70,486 matches
-
Ioan Holban Artistul Val Gheorghiu, pictor, scriitor, publicist, printre ultimii adevărați Arnoteni pe care îi avem, ne oferă de mai bine de douăzeci de ani lecția perfectului control și a unei strategii fără fisuri în privința valorificării bunurilor simbolice - pînze, cărți, articole - pe care le produce. Să o deslușim puțin. Val Gheorghiu
Secretul lui Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17907_a_19232]
-
Rimbaud, ca "un om-spectacol", doar dintr-o sete aparte, aproape dictatoriala, de a fi iubit. Lucrul nu numai că este observabil în poezia să, dar constituie chiar și secretul nașterii poeziei: "Dacă nu avea un subiect sau un alter ego adevărat, el nu scria poezie. Cred că aproape în fiecare poem al lui poți să cercetezi, să regasești acest dualism al lui, acest alter ego, acest punct de vedere din alt punct de vedere". Firește, volumul nu este scutit de riscul
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
unde se află moșia familiei Lahovari și unde Cella, soția lui Filip, se simțea că o castelana. Dar cîtă boierie reprezenta celebra pianista și literata? Dacă înșiși Lahovarestii erau de extracție relativ nouă (N. Iorga ne informează: "Boieri din Râmnic, adevărați, sînt numai Socotenii, dar neamul lor se stinge la începutul veacului cel nou. Socoteanca cea bătrînă își mărită față după Iancu Lahovari, care se așază în Râmnic și ia în stăpînire averea Socotenilor. El e dintr-un neam nou"), avîndu-si
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
insecte pînă la elefanți. Că și ele ar fi niște creaturi ale Puterii Supreme - nefiind teist se exprimă că un francmason. (Nu știu dacă; în sfîrșit...n.n.). Nu-l cunoașteți cum îl cunosc eu, ca să vă dați seama de suportul adevărat al uluielii sus-iscălitului. De exemplu, cum vedea dumnealui vreo furnică înaintînd aferata prin apartamentul său faimos de casă veche de pe strada Cuțitul de argint, imediat scotea un țipat de oroare și o strigă din răsputeri pe coana Săftica, femeia care
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
ale acestui Parlament? Așa-zisa grijă pentru siguranța națională sau pentru liniștea cetățenilor, care a metamorfozat un lucru limpede într-o tulbureala prielnica șantajelor sau falsurilor va fi, cu siguranta, peste cîțiva ani demontata piesă cu piesa și cercetată la adevărata ei semnificație. Fiindcă iluzia că o lege votată azi e menită eternizării e contrazisa chiar de experiență vieții parlamentare din ^90 încoace. Chiar și Legea lui Ticu, care pînă la alegerile din ^96 părea o utopie e o probă că
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
Dumitru Avakian S-a spus cu numeroase prilejuri, nu vom conteni să o repetăm, mai mult decât diplomații de profesie, artiștii noștri rămân în continuare adevărații ambasadori ai țării. Ambasadori de bună voință, ambasadori de "imagine", cum ne place să ne exprimăm în ultima vreme. Astfel sunt folosiți. Mulți o acceptă probând cea mai bună credință. Sunt folosiți dar nu sunt sprijiniți. Nici măcar pentru a li
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
proprii și interpretări minuțioase pe text ale celor 11 elegii de Nichita Stănescu. Am apreciat în mod special din sumar ciclul de poeme Călătorie spre transparență de C.D. Zeletin, fragmentul din piesa Zozo (Numărătoare inversă) de Saviana Stănescu și o adevărată bijuterie care sclipește rotund și deloc palid printre nori - proza lui Bogdan Suceavă, Să auzi forma unei tobe. Cum varianta apărută anul trecut în "ArtPanorama" i-a scăpat Cronicarului, versiunea definitivă publicată acum a fost o revelație prin originalitatea aliajului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
mitinguri de protest, acestea au fost punctate în anumite ziare sau considerate drept momente de răscruce în viața agitată a României în ziarele pentru care ideea că PDSR-ul va reveni la putere pare să se fi trasformat într-o adevărată axiomă. Așadar, ce cred ziarele că îi interesează pe cititorii lor în cea mai mare măsură? Scandalurile politice, corupția, violența, sondajele de opinie și mișcările sociale.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
reușește - să valorifice în poezie până și retorica propagandei comuniste: "Stimați tovarăși, Pe baza realizărilor de până, pe baza succeselor înregistrate..." Urmează formularea ingenios elaborată a unei propuneri sarcastice de a adopta un plan privind ... moartea: "Tovarăși! Acesta este Unicul, Adevăratul, Marele nostru CINCINAL! Singurul pe care, într-adevăr, trebuie să-l îndeplinim. Și, poate, chiar înainte de termen!" Poetul nu se mulțumește să arunce în derizoriu, cu verva lui mefistofelică, stereotipiile lingvistice ale discursurilor oficiale; el reconsideră aceste stereotipii, le conferă
