5,887 matches
-
al casei, al unei case, al caselor, al unor case; al studentului, al unui student/(D) casei, unei case, caselor, unor case, unui student, studentului. c. Înscris în legea acordului, articolul exprimă, concomitent cu dezinența din structura substantivului sau (și) adjectivului, diferite sensuri gramaticale: gen, număr, caz: o studentă inteligentă/unei studente inteligente, niște studente inteligente. Dintre „adverbe”, au întotdeauna funcție morfologică morfemul superlativului: foarte, morfemele complexe cel mai, mai puțin, foarte puțin (morfeme constituite din două sau mai multe elemente
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
haină roasă-n coate/ Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate.” (M. Eminescu, I, p. 132) Dintre „prepoziții”, are funcție morfematică „prepoziția” a, reprezentând două morfeme omonime: morfem al genitivului în sintagme nominale în care determinantul este un adjectiv de cuantificare sau un adjectiv cantitativ: numele a doi studenți, rezultatele a numeroși sportivi, și morfem al infinitivului, formă verbal-nominală: a lupta, a crede etc. Morfemele derivate sunt elemente lingvistice care aparțin unor clase lexico-gramaticale cu identitate specifică în sistemul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un calcul fără capăt tot socoate și socoate.” (M. Eminescu, I, p. 132) Dintre „prepoziții”, are funcție morfematică „prepoziția” a, reprezentând două morfeme omonime: morfem al genitivului în sintagme nominale în care determinantul este un adjectiv de cuantificare sau un adjectiv cantitativ: numele a doi studenți, rezultatele a numeroși sportivi, și morfem al infinitivului, formă verbal-nominală: a lupta, a crede etc. Morfemele derivate sunt elemente lingvistice care aparțin unor clase lexico-gramaticale cu identitate specifică în sistemul vocabularului sau în structura sintactică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să... -Ø: să cânt-Ø, să lupt-Ø; să lupt-e; • prepoziția pe, morfem al cazului acuzativ, în anumite condiții semantic-sintactice: O aștept pe mama (ea, aceasta etc.); • prepoziția la; morfem al cazului dativ în sintagme nominale cu determinant un cuantificator (pronume sau adjectiv): Am dat la doi copii garoafe iar la trei, trandafiri., Ai promis cărți la numeroși copii dar ai rămas cu promisiunea.; • prepoziția la, morfem de dativ, în paralel cu structurile dezinențiale, mai greoaie, în flexiunea pronumelui: Am oferit la câțiva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
denumește substanțe, mai exact „obiecte” în care se delimitează substanța ca materie obiectuală sau ca realitate spirituală - „substanță de gândire”. Din această perspectivă, substantivului i se alătură o altă clasă de cuvinte care are ca referință diferite aspecte ale substanței: adjectivul, unitate lexico-gramaticală care denumește însușiri calitative ale „obiectului” în care s-a fixat substanța lumii extralingvistice odată cu interpretarea sa prin noțiune și cuvântul-substantiv (casă-casă frumoasă). Substantivul și adjectivul constituie grupul numelui, în organizarea căruia substantivul ocupă poziția de bază. În interiorul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
altă clasă de cuvinte care are ca referință diferite aspecte ale substanței: adjectivul, unitate lexico-gramaticală care denumește însușiri calitative ale „obiectului” în care s-a fixat substanța lumii extralingvistice odată cu interpretarea sa prin noțiune și cuvântul-substantiv (casă-casă frumoasă). Substantivul și adjectivul constituie grupul numelui, în organizarea căruia substantivul ocupă poziția de bază. În interiorul raportului limbă-gândire, substantivul cuprinde, prin excelență, cuvinte noționale. Seamănă prin aceasta cu verbul, cea de-a doua clasă cuprinzând cuvinte noționale 1. Celelalte clase lexico-gramaticale sunt alcătuite din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de bază. În interiorul raportului limbă-gândire, substantivul cuprinde, prin excelență, cuvinte noționale. Seamănă prin aceasta cu verbul, cea de-a doua clasă cuprinzând cuvinte noționale 1. Celelalte clase lexico-gramaticale sunt alcătuite din cuvinte care exprimă note din noțiunile exprimate de substantive (adjectivul) sau de verbe (adverbul) sau exprimă diferite raporturi în care se află înscrise „realitățile” denumite prin substantive sau verbe. O situație particulară caracterizează clasa pronumelui, care exprimă noțiuni indirect, prin intermediul substantivului cu care se află în raport de substituție. Din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
produs al comunicării lingvistice 2. Sub aspect morfologic, identitatea clasei substantivului este asigurată de categoria determinării, în primul rând, categorie gramaticală specifică, și de funcționarea specifică a categoriilor de gen, număr și caz. Prin categoria determinării, substantivul se distinge de adjectiv, cu care face parte din clasa numelui și cu care are în comun, sub aspect morfologic, categoriile de gen, număr și caz. Prin opozițiile din interiorul acestei categorii, substantivul este actualizat din perspectiva protagoniștilor comunicării lingvistice. Substantivul este singura unitate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivelor-circumstanțiale orașele și munți, prepozițiile din și către le impun cazul acuzativ, ca și, prepoziția cu substantivului-complement predicativ (element predicativ suplimentar, în terminologia