198,372 matches
-
supliciului său de Sisif al textului: "Așa ți se arăta Purgatoriul:/ să scrii, să tot scrii,/ împăraților, preaînaltelor fețe,/ proteste și rugi,/ cereri, petiții, memorii,/ suplice, amare plîngeri,/ pe dale de piatră îngenuncheat,/ lîngă negri neclintiți chiparoși,/ ca negre sfeșnice.// Așa ți se arăta Purgatoriul:/ să scrii în genunchi, / să scrii, să scrii,/ cu un potir mereu plin de cerneală/ pe masa altarului tău./ Iarăși și iarăși cuminecîndu-te,/ inocentule Inocențiu, Ioane,/ pastor miserae nationis/ romano-valachicae" (Către Inocențiu). Așadar "necumințenia" celui ce
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
povesteau cu gura lor - nu se știe de unde au aflat - că, la Facere, Sf. Petru, preocupat să nu se săvârșească vreo nedreptate, l-a întrebat pe Creator de ce îngrămădește atâtea frumuseți într-un singur loc. Răspunsul ar fi sunat cam așa: "Ai răbdare Petre! Imediat voi face și oamenii!" Nimeni nu poate garanta că întâmplarea este adevărată, însă neamul a dăinuit până în zilele noastre, ceea ce constituie un merit, în sine. Și dacă unii - răutăcioși, cârcotași, ori de-a dreptul pizmași - îl
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
tu ai refuzat ajutorul meu!" Așadar, oamenii acelor locuri erau foarte mândri; ei credeau că Dumnezeu trebuie să-i ajute, nu ca pe toată lumea, ci într-un mod cu totul special. Ba chiar aveau adeseori impresia că El îi nedreptățește așa precum gingaș s-a exprimat un velvornic în ale fotbalului, boier cu stare și mare iubitor de fală: "Nu știu de ce Dumnezeu a ținut cu englezii... ce taină o fi aici?" Oamenii aceștia au avut mulți conducători curajoși, care s-
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
că nu sunt chiar atât de proști, cum zic unii și alții. Și fiindcă nu aveau prea mult timp de studiu, fiind ocupați îndeobște cu muncile câmpului, au cam început să-și arate știința și priceperea criticând ceea ce făceau alții. Așa de pildă, se povestește că odată, bunicul și nepotul au plecat la târg să vândă un măgar. La început, mergeau fiecare pe picioarele lor. Până când, din sens contrar, trecu, pe drumul prăfuit, primul grup de gospodari. Bunicul, care încă stătea
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
sensul că, prea tânăr fiind față de eroină, se preface, ceea ce aceasta uneori simte și se plânge... Rânzei, nescăpând ocazia lui de autor mereu pe fază, notează sub cuvintele, atenție, replica eroinei... notează în sfârșit acestea, cu dialog și cu animație: "- Așa, infidelul, exclamă ea transportată de jignire, tu nu mă iubești cu acea căldură ce așteptam de la un om pentru care făcui atâtea jertfe... Știi tu că fără tine, nu poci a mai trăi?... Oh, cât eram de liniștită până a
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
toți avem neveste dornice de afirmare. Înțeleg pasiunea pentru concursurile de frumusețe - cine n-a fost tânăr și fierbinte? Înțeleg chiar pasiunea pentru furturile la scară mare: după ce le-ai dobândit pe cele de mai sus e nevoie, nu-i așa, de vile cu piscină și jeep-uri nichelate. Cum să te arăți în lume doar cu burtoiul revărsat peste curea și cu eterna nădușeală pe obrajii buhăiți? Una e când îți extragi trupul rubicond din merțan și alta să ieși
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
arbitrii de la olimpiada ateniană, numitul a ajuns iar ce-a fost, ba chiar mai mult decît atât. În stilu-i cunoscut, el a dat niște declarații belicoase. Dar nu amenințările mă miră, nu aroganța inimaginabilă mă dezarmează. Ci afirmația lui cu așa-zis substrat managerial: ,Întrebați-mă cu cât am să reduc costul operațiilor și al spitalizărilor." Carele vasăzi așa! Reducerea costului operațiilor și spitalizărilor! Asta într-o țară în care după intervenții chirurgicale majore ești scos în trei-patru zile din clinică
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
stilu-i cunoscut, el a dat niște declarații belicoase. Dar nu amenințările mă miră, nu aroganța inimaginabilă mă dezarmează. Ci afirmația lui cu așa-zis substrat managerial: ,Întrebați-mă cu cât am să reduc costul operațiilor și al spitalizărilor." Carele vasăzi așa! Reducerea costului operațiilor și spitalizărilor! Asta într-o țară în care după intervenții chirurgicale majore ești scos în trei-patru zile din clinică și trimis să te tratezi la domiciliu! Într-o țară în care pacientul vine în din ce în ce mai multe cazuri
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
