9,323 matches
-
un puternic instrument de creștere a solidarității sociale, intergrupale și intercomunitare (Kottak, 1974). Statul. Principalele discuții în privința statului au ca obiect tocmai funcțiile acestuia în ansamblul vieții sociale, care îi determină profilul său particular. În teoriile de orientare liberală se accentuează funcțiile generale ale statului, de administrare și reglare a proceselor sociale în interesul tuturor. În teoria marxistă, statul este definit într-o modalitate concret-istorică, ca instrument al dominării de clasă. El reprezintă un organism astfel constituit încât să asigure promovarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care acesta face parte ca element, invocând drept explicație consecințele funcționale pentru sistem. Este normal deci să ne punem întrebarea: care este relația dintre schema cauzală și cea funcțională? Sunt ele explicații alternative, excluzându-se reciproc? sau sunt complementare, fiecare accentuând o parte distinctă a explicației? sau identice, reductibile una la cealaltă? Pozițiile nete în această privință sunt rare. Invocarea lor ne oferă însă limitele cadrului în care au loc discuțiile. • Sunt explicații alternative. În teoriile funcționaliste sunt invocate de regulă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mediului. Absența întâmplătoare a unei condiții necesare bunei funcționări a unui sistem este de natură săactualizeze aceste cerințe funcționale specifice care nu existau decât în stare latentă. Competiția crește, de exemplu, importanța realizării de performanțe. Un mediu în rapidă schimbare accentuează importanța unor structuri interne flexibile, creativ adaptabile. Teoria lui Maslow, despre care s-a vorbit mai înainte, oferă un alt exemplu de joc latent/manifest alcerințelor funcționale. Necesitățile umane superioare, argumentează psihologul american, devin manifeste doar într-un mediu suportiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în atitudinea membrilor grupului față de grupul ca atare, asupra coeziunii acestuia, a performanțelor sale. Cum putem însă explica această influență? Una dintre ipotezele cele mai curente este aceea că amenințarea generează o stare de anxietate în grup. În consecință, se accentuează cerința reducerii anxietății. Diferitele componente asociate cu amenințarea (care apar ca efecte ale acesteia) ar putea fi interpretate ca „instrumente” funcționale de reducere a anxietății. O asemenea explicație este însă doar o simplă ipoteză. Ea trebuie verificată. Un grup de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate fi realizată eficient numai de un model organic; dimpotrivă, un mediu stabil și predictibil va selecta ca fiind mai adecvat un mod de organizare mecanicist, care să asigure o planificare și o coordonare riguroasă a tuturoractivităților. Dacă mediul dinamic accentuează cerința adaptării flexibile și creative, mediul stabil accentuează cerința unei funcționări, în cadrele deja definite, cât mai eficiente cu putință. Cazurile în care condițiile de mediu determină cerințele funcționale ale sistemelor sunt extrem de frecvente. Moraliștii au notat mereu cu tristețe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organic; dimpotrivă, un mediu stabil și predictibil va selecta ca fiind mai adecvat un mod de organizare mecanicist, care să asigure o planificare și o coordonare riguroasă a tuturoractivităților. Dacă mediul dinamic accentuează cerința adaptării flexibile și creative, mediul stabil accentuează cerința unei funcționări, în cadrele deja definite, cât mai eficiente cu putință. Cazurile în care condițiile de mediu determină cerințele funcționale ale sistemelor sunt extrem de frecvente. Moraliștii au notat mereu cu tristețe că oamenii sunt caracterizați de o serie de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
destul de vagi: Care este contribuția școlii la formarea morală, intelectuală, cetățenească, profesională a tinerilor? În ce măsură un sistem sau altul de remunerare a muncii contribuie la creșterea sau, dimpotrivă, la scăderea responsabilității în muncă, la interiorizarea intereselor generale sau, mai degrabă, accentuează centrarea pe interesele personale, susține performanțele calitative, stimulează inițiativa și creativitatea? Care este beneficiul funcțional total al unui sistem de promovare în muncă? În ce măsură stimulează performanțele profesionale? În ce măsură generează tensiuni și conflicte? S-ar putea chiar să fim șocați de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
el, s-a crezut că etnicitatea va descrește rapid în societatea modernă, înalt industrializată. Ultimele decenii au scos însă în evidență faptul că o asemenea așteptare a fost eronată. Manifestările etnice nu numai că au persistat, dar adesea s-au accentuat în mod dramatic, ducând la conflicte ce au zguduit din temelii respectivele colectivități. Explicația acestei tendințe poate fi găsită la nivelul logicii etnicității înseși? Adoptând un punct de vedere de factură marxistă, Williams argumentează că o asemenea interpretare ar fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau sistem al logicii sale celorlalte subsisteme sau sisteme, diminuând corespunzător capacitatea acestora de autoorganizare și funcționare eficientă. Starea de urgență este un exemplu de dominare. O colectivitate amenințată de un pericol (dușman extern, conflicte interne grave, catastrofe naturale) va accentua importanța subsistemului de apărare corespunzător. Acesta va primi cea mai mare parte a resurselor disponibile și va subordona toate celelalte subsisteme. Știința, învățământul, producția își vor mobiliza, la rândul lor, resursele pentru a sprijini subsistemul de apărare; își vor impune
