12,690 matches
-
Autorului ÎMPREUNĂ Vom porni să mergem de mână, Ne simțim ca fiind o nouă pereche, Atragem spre noi liniștea divină, De multe milenii este așa de veche. Doamne cum mă gândesc la tine, Gândul îmi zboară spre un oraș, Din ținutul înălțimilor alpine, Unde are ființa dragă un sălaș. Referință Bibliografică: ÎMPREUNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1675, Anul V, 02 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ÎMPREUNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372116_a_373445]
-
legănare tandră către mit./ Ea duce tainele din vremea veche, / Cu datini smulse greu de la înec/ Și-o seminție mândră, nepereche, / Ce-și trage nemurirea la edec.” Nu cred că este nevoie să explic de ce mi-au plăcut. Dragostea de ținutul natal este evidentă așa cum este și sentimentul de patriotism al autorului acestor versuri clădite după tipicul atât de plăcut al poeziei clasice. De altfel, demn de menționat și de reținut, este faptul că în aceste locuri am observat manifestarea liberă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
sentimentului de dragoste față de patrie, față de locurile de baștină, în aceeași măsură cu manifestarea de respect față de trecutul istoric al neamului românesc, față de valorile spirituale și culturale, față de tradițiile și obiceiurile strămoșești. Este ceea ce ridică Bucovina cu destul de mult peste ținuturile vecine din această țară românească. În acest context am remarcat și patosul din poeziile recitate de domnul Horia Zilieru ori din frazele rostite în memoria poetului nepereche al neamului, dar și înflăcărarea domnului Emilian Marcu, primul poet român care a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
în incintă. Am insistat să evidențiez aceste amănunte referitoare la troiță pentru că ea este foarte importantă, nu numai pentru ctitorul muzeului, ci și prin aceea că, potrivit obiceiului locului, cunoscut și respectat mai mult ori mai puțin în toate celelalte ținuturi românești, „toate lucrurile ies bune dacă începi cu rugăciune”, așa cum a învățat Ioan Grămadă de la tatăl său. În acest sens, preotul paroh Teodor Giosan, ctitorul bisericii „Izvorul Tămăduirii” de pe Izvorul Alb, cu ocazia oficierii slujbei de sfințire a troiței, a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
parastaselor (pomenirii morților) în ziua duminicii. Este vorba de faimoasa ceartă în jurul „colivelor” sau „pomenilor” celor decedați. În anii 1754 - 1755, călugării de la schitul athonit „Sfânta (Aghia) Ana” au început, beneficiind de importante donații ale creștinilor greci foarte bogați din ținutul Levantului, construcția unei noi biserici mai mari decât cea existentă până atunci. Pentru a finaliza mai repede lucrările de construcție, monahii și muncitorii lucrau și în zilele de sâmbătă. În aceste condiții s-au văzut obligați să mute pomenirea morților
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
Am venit din Ardeal, în Meșterul Manole, aug.-nov. 1940, p. 63). În noiembrie 1941, Ion Soreanu, este ales președinte al Asociației Studenților Refugiați din România (adică din toate teritoriile răpite Regatului României Mari: Ardealul de Nord, Basarabia, Bucovina, Cadrilater, ținutul Herța) și desfășoară o bogată activitate publicistică, încercând să suplinească publicațiile din Ardeal, suprimate. Colaborează cu poezii sau critică literară la revistele: Universul literar, Meșterul Manole, Revista Fundațiilor Regale, Decalog, Curentul Literar, Vremea. În iarna aceluiași an pregătește teza de
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
rezista poluării morale, etice, sociale care ne intoxică în vederea manipulării mai lesnicioase de către direct interesații de la soare-apune și complicii lor - nepioritoarele cozile de topor... Acest meșteșugit poem în proză este un necesar exercițiu retoric de admirație (și adorație) față de un ținut binecuvântat de Dumnezeu, arătând parcă politicienilor de incredibilă platitudine și nu numai, că țara asta minunată trebuie gospodărită mai acătării, mai cu dragoste de neam și respect față de înaintași, care s-au sacrificat pentru a o face și mai frumoasă
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
turnate în cuvinte - întru neuitare și vecinică aducere aminte de rosturile noastre, rostuite de Cel de Sus întru înălțătoare elevare spirituală a unui Neam făuritor de și Ctitor de Istorie - a se vedea ultimele cercetări în domeniu, care fac din ținutul dintre Carpați și Mare leagănul civilizației europene și mondiale... Studii efectuate de cercetători de renume mondial, dar neacceptate de ai noștri (oare ?) istorici... Oare (ne-) prietenii știu de ce ?! Multiplele fațete ale acestei complexe personalități ne revelă, metaforic vorbind, și o
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
