121,156 matches
-
menținerea capitalului fizic al entității, vom prezenta următorul exemplu: Exemplu privind menținerea capitalului fizic în cazul fondului de rulment: O entitate economică își începe activitatea la începutul anului N cu un capital social de 1.000 de lei adus de acționari sub formă de numerar. Entitatea achiziționează la 1 ianuarie 60 de caiete la prețul de 10 lei/caiet. Societatea vinde cele 60 de caiete la sfârșitul lunii ianuarie la prețul de 15 lei/caiet. La această dată costul curent al
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
dispune de numerar în sumă de 1.120 de lei (1.000 de lei - 600 lei + 900 lei - 180 lei). Dacă la începutul anului entitatea putea achiziționa 100 de caiete cu cei 1.000 de lei aduși ca aport de acționari, la sfârșitul lunii ianuarie, entitatea nu va mai putea achiziționa decât 93,33 caiete cu cei 1.120 de lei de care dispune (1.120/12). De aceea, pentru menținerea capitalului fizic investit de acționari (care în exemplul nostru este
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
lei aduși ca aport de acționari, la sfârșitul lunii ianuarie, entitatea nu va mai putea achiziționa decât 93,33 caiete cu cei 1.120 de lei de care dispune (1.120/12). De aceea, pentru menținerea capitalului fizic investit de acționari (care în exemplul nostru este de 100 de caiete), entitatea trebuie să-Și mențină Și puterea de cumpărare a numerarului. În acest sens, entitatea trebuie să efectueze o ajustare în scopul menținerii puterii de cumpărare a numerarului de la 400 de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
piața scade cu 6%, acțiunea va scădea Și ea cu 6%. Această rentabilitate se determină pornind de la rata fără risc, majorată de β multiplicat cu diferența dintre rentabilitatea pieței Și rata fără risc. Dacă o entitate dorește să maximizeze bogăția acționarilor, ea nu trebuie să investească propriile capitaluri decât în proiecte a căror rentabilitate așteptată este cel puțin egală cu ir . Modelul CAPM, deși folosit pe scară largă pentru determinarea rentabilității sperate a acțiunilor, prezintă o serie de limite: instabilitatea coeficientului
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
fiecărei componente care formează capitalul propriu, precum: acțiunile preferențiale, acțiunile obișnuite, profiturile acumulate. Rațiunea pentru care se consideră un cost Și pentru capitalul provenit din profiturile acumulate este principiul costului de oportunitate. Câștigurile entității rămase disponibile după plata impozitelor aparțin acționarilor. Echipa managerială poate, fie să plătească această sumă sub formă de dividende, fie să acumuleze profiturile Și să le reinvestească în afacere. Dacă echipa managerială decide să rețină aceste câștiguri, apare un cost de oportunitate - acționarii ar fi putut reține
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
după plata impozitelor aparțin acționarilor. Echipa managerială poate, fie să plătească această sumă sub formă de dividende, fie să acumuleze profiturile Și să le reinvestească în afacere. Dacă echipa managerială decide să rețină aceste câștiguri, apare un cost de oportunitate - acționarii ar fi putut reține aceste sume sub formă de dividende Și le-ar fi putut investi în alte acțiuni, în obligațiuni, în imobiliare, sau în orice altceva. Astfel, entitatea trebuie să obțină un câștig cel puțin la fel de mare cu cel
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
putut reține aceste sume sub formă de dividende Și le-ar fi putut investi în alte acțiuni, în obligațiuni, în imobiliare, sau în orice altceva. Astfel, entitatea trebuie să obțină un câștig cel puțin la fel de mare cu cel pe care acționarii l-ar obține din alte investiții cu grad de risc comparabil. Dacă entitatea nu poate reinvesti profiturile acumulate în așa fel încât să obțină cel puțin rentabilitatea cerută de investitori, atunci ar trebui să plătească aceste fonduri acționarilor Și să
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
pe care acționarii l-ar obține din alte investiții cu grad de risc comparabil. Dacă entitatea nu poate reinvesti profiturile acumulate în așa fel încât să obțină cel puțin rentabilitatea cerută de investitori, atunci ar trebui să plătească aceste fonduri acționarilor Și să îi lase pe aceștia să investească direct în alte plasamente mai rentabile. În măsura în care echipa managerială reține aceste fonduri Și le reinvestește în așa fel încât să obțină o rată a rentabilității mai mică decât cea cerută de investitori
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
investitori, prețul curent al acțiunii pe piață va scădea. În timp ce acțiunile preferențiale au costuri ușor determinabile, nu este deloc ușor să se determine costul acțiunilor ordinare Și al profiturilor acumulate. Costul profiturilor acumulate (cpa) este rata de rentabilitate pe care acționarii o cer de la capitalul pe care firma îl acumulează Și îl reinvestește, Și care provine din profiturile acesteia. Pentru calculul costului profiturilor acumulate se poate folosi abordarea randamentului obligațiunii plus prima de risc; deși este o procedură subiectivă, analiștii estimează
