5,591 matches
-
fum, care se lasă asupra lui Pran, învelindu-l într-o pătură iritantă, cenușie. Pagină separată Pe măsură asha își pierde efectul, în sufletul lui Pran se strecoară un sentiment de dezgust. Uluit și rănit zace pe pat, încercând să învăluie într-o cochilie tot ce i s-a întâmplat. După o vreme, o pereche de hijra apare ca din ceață și-l duce înapoi la zenana, unde fotograful, al cărui ackhan de brocart are o gaură neagră pe piept, discută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
brusc o potecă îngustă, pare că se înfundă. Pran încearcă să deslușească întunericul. Este o lume densă, care respiră, pătată ici și colo de tufișuri roz și roșii, de rododendron. În jurul mașinii prăfuite, copacii freamătă de păsări, a căror comunicare învăluie totul, ca un flux, întrerupt doar de câte o maimuță indiferentă, ce sare de pe o creangă pe alta. Fotograful privește scena cu dispreț, împingându-și ochelarii cu degetul pe nas. — Vino, zice el și Pran observă un sătean slab și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
prințul Firoz ghemuit într-o poziție aproape fetală se descolăcește și se repede după el, lăsând în urmă un miros urât. Sir Wyndham a rămas singur. La fel și maiorul Privett-Clampe. Vesey și De Souza au dispărut, lăsându-l singur, învăluit într-un întuneric colcăitor, de catifea. Are senzația că lumea lui a fost suptă de larve, lăsându-l suspendat în spațiu, ca o muscă dolofană și roșie prinsă într-o plasă de păianjen. Așa i se par crengile încrucișate. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Tot reluând vorbele acelor memsahib, descoperi că în ființa ei începu să se contureze un gând și se uită mai atent la ce se întâmpla în jur. Bombayul o șocă și mai tare. Avea o imagine despre orient, cu palmieri învăluiți în ceață, cocotieri și femei locale îmbrăcate în rochii viu colorate. Știa că orașul va fi un loc teribil, dar abstract vorbind, grozăvia lui i se prezenta ca o provocare excitantă, căreia trebuia să-i faci față strângând din dinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Cu fustele foșnindu-i semnificativ, mătușa Berthilda se foiește în scaun. — Există un loc unde aș putea vorbi cu Jonathan între patru ochi? Vizibil ușurat, doctorului Noble sugerează o plimbare pe terenurile școlii. Bătrâna îl prinde pe Jonathan de braț, învăluindu-l în mirosul ei de mucegai, care pare să persiste și la exterior. Când se află la oarecare distanță și zgomotul făcut de servitoarea directorului care deschide ferestrele abia se mai aude, ea îi destăinuie scopul vizitei. — Tatăl tău ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
înconjuraseră; toate valurile și toate talazurile Tale au trecut peste mine. 4. Ziceam: "Sunt lepădat dinaintea ochilor Tăi! Dar iarăși voi vedea Templul Tău cel sfînt." 5. Apele m-au acoperit pînă aproape să-mi ia viața, adîncul m-a învăluit, papura s-a împletit în jurul capului meu. 6. M-am coborît pînă la temeliile munților, zăvoarele pămîntului mă încuiau pe vecie; dar Tu m-ai scos viu din groapă, Doamne, Dumnezeul meu. 7. Cînd îmi tînjea sufletul în mine, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85103_a_85890]
-
de-al Ioanei. Ca să încă pem acolo, trebuia să dăm la o parte unele culori, înlocuindu-le cu altele. Ceea ce ne-a stârnit nedumerirea, mai cu seamă a doua zi când ne-am trezit din somn, a fost penumbra care învăluia atelierul. Ferestrele dădeau spre curți interioare drapate de zidurile înalte ale blocurilor vecine, și ne-am întrebat cum putea picta Ioana niște tablouri atât de strălucitoare în acea semiobscuritate. Am găsit mai târziu răspunsul într-un interviu din 1980, în
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
reîncarnez într-o muscă oribilă care să fie dată afară pe toate geamurile și până la urmă să fie înghițită de un broscoi. Gustul libertății Șederea noastră la Paris se apropia de sfârșit. Mai aveam două zile până la reîntoarcerea în țară. Învăluită în lumina albăstruie a înserării, Ioana ne privea pe mine și pe Adina, cuprinsă de melancolie. — Suntem încă aici, i-am spus zâmbind, dar mi se strângea inima la gândul apropiatei despărțiri, căci găsisem în mătușa necunoscută o comoară pe
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