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
logicii confruntării cu cea a cooperării. * Analiza relațiilor dintre sistemele sociale pare să reprezinte o direcție majoră a dezvoltării sociologiei actuale. Ea nu poate însă avea loc decât pe baza înțelegerii dinamicii interne a sistemelor. În această lucrare s-a accentuat în mod special analiza sistemului nu numai pentru faptul că ea este o precondiție esențială a înțelegerii relațiilor dintre sisteme, dar și pentru faptul că în legătură cu ea există acumulările cele mai importante. C. Conștiința ca factor explicativtc " C. Conștiința ca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
națiunii”. Acesta este cazul mai general al societăților subdezvoltate care caută activ să mobilizeze energiile interne pentru a lichida starea de rămânere în urmă și, totodată, de a-și identifica propria cale de dezvoltare. Într-o societate socialistă, unde se accentuează strategiile globale de organizare și conducere, modelul coparticipării este, de asemenea, predominant, fără a fi însă excluse și elemente ale modelului client/consultant. De asemenea, în societățile capitaliste dezvoltate, pe măsură ce paradigma capitalismului clasic a „pieței libere” este tot mai mult
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vedere, neluând în considerare, în aceeași măsură, și părerile altor agenți sociali implicați. Ne putem însă întreba dacă este posibilă o abordare care să ia în considerare simultan toate perspectivele sociale, toate interesele implicate într-o realitate socială, fără a accentua pe unele sau pe altele? Cu alte cuvinte, o atitudine echidistantă în raport cu grupurile și subsistemele sociale implicate. Echidistanța poate fi asigurată printr-o orientare neutrală: sunt înregistrate cu obiectivitate toate perspectivele, toate interesele existente; sunt analizate semnificațiile unui proces social
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ei superioare cere la un moment dat, fără a corela această cerință cu alte cerințe și responsabilități ale ei, rezultatul fiind, în raport cu colectivitatea, negativ: poate crește productivitatea muncii și scădea consumul de materii prime în detrimentul durabilității și calității produselor; poate accentua respectarea strictă a autorității, dar manifesta indiferență față de disciplina tehnologică. Obiectivele active indică efortul continuu al unui sistem social de a formula cât mai exact și responsabil tipul de contribuție pe care consideră că o poate aduce la bunăstarea colectivității
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe care se ridica o suprastructură politică extrem de colorată, variată și mobilă. Caracterul eminamente politic al feudalismului, în general, este destul de evident. Istoria acestuia este, explicabil, mai mult politică decât economică. Chiar modul de organizare a societății capitaliste tinde să accentueze rolul evenimentelor politice ca sursă importantă de schimbare. Acumulările de la nivelul activității productive, pulverizată datorită formei private în care are loc, sunt mai puțin vizibile la nivelul societății globale. Evenimentele politice interne, dar în special cele externe au aici un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ei până la nivelul la care devine tratabilă analitic. Dar, din acest motiv, este asumată explicit incertitudinea, cu toate consecințele ei. Pentru a fi realiste și operante, metodele de tip analitic trebuie să adopte deci un caracter provizoriu și iterativ. Am accentuat asupra acestor aspecte pentru a face clar că strategia optimalității tendențiale este substanțial diferită de modelul deciziei raționale clasice. Strategia optimalității tendențiale, spre deosebire de modelul analitic, nu are drept consecință o reducere cvasicompletă a incertitudinii, ci, prin presupozițiile pe care le
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu-și asumă caracterul său provizoriu, relativ și incert. Dogmatismul comunist este un asemenea caz. El invocă știința, învestită cu puteri absolute și definitive, ca sursă a deciziilor practice. În fapt, știința are prin însăși natura sa un caracter anticharismatic, accentuând prelucrarea rațională a cunoștințelor, pe caracterul lor relativ și deschis, asumând un grad ridicat de incertitudine. Autoritatea poate funcționa și prin decizii luate de persoane și organisme care au o legitimare socială pentru aceasta, deținând totodată și puterea de a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
măsură, într-o serie de caracteristici ale lucrărilor marxiste înseși: „De faptul că uneori tinerii dau laturii economice mai multă importanță decât i se cuvine, suntem vinovați în parte noi înșine, Marx și cu mine. Față de adversari a trebuit să accentuăm acest principiu fundamental pe care ei îl negau, și n-am avut întotdeauna vreme, loc și prilej să acordăm suficientă atenție celorlalți factori ce participă la această interacțiune. Dar de îndată ce ajungeam la expunerea vreunei perioade istorice, deci la aplicarea practică