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
și financiare, în vederea îmbunătățirii calității vieții oamenilor din toată lumea. Misiunea care ne conduce în permanență este aceea de a furniza produse și servicii profitabile pe piețele din întreaga lume, în scopul permanentei îmbunătățiri a percepției pe care clienții, angajații și acționarii o au despre calitatea activității noastre. În acest scop, fiecare subunitate a firmei trebuie să obțină rezultate superioare în comparație cu principalii concurenți; noi considerăm că activitățile pe care le desfășurăm sunt încununate de succes numai dacă recompensele acordate acționarilor pe termen
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
angajații și acționarii o au despre calitatea activității noastre. În acest scop, fiecare subunitate a firmei trebuie să obțină rezultate superioare în comparație cu principalii concurenți; noi considerăm că activitățile pe care le desfășurăm sunt încununate de succes numai dacă recompensele acordate acționarilor pe termen lung sunt compatibile cu cele asigurate de companiile cele mai performante. Deși ne dezvoltăm în principal prin descoperirea și perfecționarea unor noi produse, servicii și surse de energie, succesul depinde în cea mai mare măsură de felul în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Dependența reciprocă semnifică faptul că performanțele și comportamentul organizației afectează persoanele respective, iar acestea, la rândul lor, influențează, într-un mod oarecare, strategia și comportamentul organizației. Trebuie precizat faptul că shareholder-ii sau stockholder-ii, pentru care echivalentul în limba română este „acționar”, reprezintă doar o categorie sau submulțime a stakeholder-ilor. Conceptul reprezintă un subiect asupra căruia atenția managementului strategic s-a concentrat relativ târziu. Cartea de referință este Strategic Management: A Stakeholder Approach a lui R. Eduard Freeman, apărută în 1984. Manualele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
să fie definite în prealabil componentele menționate ale mediului înconjurător general. În practică se întâlnesc rar organizații în care formarea strategiei conform modelului clasic rațional este rezultatul concentrării puterii la un număr redus de stakeholder-i. Chiar dacă grupul managerilor sau al acționarilor este puternic și redus numeric, strategia formulată de aceștia ține seama de constrângerile impuse indirect de alți stakeholder-i, între care se remarcă grupurile consumatorilor și creditorilor. Altfel spus, raționalitatea strategiei ca plan presupune cunoașterea așteptărilor stakeholder-ilor interni și externi și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru alte organizații -, și acest fapt este de natură a genera și el comportamente greu de prognozat. Stakeholder-ii care sunt mai bine definiți din punctul de vedere al comportamentului și al așteptărilor lor și care apar cel mai frecvent sunt: • acționarii; • managerii; • salariații; • sindicatele; • investitorii; • furnizorii; • consumatorii; • colaboratorii; • guvernele străine; • grupurile sociale de interes; • asociațiile profesionale; • asociațiile patronale; • creditorii; • asociațiile comerciale; • guvernul statului în care este rezidentă organizația de studiat; • organizațiile publice locale (primării etc.); • organizațiile de reglementare naționale; • organizațiile de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mai pot discuta numeroase aspecte despre comportamentul acestora, cu implicații asupra performanței organizației, iar perspectivele științifice sunt și de altă natură decât managerială. Un loc deosebit în teoriile actuale, cu o legătură imediată în managementul strategic al firmei, îl dețin acționarii și managerii. Se consideră că aceștia au rolul cel mai important, pentru că au puterea cea mai mare și sunt cei mai interesați. De aceea, s-au dezvoltat modele și teorii cu ajutorul cărora să se realizeze prognoze privind comportamentul lor. Preocuparea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
managerii. Se consideră că aceștia au rolul cel mai important, pentru că au puterea cea mai mare și sunt cei mai interesați. De aceea, s-au dezvoltat modele și teorii cu ajutorul cărora să se realizeze prognoze privind comportamentul lor. Preocuparea pentru acționari s-a manifestat odată cu dezvoltarea teoriei economice clasice. La momentul actual există o serie de modele de natură economică, dar nu numai, care explică preferințele acestora pentru un anumit set de performanțe ale firmei sau legătura dintre comportamentul acționarilor și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru acționari s-a manifestat odată cu dezvoltarea teoriei economice clasice. La momentul actual există o serie de modele de natură economică, dar nu numai, care explică preferințele acestora pentru un anumit set de performanțe ale firmei sau legătura dintre comportamentul acționarilor și strategia firmei. Un segment consistent al analizei financiare a firmei, conținând inclusiv modele matematice optimizatoare, îi este destinat acționarului. Acesta este ajutat să decidă într-o manieră economic rațională, astfel încât să transforme firma într-o entitate predictibilă. La prima