Cei doi amărâți se întoarseră la bordei fără să mai simtă înțepăturile în tălpile picioarelor desculțe. Zilele treceau și bordeiul țăranilor era cuprins de-acum de lumina bucuriei. Dar într-o noapte cineva le călcă mica proprietate dăruită de stăpânul ținutului și bătu puternic în ușă. - Aoleu, bărbate, cin’ să fie-n miez de noapte? - se sperie femeia. - Vai de noi, dacă-s părinții băiatului? Ce ne facem? Ne omoară conașul, dacă rămânem fără el! - Și dacă-s tâlhari? La aceste
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
întoarcerea celor doi căpitani cu ceata lor de viteji. Trecuse mai bine de o lună și crezură că Arnăutu și Sasu, tentați de strălucirea aurului, au trecut cu comorile dincolo de munți în celălalt principat românesc. Trimiseră oameni de încredere în ținuturile Moldovei și Transilvaniei, dar nu aflară nimic. În cele din urmă se convinseră că vânătorii au fost omorâți împreună cu căpitanii lor. Ba chiar se temeau că s-au transformat în vampiri și într-una din nopțile cu lună plină vor
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
o datorie profesională a oricărui istoric, ci una de interes național, deoarece „un popor care-și cunoaște trecutul va ști să-și construiască un viitor luminos” . Cunoscând nu numai din cronici și hrisoave, dar și prin contact direct, cu toate ținuturile românești, unitatea sufletului românesc și patriotismul profund al românilor, N. Iorga a zugrăvit portretele de eroi ai neamului - Horia, Iancu, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul ș.a.; el descoperă peste tot efigia unor mari bărbați care au potențat și întruchipat până la
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
a ne impune datorii și misiuni pe care altfel n-am avea curaj să le întreprindem” . Ideea unității naționale 1-a preocupat însă în mod deosebit, pe istoricul patriot, în întreaga sa activitate politică și științifică. În concepția sa, orice ținut românesc liber sau neliber din punct de vedere, politic era „România”. În jurul Carpaților și în Câmpia Dunării, Iorga găsea „romanii”; Moldova, Transilvania, Țara Românească, „toate fiind locuite de același popor cu aceeași viață economică și spirituală” . Omul de știință sublinia
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
noastre. La tristul eveniment și în consens cu cei prezenți dr. Elena Armenescu, director al Senatului ADR, dorindu-i drum în lumină a rostit: „ Te du suflete! în liniștea eternă, în lumea ta de Duh Vibrațiile sunetelor de aici, din Ținutul de Mijloc Rătăcesc în jurul Pământului, în clarul văzduh Revin ades triumfătoare, sfîrșit e-al vieții joc!” Doamna Marioara Godeanu a fost un distins biolog, eminent cercetător și profesor, are studii si realizări de valoare internațională, recunoscute și premiate de mari
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SF.ȘI DREPTUL IOV Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1586 din 05 mai 2015 Toate Articolele Autorului Dreptul Iov, născut în Uț, din ținutul Idumeea, Trăia în chip neprihănit cu copiii și femeia ! Din Avraam și din Esau, avea genealogia ; Se-ndepărta de tot ce-i rău și trăia Credincioșia ! În fiecare zi trăită, evlavios și cu trăire Din ce primise de la Ceruri, lui
SF.ȘI DREPTUL IOV de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379723_a_381052]
-
de activitate pusă în slujba societății românești, observ, constat și recunosc cu toată admirația și considerația că domnia voastră sunteți un distins profesor și erudit istoric, publicist și scriitor, om de cultură și spirit românesc, personalitate binecunoscută și apreciată în tot ținutul Transilvaniei și în întreg spațiul românesc, distins cu multe și diferite ordine, medalii, premii și diplome, care v-au recunoscut și răsplătit, de-a lungul timpului, acțiunile și activitatea cultural - științifică, precum și implicarea benefică în promovarea istoriei și culturii naționale
PENTRU PUBLICARE – SCRISOARE DESCHISĂ… MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ALEXANDRU PORŢEANU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374752_a_376081]
-
cântece populare din Bistrița. Reportajul “Spre insula concediilor permanente Gran Canaria “ este un evantai de informații despre cele șapte insule din arhipelagul spaniol, care se întinde pe o suprafață de 1532 km2,, unde grupul de români vizitează capitala acestui policrom ținut, Las Palmas. Aici autorul descoperă “o combinație între Europa, Africa și America.“ Fiind cel mai populat oraș din zonă, având peste 500.000 de locuitori. Descrierile florei, a peisajului, dar mai ales al vapoarelor ce vin și pleacă din porturi
DOREL COSMA DUMINICĂ ÎN MANHATTAN SAU TERRA ESTE UN SAT AL CIVILIZAȚIILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371644_a_372973]
-
bună... Cum spuneam mai sus, poetul Liviu Apetroaie, a prezentat volumul de versuri „Poezii și poeme din Bucovina”. A vorbit cursiv și a știut ce să puncteze, cu atât mai mult că era vorba de poezii în care se ilustra ținutul acelor oameni din sală. Însumate, versurile autorului Ioan Grămadă dădeau ceea ce bine sublinia vorbitorul: „...O cronică subiectivă a Bucovinei, o dare de seamă pentru acest ținut din partea unui fiu al locului care se simte dator să mulțumească timpului și spațiului