de carte.... în clipe de răgaz când vei citi printre cuvinte, ai să găsești risipite gânduri, vise și speranțe adunate toate între file de carte ... Curg lacrimi de stele Curg lacrimi de stele pe obrazul de cer și gândurile mele învăluite-n mister s-adună-n inele în zbor spre efemer. Curg lacrimi de stele pe obrazul de vânt și poartă cu ele aducând pe pământ toate visele mele adunate-n cuvânt. Curg lacrimi de stele pe obrazul zării răspândind speranțele pe aripa
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
gânduri de realitate ucise. Vântul hain a spulberat orice culoare ș-acum rătăcesc în căutarea clipei de soare, care să trezească visele din uitare. M-am pierdut printre picături de iubire și n-am simțit ploaia care cădea-n neștire, învăluind clipele cu-n văl de mistere. Sfârșit de iarnă... Agățate de gânduri stinghere ramuri de vis stau rezemate, vântul adie și ușor împrăștie miros de flori scuturate . Printre crengi de ger răvășite șoaptele s-ascund zgribulite frigul a pus stăpânire
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
fel, ca de-obicei... Și ninge iar ... Și ninge iar, poate la fel ca-n seara-aceea Când tu bărbatul, căutai nebun femeia, Când pașii tăi rupeau prin nea cărări de dor Iar pașii mei voiau să-nvețe primul zbor. Ne-nvăluiau dantele albe de zăpadă, Copacii se nchideau deasupră-ne-n arcadă, Sub ramuri ninse străluceau priviri de foc Și-am știut atunci că nu mai e un simplu joc. Am nins prin vreme dorul meu prea plin de tine Și-am rătăcit
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
gând, iubitul meu Ploi se duc pe vânturi și mi-e tot mai greu Să primesc căldura palmei strânsă în căuș Să îmi aflu locul unde să-mi aștern culcuș... Negustorul de iluzii în pragul serilor sau dis de dimineață învăluit în cețuri groase de mister, îl întâlnești la fiecare hop din viață Când remușcări tăcute dreptul lor și-l cer. Pune-n văzul lumii umila lui tarabă, Te ademenește cu vorbe ce îți plac Nu-ți privește ochii și nici
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și gustul amărui. îți amintești? îți amintești? Râdeau cireșii-n floare, Crud înverzise iarba pe răzoare Când ai plecat să-ți cauți fericirea Mi-a plâns tăcută-n urma ta, privirea. Sângerând, se scuturau în soare, macii Nori se adunau învăluind copacii Sufletul mi-l bântuiau furtuni și ploi Ducând dorința de a fi vreodată doi. Demult le-am strâns cireșilor tot rodul Păsări călătoare-și scriu pe cer exodul Natura își așterne frunzele-n covor Și mor încet cu ea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-mi este șchioapă Ca în versul de demult. Ard sub frunte-atâtea vise Și te chem într-un amurg, Suflet alb cu porți deschise, Al iubirii demiurg. Las acum noaptea s-aducă Versuri îmbrăcate-n dor, Dragostea ca o nălucă Mă învăluie-n fior. Scriu un vers, trăiesc o clipă, Râd și plâng într-un troheu, Fac sărutul tău aripă, Te iubesc, iubitul meu! Despre poeți Scriem un vers, plângem o rimă, Râzând culegem un troheu, Toate-s poveștile ce-animă Al
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mijlocul bulevardului. Se zice că până și un prinț călare trebuie să-i facă loc măgarului. Îl privesc pe sacagiu cum își termină treaba și apoi dispare în spatele porții. Ascult sunetul din ce în ce mai estompat al pașilor măgarului. Mă simt din nou învăluită în întuneric, iar nefericirea mi se strecoară în suflet, precum umezeala în anotimpul ploios. Când deschid din nou cutia cu viermi de mătase, descopăr că fluturii au dispărut. În locul lor, peste tot pe paie, sunt sute de puncte maronii. — Copilașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Voastră? Nu primește nici un răspuns. Ezită o clipă, și apoi le face semn eunucilor să îmi dea drumul. Mă dau jos din lectică și mă strecor desculță înapoi în camera Majestății Sale. Eunucul-șef Shim închide ușa. Simt cum mă învăluie un sentiment de bucurie. Majestatea Sa se strânge în spatele meu. Atingerea pielii sale e incitantă. Este încă adâncit în somn. Mai rămân trează o oră înainte de a adormi și eu. În vis sunt înghițită de un dragon cu gură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de culoare albă și li se dă voie să zboare nestingheriți. Ocupația preferată a lui An-te-hai e dresarea porumbeilor. Leagă fluiere și clopoței de picioarele păsărilor și le dă drumul să plece. Ele se rotesc în cercuri deasupra palatului meu, învăluindu-l sunete minunate. Când e vânt puternic, sunetele mă fac să mă gândesc la muzică străveche. Există un papagal foarte inteligent pe care An-te-hai l-a botezat Confucius. Păsărea poate recita fraze lungi de trei caractere din San Tzu Ching