s-a spus, ca document de istorie literară. Fiindcă tot am vorbit de Securitate, e mai mult ca sigur că n-a fost singurul care o făcea, dar pînă să găsească cercetătorii transcrierile "băieților" de la adunările scriitoricești, înregistrările, ca să spunem așa, civile ale lui C. Parascan, cu explicații de context din urmă cu peste un sfert de veac sînt... grăitoare. Cele două evenimente evocate în jurul lui Geo Bogza sînt Festivalul de Poezie Mihai Eminescu de la Casa Pogor, din 1977 și faimosul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
al vocilor narative care trece dintr-o litografie în alta, una o explică pe cealaltă, se naște din ea într-un fel de punere în abis, ca oglinzile speciale pe care le cumpăra Ucu de la tîrgul de Sfîntă Măria Mare (...). Așa înțepenesc lumile cele de demult în propria lor moarte, asemenea acelor oglinzi din tubul de carton, cu oglinjoare care una într-alta se oglindesc și arată asemenea acestei treceri dintr-o litografie într-alta, chiar aici..." (pp. 144-145). Scriitor al
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
un moment dat, în curtea babei apare un cîine alb, descris de autor după toate regulile retoricii; Un cîine care pășea grav, drept prin mijlocul curții babei Saveta, și era în mersul lui ceva din demnitatea unui rege, era blînd, așa părea, dar și foarte puternic, și pașii lui erau egali, îngîndurați ca ai împăratului filozof Marc-Aureliu, și trecea încet cîinele nepămîntean, arhetip și întîi stătător al tuturor cîinilor de pretutindent (...).(...) gîștele s-au dat deoparte din fața trecerii lui, respectuoase și
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
poate chiar mai mult, doar plângeam. Nu c-aș râde acum, dar, când vorbesc de-asta, mi-s ochii uscați. Și-apoi, vorbesc, pot să-ți vorbesc. Taică-tu, în chestia cu femeile, era foarte... Cum să-ți spun? - Curvar. - Așa-mi venea să zic - a șoptit unchiul, rezemat strâmb de tăblia patului și cu privirea pierdută-n amintirea a tot ce Miquel nu trebuia niciodată să știe despre viața personală a tatălui său. Și unchiul preciza că la șaișpe-șaptișpe ani
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
Miquel, Manyana, era un bordel de lux, așezat în drumul spre Mura într-un loc încântător, înconjurat de copaci, plin de draperii și de curve. Pare-se că pe vremea părinților mei ajunsese unul din cele mai renumite; dar și-așa, populația masculină din Feixes tot ajungea acolo într-un moment sau altul din viață. Al meu a fost la douăzeci și unu de ani, târât de-un entuziat Pere I Gensana, Prieten de Suflet, care voia să mă facă să mă-nfrupt
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
știam c-asta-nseamnă să fii domnișoară; nici că asta poate fi pentru mine-o problemă. Instinctiv, singurul lucru pe care-l puteam face era s-ascund. Până m-am hotărât și m-am dus pe ascuns la părintele Vicenç. - De ce? - Fiindcă-așa se făcea. Părintele Vicenç era deja bătrâior; dar avea faimă de om înțelept și cumpătat și eu credeam c-ar putea să-mi explice ce-i cu mine și care-i cea mai bună soluție: m-a transformat într-un
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
mărturisire: - Îl chema Miquel, ca pe tine, Miquel. - Câteva secunde a rămas pierdut în amintirile lui. - Miquel Rossell. N-am spus nimănui. - Nici mie nu-i nevoie să-mi spui. - Ba e nevoie. Ai să vezi. - Și-a-ndreptat privirea spre noptieră. - Așa-i că vrei ciocolată? * * * Amurgul s-a strecurat ca un suspin în liniștea ospiciului. Până s-au întins umbrele. - Unchiule. - Da. - Mă cheamă Miquel după Miquel al tău? - Nu. Te cheamă Miquel după fratele tău Miquel: așa a vrut mamă
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
privirea spre noptieră. - Așa-i că vrei ciocolată? * * * Amurgul s-a strecurat ca un suspin în liniștea ospiciului. Până s-au întins umbrele. - Unchiule. - Da. - Mă cheamă Miquel după Miquel al tău? - Nu. Te cheamă Miquel după fratele tău Miquel: așa a vrut mamă-ta. Dar pe fratele tău, da, pe el l-a chemat Miquel după Miquel. - Unchiul și-a șters o lacrimă cu batista mototolită. - Am făcut uz de dreptul de naș ca să-mi rămână pentru totdeauna o amintire
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
lucru special. Avem pretenții uriașe genealogice și nici o dovadă. (rîde). Asta este o situație teribil..., nu foarte bună, dar nici puțin. Există chestia asta. Sunt pretenții faraminoase și extraordinare, care nu sunt de nici o probabilitate, dar de formă da. Și așa se fac anumite impresii și imagini. Însă familia mea, o familie românească medie, de oameni subțiri, sigur, cultivați, educați, fără mult lux, adică cu destul lux și cu puține mijloace (rîde)... Care se puteau susține pe vremea aceea. Tatăl meu