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
faptul că, la fel ca și în cazul abordării medicale, datele obținute în cadrul convorbirilor terapeutice trebuie să fie completate sau validate cu ajutorul celor obținute ca urmare a utilizării instrumentelor standardizate de evaluare. Caracterul cantitativ și normativ al rezultatelor obținute ar accentua obiectivitatea analizei clinice în ceea ce privește natura problemelor. In sfârșit, relațiile dintre teorie și practică sunt departe de a fi liniare. Conceperea simplistă a unei relații directe dintre teorie și practică este analizată și reanalizată. Scheele a identificat mai multe tipuri de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
auto-întrețin prin bucle de întărire. Evitând să înfrunte situația fobogenă, pacientul are sentimentul că nu activează răspunsul fiziologic dar, în paralel, sentimentul de neputință și de ineficiență în fața declanșării acestei reacții psihofiziologice perpetuează inacțiunea sau evadarea, amplifică aprehensiunea anxioasă și accentuează sentimentul său de vulnerabilitate. Obiectivul esențial al terapiei constă, deci, în ruperea acestui cerc vicios: - prin propunerea unor instrumente care să controleze reacția emoțională și să amplifice sentimentul de eficiență personală, - ajutând pacientul să facă față amenințării, învățându-l unele
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
risc Conform teoriei lui Stice, presiunea socioculturală a siluetei filiforme și internalizarea idealului de subțirime induc un sentiment de insatisfacție corporală tinerelor fete. Această insatisfacție favorizează apariția, în cazul acestora, a unor afecte negative și comportamente de regim alimentar care accentuează și mai mult afectivitatea negativă asociată imaginii negative despre corpul lor. Aceste reacții față de insatisfacția corporală amplifică riscurile dezvoltării unor comportamente bulimice. Pentru Bardone-Cone, bulimia este rezultatul interacțiunii dintre trei factori: - perfecționism, - lipsă de încredere în propria persoană, - insatisfacție corporală
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
automonitorizare a conduitelor alimentare și a prescripțiilor comportamentale care vizează normalizarea alimentației cât și controlul bulimiilor, al purgațiilor și al greutății; - a doua etapă elimină toate formele de control a greutății (regim alimentar, post, sport...) și modifică cognițiile disfuncționale care accentuează comportamentele bulimice; - a treia etapă conține tratamentul insatisfacției corporale și a stimei de sine diminuate. Ea îl învață pe pacient cum să-și rezolve problema și cum să se afirme pe sine; - ultima etapă vizează prevenirea recăderii. Rezultate Numeroase studii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Gwen (rușine, culpabilitate, amintiri urâte...) și încearcă să le depășeasă prin reasigurare și restructurări cognitive. Terapeutul completează și corectează acest ultim element pe baza materialului adunat în carnetul alimentar. Fairburn, 1997. Terapeutul reamintește că măsurarea greutății menține, sau chiar accentuează, însatisfacția corporală, deci bulimiile. Mama sa acceptă ca ea să mânânce puțin în timp ce tatăl său îi cere să mănânce mai mult. De la 0 la 10: 0 = nici o dorință; 10 = dorință de necontrolat. Gwen stabilește un prag de 7. Nef și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
literar” și în „Almanahul «Universul»” și strânse abia postum în Abecedar, secvență din Opere (I-II, 2000), se înscriu - atât din perspectiva tehnicilor poetice, cât și din aceea a ariilor tematice - în climatul cultural interbelic, în care interesul tot mai accentuat pentru tradiție al intelectualilor grupați în jurul „Gândirii” este permanent dublat și completat de tendințe moderniste, într-un proces ce reflectă complexitatea unei literaturi ajunse la deplinătatea conștiinței sale estetice. Căutările tânărului poet abordează succesiv tematici romantice, simboliste, parnasiene și tradiționaliste
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
non-liniare bivariate și ajunge apoi la cele multivariate. Cursul tratează problemele în care sunt mai multe variabile independente ce influențează simultan o variabilă dependentă, incluzând identificarea efectelor parțiale, problema cauzalității aparente și folosirea modelelor multivariate la testarea teoriilor alternative. Este accentuat în mod special rolul variabilelor de control. Cursul se concentrează apoi asupra lanțurilor cauzale mai complexe, inclusiv analiza path și modelele simultane de ecuații. În încheiere se face o ilustrare detaliată a unui proiect de cercetare prezentând dezvoltarea unor ipoteze
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aranjamente mai bune. Toate celelalte rămânând neschimbate, cei puternici au un avantaj asupra celor mai slabi când este vorba de negocieri de două persoane cu sumă zero. Echitatea nu învinge. Ba chiar din contra - distribuția inegală inițială tinde să se accentueze pe parcursul jocurilor repetitive. Totuși, nu trebuie să uităm că aceasta este doar o previziune pentru tendința centrală. Rezultatul real al oricărei situații de negociere este absolut nedeterminat. Considerațiile obiective afectează probabilitatea ipotetică potrivit căreia, dacă toate celelalte rămân neschimbate, distribuția
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]