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Voastre să deschid tsungli yamen, atunci? Vă veți ocupa să fie alocate fondurile necesare? — Sper că asta este tot ce-mi ceri. Hsien Feng închide ochii. Prințul Kung clatină din cap și un zâmbet amar îi brăzdează chipul. Încăperea e învăluită într-o tăcere adâncă. Văd pe geam slujnicele care aleargă după copii, în timp ce aceștia țopăie peste pietrele dintr-un heleșteu. — Am nevoie un decret imperial, Majestatea Voastră. Vocea prințului Kung sună de parcă ar cerși: Frate, nu ne permitem să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în cel militar și economic. Su Shun i-a arătat Majestății Sale planul de reformă al prințului Kung, care era menit să apropie sistemul politic chinez de modelele de guvernare occidentale. În seara zilei de 22 august 1861, Jehol e învăluit în ceață. Crengile lovesc în geamurile Sălii Ceții Fantastice, fând naștere unor zgomote neliniștitoare. Tung Chih a adormit în brațele mele. Nu se trezește când doctorul Sun Pao-tien îl ia, pentru ca eu și Nuharoo să putem spăla fața soțului nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
-mă după el. Sunt copleșită de teama de a ieși afară. În minte mi se răsucesc amintirile vieții care s-a scurs. Lupta constantă pentru a păstra aparențele, prefăcătoriile, zâmbetele întâmpinate cu lacrimi. Lungile nopți nedormite, singurătatea care mi-a învăluit sufletul și m-a transformat într-o adevărată fantomă. Yung Lu mă târăște cu toată puterea sa: — Haide, Orhideea! — De ce faci asta? Nu ai nevoie de mine. — Tung Chih are nevoie de tine. Dinastia are nevoie de tine. Și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Întinsese mâna și-i luase prosopul. Îl așternuse peste cearceaful boțit. Se așezase pe el și o clipă picioarele Îi atârnaseră peste marginea patului. Apoi, În timp ce se rotea, Își săltase genunchii spre bărbie; Își cuprinsese picioarele În brațe, așteptându-l, Învăluită În lumina neîmplinită a dimineții. Soldatul Cătănuță, vrăjit de acea mișcare, Își dăduse seama că nu izbutise niciodată să-și Închipuie că o femeie putea fi atât de frumoasă. Văzând-o așa liniștită, nu-i fusese rușine că nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
chip, alcătuirea lor, de nerostit pentru prea rele buze, chema doar un cuvânt: desăvârșirea. În truda-mi de dincolo de mine nu singur mi-era duhul; Într-un colț, cuminte, aveam În vizită pe Muza. Bălaia ființă cu chip Îngeresc mă-nvăluia În albastre priviri. Tăceam Împreună, cuminți, dar În diafan joc ni se Învârteau sufletele. Cuvintele din versuri se așterneau tot singure Întru desăvârșire, iar eu nu mai știam decât lumina cea albastră ce-mi colora muncitele cărți de pe vechii pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mă opream Într-o piață vestită a orașului, stăteam cam trei sferturi de oră la coadă și-mi cumpăram covrigi calzi. După asta coboram pe bulevard, unde se Înșirau cinci săli de cinematograf murdare, cu scaunele prăpădite, cu tapițeria sfâșiată, Învăluite În miasme de umblători nespălate cu zilele și fum de tutun din cel mai prost. Șobolanii se simțeau nespus de confortabil acolo și abia așteptau să se stingă luminile ca să dea buzna printre rânduri În căutare de resturi. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În chiar mijlocul satului, Încăpere cu podeaua de scânduri frecate cu motorină unde oamenii beau bere tulbure și Îndoită cu apă din niște borcane de sticlă În loc de halbe. Bătrânul Îl prinsese de multe ori pe Ectoraș pe acolo și-l Învăluise de fiecare dată În vorbe meșteșugite, În amânări ce păreau a nu avea sfârșit, În povești care nu se terminau, căci dădeau mereu dintr-una Într-alta, nedumerindu-l și fermecându-l pe tânărul ascultător, care uita să-și soarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a Codrului de la Miazănoapte. Făcură primii pași printre copaci și-și dădură seama că acolo nu ninsese. Buruienile nu păreau nici verzi, nici uscate și nu răneau tălpile celor doi. Lumina era cenușie, văzduhul Încremenit apăsa liniștea cam fioroasă ce Învăluia pădurea. Foiște Își Înălță ochii spre cer și, printre coroanele negre și neclintite ale copacilor, zări un nor ca o palmă uriașă cu degetele răsfirate. Strigă către ea, făcându-l pe Repetentu să-și astupe urechile: ― Am venit cu forțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]