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
umane, de observație directă și de scrutare în straturile adînci ale memoriei, ele nu recuperează, așa cum s-ar putea crede la prima privire, o geografie anume și formele ei diverse de civilizație rurală, ci readuc în actualitate o conștiință artistică adevărată. O pictoriță care, deși în intimitatea creației sale visează o lume stabilă și profu P.S. Despre Televiziunea publică s-au spus multe: printre altele, că ar fi una dintre instituțiile care au conservat cele mai pure deprinderi și cele mai
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
scrierile acestuia și "dizertații istorice ținute la adunările generale ale Asociației Transilvane." "Un al doilea fapt de folclor, - scria Perpessicius - ce ține de toamna vieneză din 1869, e ambianța societăților studențești, cu ecourile, pe care adunările generale, anuale, ale Astrei, adevărate sărbători naționale ale poporenilor de pretutindeni, le transmit presei și cetitorilor săi. Adunarea generală a acestui an 1869 avusese loc la Șomcuta, cu discursul de o lirică elevație, "Poporul român în poezia sa", al lui Iosif Vulcan, cu donația lui
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
și-a publicat-o, la Socec, într-o ediție de 7 (șapte) volume de Scrieri complete, poate doar Amintiri din Junimea (redactate în 1889-1890, dar publicate în 1919) rezistă (dramaturgia și romanul Mihai Vereanu sînt de neluat în seamă), deși adevăratul memorialist al Junimii este, totuși, dizidentul junimist G. Panu cu Amintiri de la Junimea din Iași, apărute, în revista Săptămîna din 1901 pînă în 1906 și publicate în 1908. Dl Nicolae Mecu nu comite deloc eroarea de a încerca să supraevalueze
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
Andreea Deciu Deși a fost tradusă în 14 limbi, devenind peste noapte adevărat best-seller în lumea universitară, cartea lui Alan Sokal și Jean Bricmont, Impostura intelectuală, este cunoscută, cred, mai mult din auzite decît ca urmare a unei lecturi reale. Cît de ușor se creează succesul din zvonuri și senzațional! Uitasem de existența
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
element de fast și încălzire a atmosferei - pe lângă solemnitatea și profuziunea de flori - o altă festivitate recentă, decernarea Premiului pentru Excelență în Cultura Românească. Chiar și prezentarea, atât de frumos rostită de Ștefan Iordache, s-ar putea defini ca un adevărat imn închinat muzicii: "limbaj universal", "putere de transcendere a cuvântului" etc. Și totuși ea a fost absentă pentru a doua oară dintre nominalizări și implicit dintre domeniile alese de personalități marcante ca reprezentative pentru cultura românească; zvonurile spun că au
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
preferă o rivală neatrăgătoare. În povești, oglinzile sînt obiective. Știm asta de cînd cu Albă-ca-Zăpada. Dacă te ajută un prieten, ce te ia de mînă și te duce la oglindă, doar atunci, se pare, reușești să îți vezi chipul cel adevărat. Chip ce, prin urmare, e, la rîndul său, oglindă a propriei esențe. Așa se întîmplă, în India, cu Leul care se credea oaie. Pînă cînd un frate-leu l-a dus la o margine de rîu și i-a arătat, în
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
de regulă. Pentru a-și proba sieși faptul că e viu - prin urmare, că presa (adversă, care pretindea că a fost împușcat în noaptea precedentă) este o oglindă mincinoasă, Dumas se repede, literalmente, la oglindă. La oglinda cea "reală" și "adevărată" (?) din propriu-i dormitor. Dar nu apucă - pare-se - să se privească. Adică nu vrea, refuză să o facă. Cu toate că, în text, actul acesta de voință negativă e discret obliterat: remarcăm doar că naratorul ne spune că s-a îndreptat
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
abia scăpat de febra - de regulă, ucigătoare - dată de epidemia de holeră și de febrilitatea înnebunitoare dată de excesul de muncă și (sau prin) închipuire, chiar în clipa în care se așteaptă a fi, în fine, confruntat cu eul său adevărat (creația duce - sau opinia generală consideră că ar trebui să ducă - între altele, la cunoașterea de sine și tot astfel este percepută, în mod obișnuit și confruntarea cu apropierea morții), cu propria imagine ce se reflectă în oglindă, fix atunci
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