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
economică, dar nu numai, care explică preferințele acestora pentru un anumit set de performanțe ale firmei sau legătura dintre comportamentul acționarilor și strategia firmei. Un segment consistent al analizei financiare a firmei, conținând inclusiv modele matematice optimizatoare, îi este destinat acționarului. Acesta este ajutat să decidă într-o manieră economic rațională, astfel încât să transforme firma într-o entitate predictibilă. La prima vedere, s-ar crede că studiul său este facil. Simplificând la extrem comportamentul acționarului, se presupune că acesta acționează rațional
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
modele matematice optimizatoare, îi este destinat acționarului. Acesta este ajutat să decidă într-o manieră economic rațională, astfel încât să transforme firma într-o entitate predictibilă. La prima vedere, s-ar crede că studiul său este facil. Simplificând la extrem comportamentul acționarului, se presupune că acesta acționează rațional ghidat de interese economice, adică este interesat de valoarea acțiunilor deținute și de dividendele asociate. Se observă imediat că și pentru această simplificare cele două mărimi de interes se află într-o relație complexă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de mandat, ce fundamentează, de altfel, teoria -, dar și de Allaire și Fîrșirotu (1990, 1998). Ea este importantă pentru că demostrează că acest stakeholder nu poate fi inclus în schema simplistă prin care interesul său coincide cu cel al proprietarului (al acționarilor), vizând maximizarea profitului. Deși, din punct de vedere numeric, acest stakeholder este reprezentat la nivelul unei firme de câteva persoane, sau cel mai adesea, chiar de o singură persoană, importanța sa este primordială în orice proces strategic. Asimetria informațională în favoarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
este primordială în orice proces strategic. Asimetria informațională în favoarea managerului îi conferă acestuia în practică un rol mai important decât cel al proprietarului, mai ales în situația în care acesta din urmă se concretizează într-o masă relativ atomizată de acționari. Alături de stakeholder-ii menționați, ce joacă roluri de „stele” în teorii și în numeroase studii empirice, există și alții care pot prezenta un interes particular în diferite contexte. Dintre aceste contexte, cel al țărilor est-europene aflate în tranziție spre o economie
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
salariaților, care prin acest proces reușesc să obțină o creștere a puterii de negociere în postura de furnizori ai forței de muncă. În varianta clasică de poziționare a sindicatului, acesta se află în numeroase situații pe poziții opuse celor ale acționarilor. Una dintre acestea, în care relația negativă reprezintă o ipoteză firească, este greva. Studiile empirice, între care cel al lui Davidson, Worrell și Garrison (1988), demonstrează că grevele au un efect negativ asupra cursului acțiunilor firmelor implicate, dar de mai
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Europei de Est sindicatele au depășit granițele modelului clasic în ceea ce privește interesele lor și au fost stakeholder-i activi în definirea strategiilor firmelor, foste de stat înainte de ’90. O explicație ar putea fi aceea că membrii de sindicat au devenit de facto acționari prin programele naționale de privatizare prin cupoane a proprietății statului. Legătura aceasta a devenit mai puternică acolo unde privatizarea a fost făcută cu metoda MEBO (Management Employee Buy Out). În cazul noilor firme, autohtone sau filiale ale unor firme străine
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
îl generează la nivelul teoriei, stakeholder-ii creează preocupări manageriale ce se oglindesc în modul de exprimare a misiunii. O analiză atentă (Bart, 1997) prin această prismă relevă că în exprimarea misiunii se menționează interesul, în ordinea următoare, pentru: consumatori, salariați, acționari, societate - la modul general - și furnizori. Dacă se studiază însă modul în care aceste categorii sunt implicate în formularea misiunii, fapt ce ar releva într-adevăr o preocupare pentru ele, atunci se constată că sunt cel mai puțin implicați, în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Dacă se studiază însă modul în care aceste categorii sunt implicate în formularea misiunii, fapt ce ar releva într-adevăr o preocupare pentru ele, atunci se constată că sunt cel mai puțin implicați, în ordine, furnizorii, consumatorii, salariații obișnuiți și acționarii. Cei mai implicați sunt managerii de nivel superior și consultanții. De aici rezultă o satisfacție redusă a unor stakeholder-i față de modul în care se ține seama de interesele lor la nivel formal prin exprimarea misiunii. Faptul devine semnificativ pentru studiul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]