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
Culorile folosite în Bucovina, pentru ouă, sunt culorile mănăstirilor, potrivit precizării doamnei Letiția. „Derivatele de galben de la Moldovița sunt culorile de pământ de la Vama, care se găsesc și pe costumele populare și care, de fapt, sunt culorile predominante în centrul ținutului bucovinean, pornind de la Sadova până la Gura Humorului. În afară de culorile de pământ, în Bucovina sunt specifice și alte culori: roșul de Humor, albastrul de Voroneț și verdele de Sucevița.” Pe de altă parte, culorile au importanță deosebită în tot ceea ce presupune
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
afirmat cu mult succes. Totuși, o anumită gamă de lucrări le confecționează din corn de cerb. Acestea nu sunt de mari dimensiuni, dar sunt utile și poartă pe ele, lucrate în basorelief, încrustate și vopsite, scene de viață ale locuitorilor ținutului în care s-a născut și a crescut ori multiple modele din portul popular. În această categorie amintesc: cornul pentru praf de pușcă (unul finalizat și finisat, un altul în faza de lucru, pe care ne-a explicat metoda și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
asculta uluit și incredul. - Nu mă crezi? râse ea din toată inima, văzându-i expresia perplexă. E adevărat, iubitule! Dar îți promit că vom urca acolo, pe creastă, cât de curând și ne vom desfăta cu panorama unică a acestor ținuturi, la lumina zilei, comod și în siguranță. - Și lichiorul? îi aminti Carlos, luând-o în brațe drăgăstos. - Aa, da, uitasem de el! se alintă ea cuprinzându-l cu brațele, căutându-i buzele cu înfrigurare. Uitară repede toate emoțiile zilei, abandonați
DILEME ( FRAGMENT 34) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375662_a_376991]
-
ale horticulturii exotice, promisiunea nemuririi, nu-l îndupleca însă pe Ulyses să se stabilească în această “diaspora” comfortabila, să traisca în acel exil epicurian, doar cu pâine. Ulyses privește nostalgic și îngândurat dincolo de orizontul mării primejdioase care îl desparte de ținutul său natal, de locul de unde a venit, de adevăratul rost în acea lume poate mai săracă și mai nevoiașa, dar de care se simte legat profund sufletește și unde crede că de fapt aparține. ● Privim în golul timpului și timpul
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
NOIEMBRIE... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Viața, petrecerea, nevoințele, minunile, sfârșitul pământesc și Acatistul Sf. Cuv. Antonie de la Iezerul Vâlcii - 23 Noiembrie... Viața, petrecerea, nevoințele și sfârșitul său pământesc În ținuturile oltene, numeroși sihaștri au căutat liniștea rugăciunii atrași de locurile muntoase și sălbatice de la poalele Munților Carpați. De la Mănăstirea Tismana, până la Mănăstirea Turnu, de pe Valea Oltului, iubitorii de asceză au săpat bisericuțe în stâncă, au practicat rugăciunea inimii împletită cu
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
în hora vieții, din care se nășteau alți aștrii eterni la sânul universului necuprins, când, pe pământ, toate viețuitoarele pământului vorbeau aceiași limbă și lupul păștea alături de oaie, undeva spre soare răsare, în Țara Negurilor si a Uriașilor, se afla Ținutul Geto-Dacilor. Acel ținut, era stăpânit tocmai de ființe scoborâte din Fii Lumini, cei aidoma Zeilor de Început, conduși de Unicul Dumnezeu Cel Adevărat și Veșnic Viu, la care și Marele Stăpân și Inițiat Zamolxe, făuritorul Legilor Blajine, împreună cu Likanos- cel
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
din care se nășteau alți aștrii eterni la sânul universului necuprins, când, pe pământ, toate viețuitoarele pământului vorbeau aceiași limbă și lupul păștea alături de oaie, undeva spre soare răsare, în Țara Negurilor si a Uriașilor, se afla Ținutul Geto-Dacilor. Acel ținut, era stăpânit tocmai de ființe scoborâte din Fii Lumini, cei aidoma Zeilor de Început, conduși de Unicul Dumnezeu Cel Adevărat și Veșnic Viu, la care și Marele Stăpân și Inițiat Zamolxe, făuritorul Legilor Blajine, împreună cu Likanos- cel întocmai ca lupii
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
Început, conduși de Unicul Dumnezeu Cel Adevărat și Veșnic Viu, la care și Marele Stăpân și Inițiat Zamolxe, făuritorul Legilor Blajine, împreună cu Likanos- cel întocmai ca lupii, i se închina cu smerenie. Tare frumoasă și liniștită, era viața locuitorilor din Ținutul Geto-Dacilor, iar zilele lor nu erau deloc puține, ajungând să trăiască chiar vârste matusalemice, tocmai din lipsa de griji, uitați parcă și de Ceifator- Zeul Întunecat din Ținutul Morților Pacea și armonia, cântările și voia bună, mai ales în zile
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]