generozitatea franceză, din acele timpuri, să-și fi pierdut o dată cu cele aproape trei secole scurse, înțelesul originar și să fi devenit în zilele noastre un act manqué; o lipsă, fatală, și, în aceeași vreme, un transfer istoric de sens: Libertatea adevărată să fi ajuns nu apanajul unei simple revoluții, ideologice, ca cea franceză, ci rezultatul unei deveniri mult mai importante ca aceea a unității făurite pe un nou continent de către imigranții celor mai felurite nații fugind de realitățile politice și economice
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
sens. Ideea mai profundă a povestirii este că ritualul "sâmbetei engleze" reprezintă și o formă de a apăra ceea ce a mai rămas din demnitatea umană împotriva uniformizatorului regim comunist. Autorul face, de altfel, ca textul să aibă numeroase semnificații posibile, adevărate irizații, de genul celor care apar când cineva rotește încet un diamant în lumină. ...și alte povestiri Aproape toate textele din volum au farmec, chiar dacă nu ating complexitatea și seninătatea tragică a Sâmbetei engleze. Indiferent de condiția lor socială, personajele
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
aici atingem unul dintre punctele nevralgice ale afacerii, directorul EVENIMENTULUI spune următoarele: "La puțin timp după izbucnirea scandalului "Zavtra" am fost contactați de o persoană. Sub promisiunea unei discreții totale ne-a confirmat că afirmațiile făcute în revista rusească sunt adevărate, mai puțin speculația privitoare la ceea ce s-ar întâmpla în cazul în care și la București și la Moscova ar veni la putere două puteri de stânga. Dar negocieri au avut loc și ele erau într-o fază extrem de avansată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
două puteri de stânga. Dar negocieri au avut loc și ele erau într-o fază extrem de avansată". Aceste negocieri care au avut loc în '94-'95, n-au fost totuși finalizate. În perioada negocierilor, în ROMÂNIA MARE se ducea un adevărat război împotriva generalului Spiroiu și se vorbea despre mari nemulțumiri în armată. Să fi purtat în acea perioadă generalul Vasile Ionel negocieri cu Moscova cu de la sine putere. Sau cum scrie Cornel Nistorescu, "Ar trebui să existe undeva documentul CSAT
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
dacă vă surprinde cumva cuvîntul glorie; și care ar fi echivalentul potrivit unui autor învățat pe de rost de atîtea generații?) deci, paradoxala sa glorie este o operă inflatorie a didacticii în căutarea "ariilor vitejești"" (G. Călinescu). Supralicitate pedagogic pentru adevăratele sau falsele lor virtuți patriotice, unele din poeziile sale au ilustrat tema decenii în șir. Ceva mai sobre și mai puțin permeabile emfaticului ridicol, Pui de lei și Țara mea (oare nu I. S. Nenițescu îi șoptea lui Em. Bucov
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
în pușcăriile comuniste au suferit batjocură, și chinuri inimaginabile sunt necesare. Ele dezvăluie adevărul despre teroarea la care au fost supuși cei ce s-au împotrivit dominației rusești și bolșevismului autohton. Aceste pagini despre o față ascunsă a istoriei noastre adevărate au rămas necunoscute fiind încă lăsată în uitare. Printre mărturiile cutremurătoare despre ticăloșia unei "orânduiri", impuse din afară, Memorialul lui Oliviu Beldeanu, un tânăr luptător în munții Făgărașului, Piatra Craiului sau Retezat, atras în cursă de autoritățile comuniste și executat
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
când cei patru tineri viteji intrau în Legația statului comunist român de la Berna, vrând să atragă atenția lumii civilizate din Occident asupra României asuprite de ruși, dovedindu-se prin arhiva Legației că acolo se afla, de fapt, camuflat - diplomatic -, un adevărat viespar al spionajului sovietic. Era, cum va afirma în depoziția sa la procesul intentat celor patru temerari, fostul nostru ministru de Externe, Grigore Gafencu: "un protest teribil, de deznădejde, împotriva vidului moral care domneșe în țara lor" exprimând, de fapt
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
neverosimilitatea și, apărută într-o lume în care idealul a murit, nu mai este, ca să folosesc o sintagmă a scriitoarei "obiect prețios", a devenit o pseudo-problemă. Din păcate, "falsele obiecte prețioase" prezente în existența noastră și detectate de scriitoare printre adevăratele valori fac parte dintr-un alt "fals obiect prețios" care este volumul însuși. Alexandra Târziu, False obiecte prețioase, Ed. Fundației Culturală Română, București, 1998, 200 p., f. preț.
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]