curentă) priviri (înalte), iar substantivul-regent orașele impune substantivului-atribut pământului cazul genitiv. Prin aceasta substantivul se distinge de adjectiv, în flexiunea căruia cazul se înscrie, în general, în acțiunea principiului acordului, subordonându-se și din acest punct de vedere substantivului prin situarea în același caz cu el; astfel, în versurile eminesciene: „Iubesc precum iubește pe-o albă vijelie/ Un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al opoziției de gen aflat în contradicție cu raportul semantic de gen; genul gramatical al acestor substantive nu corespunde genului natural; femininele cătană, ordonanță, sentinelă, calfă denumesc ființe de sex masculin. • Opoziția masculin-feminin pe baza sufixelor diminutivale caracterizează și unele adjective: frumușel-frumușică, curățel-curățică etc. B. Substantivele epicene se caracterizează prin nemanifestarea opoziției de gen; în interpretarea lingvistică a lumii viețuitoarelor, subiectul vorbitor a rămas indiferent la distincția de sex, sau pentru că aceasta este imperceptibilă în cunoașterea empirică sau pentru că el a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e/e - feminin (o directoare/niște directoare) față de un/niște + e/e -neutru (un nume/niște nume). La nivel sintactic, în baza principiului acordului, care guvernează desfășurarea relației de dependență substantiv-adjectiv, substantivul-regent impune adjectivului-determinant propriile categorii gramaticale. Iar, cum la adjectiv opoziția de gen, limitată la doi termeni (masculin/feminin) este, în general, regulată, ea devine o marcă a apartenenței la o anumită clasă de gen a substantivului. În flexiunea adjectivului demonstrativ de apropiere antepus substantivului regent, dezinențele specifice de gen-număr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantiv-adjectiv, substantivul-regent impune adjectivului-determinant propriile categorii gramaticale. Iar, cum la adjectiv opoziția de gen, limitată la doi termeni (masculin/feminin) este, în general, regulată, ea devine o marcă a apartenenței la o anumită clasă de gen a substantivului. În flexiunea adjectivului demonstrativ de apropiere antepus substantivului regent, dezinențele specifice de gen-număr sunt: -Ø/-i, pentru masculin: acest-Ø student/aceșt-i studenți, și -ă/-e pentru feminin: aceast-ă studentă/acest-e studente. Aceleași opoziții dezinențiale caracterizează și flexiunea adjectivelor calificative variabile după gen: student
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gen a substantivului. În flexiunea adjectivului demonstrativ de apropiere antepus substantivului regent, dezinențele specifice de gen-număr sunt: -Ø/-i, pentru masculin: acest-Ø student/aceșt-i studenți, și -ă/-e pentru feminin: aceast-ă studentă/acest-e studente. Aceleași opoziții dezinențiale caracterizează și flexiunea adjectivelor calificative variabile după gen: student inteligent-Ø/studenți inteligenț-i (masculin), studentă inteligent-ă/studente inteligent-e. În consecință, substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială de număr Ø/i sunt substantive masculine: acest-Ø băiat, codru, erou, tei, iepure, papă, ateu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pentru masculin: acest-Ø student/aceșt-i studenți, și -ă/-e pentru feminin: aceast-ă studentă/acest-e studente. Aceleași opoziții dezinențiale caracterizează și flexiunea adjectivelor calificative variabile după gen: student inteligent-Ø/studenți inteligenț-i (masculin), studentă inteligent-ă/studente inteligent-e. În consecință, substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială de număr Ø/i sunt substantive masculine: acest-Ø băiat, codru, erou, tei, iepure, papă, ateu, pui etc. aceșt-i băieți, codri, eroi, tei, iepuri, papi, atei, pui etc. Substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială de număr Ø/i sunt substantive masculine: acest-Ø băiat, codru, erou, tei, iepure, papă, ateu, pui etc. aceșt-i băieți, codri, eroi, tei, iepuri, papi, atei, pui etc. Substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială -ă/-e sunt substantive feminine: aceast-ă fată stea, nuia, basma, vreme, zi etc. acest-e fete, stele, nuiele, basmale, vremuri, zile etc. Substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale care combină cele două serii de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tei, iepuri, papi, atei, pui etc. Substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială -ă/-e sunt substantive feminine: aceast-ă fată stea, nuia, basma, vreme, zi etc. acest-e fete, stele, nuiele, basmale, vremuri, zile etc. Substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale care combină cele două serii de dezinențe, în sensul combinării unei dezinențe de tip masculin la singular: -Ø cu o dezinență de tip feminin la plural: -e sunt neutre, adică nici masculine, nici feminine: acest-Ø tron, templu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezinențe de tip masculin la singular: -Ø cu o dezinență de tip feminin la plural: -e sunt neutre, adică nici masculine, nici feminine: acest-Ø tron, templu, atu, tablou, consiliu, careu, nume acest-e tronuri, temple, atuuri, tablouri, consilii, careuri, nume Înscrierea adjectivului determinant în opoziția de număr specifică genului feminin marchează apartenența la clasa substantivelor feminine a termenilor care definesc zilele săptămânii: aceast-ă duminică, vineri etc. În același mod, prin intermediul