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
asta numită intelectuali. Sunt fuduli oamenii că sunt intelectuali. Și asta arată un fel de lipsă de simpatie pentru oamenii cumsecade. Asta este. Intelectualul se simte prost printre oamenii cumsecade și bine crescuți. El trebuie să șocheze prin ceva. Prin așa-zise paradoxuri, și nici paradoxuri nu sunt. Sunt în Franța cîțiva din ăștia, destul de celebri, dar nu sunt dominanți. Eu am cunoscut destul de bine stînga franceză, atît cea din provincie, fiindcă... Parisul nu e compus din francezi în majoritate. E
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
mor liniștit, că după mine rămîne această descendență. Mor foarte neliniștit ! Mi se pare că acești copii vor trăi într-o lume infernală și inimaginabil de monstruoasă, cum n-a mai fost în trecut în istorie. Și mă tem că așa o să fie. Cînd văd ce se petrece acuma, ce-au făcut americanii...Eu știam asta...În prima zi cînd a auzit că pleacă cu un fel de urale ŕ la...În Camera Reprezentanților unde s-a decis războiul contra terorismului
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
împilare și o opresiune, a fost un refuz al populației de a accepta conducerea asta... |ia au suportat-o greu, și s-au dedat la acte de terorism. Les chouans ai lui Balzac erau teroriști. Rezistența franceză au fost teroriști, așa îi numeau și nemții. Rezistența rusească antinazistă, a fost terorism. Tot ce este reacție spontană a sentimentului național jignit , se cheamă terorism, că n-are altă cale de acțiune decît terorismul. L.G.: Dar deja americanii au început să înțeleagă lucrul
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Sunt unii savanți care studiază antichitatea iraniană, sau mai știu eu care... Sau, mă rog, cea caldeeană, asiro-babiloniană, nu arată ca model nimic din creația acestor civilizații. Nu au existat ca civilizații. Au părut că sunt, dar nu erau. Și așa a fost și cu cea americană. Ce mare reușită, prosperitate, putere. Care putere ? Niciodată Dumnezeu nu tolerează forțe invincibile. Noi am fost contemporani cu două astfel de forțe : invincibila mașină de război germană și invincibila armată roșie. Am asistat la
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
invincibile. Noi am fost contemporani cu două astfel de forțe : invincibila mașină de război germană și invincibila armată roșie. Am asistat la descompunerea totală a ambelor forțe. Dacă ne uităm în Vechiul Testament vedem cîte s-au întîmplat numai cu evreii așa. Și cu alții. Dumnezeu nu tolereză pretenția de invincibilitate și o sancționează mortal. Gîndiți-vă puțin acum, nu știu cîți ani, dar nu sunt mulți. Eram deja oameni adulți, sau poate la o vîrstă mai avansată decît adulții, nu mai țiu
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
epoca noastră, fiindcă avea imaginație, curaj și îndrăzneală. El a cîștigat singur Războiul Rece, el a adus prăbușirea sistemului sovietic, al a cîștigat fiindcă avea inteligența să înțeleagă că nu e posibil o chestie ca asta, care e o chestie așa de inacceptabilă și neconcordantă cu Sfînta Scriptură. Nu tolerează Dumnezeu lucrul ăsta. N-a tolerat ca să reușească atentatele contra lui Reagan și contra Papei. Mi-am dat seama de atunci, de cînd am văzut chestia asta. Dumnezeu nu dă voie
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Mozart? Al. P.: Eu cred că tot cu Mozart. Eu cred că nu există altă muzică decît Mozart. Unii zic, dom"le, mai frumos, mai profund este Bach. O fi, dar divin e numai Mozart. Extraordinar. L.G.: Băieții dvs. tot așa au crescut, cu Mozart ? Al. P.: Eu pe băiatul meu l-am crescut...Aveam în casă mult Mozart și puneam mereu, de dimineață. Puneam și operă și de toate. Mozart este cea mai completă genialitate umană care a fost, eu
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
au fost atăt de subtili și atît de perspicace, și atît de inteligenți, încît de cele mai multe ori citindu-i parcă-l citești pe Proust. Spune Părintele Stăniloaie asta. Nu pot să fac citatul, nu știu unde este! Dar asta m-a frapat așa de tare , chestia asta, m-a scurt circuitat! Părinții Bisericii, Părinții răsăriteni, sunt de talia lui Proust! Cu deosebirea că Proust debușează pe snobismul monden din secolul 19, ăștia debușează ceva mai sus, la ceva mai interesant! Alexandru Paleologu: Puterea
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]