categoriei genului la adjectivul determinant, se marchează apartenența la gen a substantivelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tronuri, temple, atuuri, tablouri, consilii, careuri, nume Înscrierea adjectivului determinant în opoziția de număr specifică genului feminin marchează apartenența la clasa substantivelor feminine a termenilor care definesc zilele săptămânii: aceast-ă duminică, vineri etc. În același mod, prin intermediul categoriei genului la adjectivul determinant, se marchează apartenența la gen a substantivelor care nu cunosc opoziția singular-plural și nu admit determinarea prin articol nehotărât: • Dezinența -ă la singular a adjectivului indică genul feminin al substantivului: această înțelepciune, nimicnicie, obligativitate, creativitate, făină, mătase etc. • Înscrierea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
definesc zilele săptămânii: aceast-ă duminică, vineri etc. În același mod, prin intermediul categoriei genului la adjectivul determinant, se marchează apartenența la gen a substantivelor care nu cunosc opoziția singular-plural și nu admit determinarea prin articol nehotărât: • Dezinența -ă la singular a adjectivului indică genul feminin al substantivului: această înțelepciune, nimicnicie, obligativitate, creativitate, făină, mătase etc. • Înscrierea adjectivului determinant într-o opoziție specifică masculinului, -Ø/-i, marchează apartenența la clasa masculinelor a substantivelor care denumesc cifrele (acest doi/acești doi), literele (acest m
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinant, se marchează apartenența la gen a substantivelor care nu cunosc opoziția singular-plural și nu admit determinarea prin articol nehotărât: • Dezinența -ă la singular a adjectivului indică genul feminin al substantivului: această înțelepciune, nimicnicie, obligativitate, creativitate, făină, mătase etc. • Înscrierea adjectivului determinant într-o opoziție specifică masculinului, -Ø/-i, marchează apartenența la clasa masculinelor a substantivelor care denumesc cifrele (acest doi/acești doi), literele (acest m/acești m), sunetele și fonemele (acest r/acești r), notele muzicale (acest fa/acești fa
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
masculinului, -Ø/-i, marchează apartenența la clasa masculinelor a substantivelor care denumesc cifrele (acest doi/acești doi), literele (acest m/acești m), sunetele și fonemele (acest r/acești r), notele muzicale (acest fa/acești fa). • Prezența dezinenței -i la pluralul adjectivului determinant al unor substantive pluralia tantum semnalează apartenența lor la genul masculin: Bucegi, ochelari etc. La același gen aparțin substantivele care denumesc lunile anului, dacă adjectivul determinant are la singular dezinența -Ø: acest ianuarie. Genul substantivelor singularia tantum și pluralia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
r/acești r), notele muzicale (acest fa/acești fa). • Prezența dezinenței -i la pluralul adjectivului determinant al unor substantive pluralia tantum semnalează apartenența lor la genul masculin: Bucegi, ochelari etc. La același gen aparțin substantivele care denumesc lunile anului, dacă adjectivul determinant are la singular dezinența -Ø: acest ianuarie. Genul substantivelor singularia tantum și pluralia tantum este mai greu de stabilit, întrucât dezinența de singular a adjectivului determinant indică deopotrivă masculinul și neutrul, iar dezinența de plural indică în același timp
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
masculin: Bucegi, ochelari etc. La același gen aparțin substantivele care denumesc lunile anului, dacă adjectivul determinant are la singular dezinența -Ø: acest ianuarie. Genul substantivelor singularia tantum și pluralia tantum este mai greu de stabilit, întrucât dezinența de singular a adjectivului determinant indică deopotrivă masculinul și neutrul, iar dezinența de plural indică în același timp femininul și neutrul 8. Ar argumenta în sensul apartenenței la genul neutru enunțurile în care intră mai multe substantive singularia tantum care realizează funcția de subiect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezinența de plural indică în același timp femininul și neutrul 8. Ar argumenta în sensul apartenenței la genul neutru enunțurile în care intră mai multe substantive singularia tantum care realizează funcția de subiect multiplu; participiul verbului la diateza pasivă sau adjectivul din structura predicatului analitic primesc dezinențae: „Aurul și argintul sunt foarte scumpe.”, „Aurul și argintul au fost ascunse.”, „Inul și grâul au fost recoltate/sunt coapte.”, „Untul și cașcavalul au fost puse la frigider.” Asemenea enunțuri nu sunt, însă, reperabile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu vezi lumini de baluri;/ Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,/ Pătrunde luna înălbind păreții.” (M. Eminescu, I, p. 202) Genitivul și dativul sunt incompatibile cu nedeterminarea iar vocativul este în afara opozițiilor categoriei determinării. Observații: Când este determinat de adjective calificative antepuse, numai aparent substantivul se caracterizează prin nedeterminare; în sintagme precum frumoasei fete sau unei frumoase fete, morfemele -i (frumoase-i) și unei, caracterizând sintagma global, caracterizează de fapt, în primul rând, substantivul, centrul ei. Când substantivul este determinat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]