27,712 matches
-
și artistic” (Deva) ș.a. Între 1959 și 1962 activează ca reporter la Radio Cluj, apoi ca redactor și secretar general de redacție la „Tribuna” (1962-1974), redactor-șef al Editurii Dacia (1972-1980), director al Teatrului Național din Cluj-Napoca (1980-1988), redactor-șef adjunct al revistei „Steaua” (1988-1999). Din 1991 este și profesor-asociat la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, secția teatru, precum și profesor la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. În 1982 a obținut titlul de doctor în filologie, cu teza Opera literară
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
dintre numele de referință ale criticii și istoriei literare românești. Paralel cu activitatea de profesor, care a format peste patruzeci de promoții de viitori profesori, a deținut funcții în presa literară și la edituri: redactor la „Contemporanul” (1947-1951), redactor-șef adjunct la Editura Didactică și Pedagogică (1951-1953), redactor la „Viața românească” (1953-1956) și redactor-șef adjunct al aceleiași reviste (1956-1962), redactor-șef adjunct la „Gazeta literară” (1963-1966). În 1992 s-a stabilit la Berlin, desfășurând și în Germania o activitate pedagogică
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
care a format peste patruzeci de promoții de viitori profesori, a deținut funcții în presa literară și la edituri: redactor la „Contemporanul” (1947-1951), redactor-șef adjunct la Editura Didactică și Pedagogică (1951-1953), redactor la „Viața românească” (1953-1956) și redactor-șef adjunct al aceleiași reviste (1956-1962), redactor-șef adjunct la „Gazeta literară” (1963-1966). În 1992 s-a stabilit la Berlin, desfășurând și în Germania o activitate pedagogică sporadică, la Facultatea de Limbi Romanice a Universității din München, unde a susținut un seminar
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
de viitori profesori, a deținut funcții în presa literară și la edituri: redactor la „Contemporanul” (1947-1951), redactor-șef adjunct la Editura Didactică și Pedagogică (1951-1953), redactor la „Viața românească” (1953-1956) și redactor-șef adjunct al aceleiași reviste (1956-1962), redactor-șef adjunct la „Gazeta literară” (1963-1966). În 1992 s-a stabilit la Berlin, desfășurând și în Germania o activitate pedagogică sporadică, la Facultatea de Limbi Romanice a Universității din München, unde a susținut un seminar de literatură română contemporană. A continuat și
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
versuri, cronici de artă și de spectacol la „Tânărul scriitor”, „Luceafărul de ziuă”, „Karpaten Rundschau”, „Drum nou”, „Astra”, „Argeș”. Împreună cu profesorii Ion Popescu-Topolog și Florin Marcu îndrumă apariția publicației școlare „Muguri” (1968), iar între 1968 și 1970 este redactor-șef adjunct al revistei „Astra”. Debutează, încă student, cu versuri, în ziarul „Națiunea” (1946), condus de G. Călinescu, iar editorial, un sfert de veac mai târziu, cu romanul Inorogul nu moare (1970), urmat de un altul, Prințul de aur (1971). După 1973
CUZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
că pot intra în compania lor și să-mi dau seama imediat ce comportamente sunt întărite. Tot ce am de făcut este să observ ce fac oamenii. Ceea ce fac oamenii în timpul orelor de lucru reprezintă comportamentele întărite. Vic Dingus, director tehnic adjunct la Eastman Chemical Co., subliniază că o companie este întotdeauna perfect construită pentru a produce ceea ce produce. Dacă are probleme referitoare la calitate, costuri sau productivitate, atunci înseamnă că sunt întărite comportamentele asociate acestor rezultate nedorite. Nu este o presupunere
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvite în 1974. Din 1978 a susținut rubrici de critică în diverse reviste literare (între 1982 și 1987 a deținut rubrica „Debut” a revistei „Luceafărul”). În 1990 ajunge redactor-șef adjunct la revista „România pitorească”, unde fusese angajat încă din 1979. Din 1990 este director al Muzeului Literaturii Române și din 1992 redactor-șef al revistei „Manuscriptum”. A înființat Editura Muzeul Literaturii Române. A debutat în revista „Limbă și literatură” în
CONDEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
Ioan Grigorescu, iar secretar general de redacție, Roger Câmpeanu. La 23 decembrie 1966, G. Ivașcu redevine redactor-șef; trecând, în 1971, la „România literară”, lui îi succede Constantin Mitea. Din 1980, redactor-șef este D. R. Popescu, iar redactor-șef adjunct, Corneliu Leu. Considerându-se continuatoare a „Contemporanului” din 1881-1891, revista abordează, de pe poziții marxist-leniniste, din perspectiva politicii PMR (apoi PCR), problemele întregii culturi. Se publică frecvent articole de atitudine politică, semnate de înalți demnitari, mai ales din domeniul culturii, de
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
scrieri inedite (7/1978), Titu Maiorescu (2/1980), G. Topîrceanu (3/1980), T. Arghezi (5/1978). În numărul 5 din 1978, la o anchetă despre personalitatea unei reviste, răspund Ion Arieșanu, redactor-șef al revistei „Orizont”, Gabriel Dimisianu, redactor-șef adjunct al „României literare”, Nicolae Dragoș, redactor-șef al revistei „Luceafărul”, Romulus Guga, redactor-șef al revistei „Vatra”, Nicolae Moțoc, redactor-șef al revistei „Tomis”, și Aurel Rău, redactor-șef al revistei „Steaua”. Mai colaborează cu versuri Ioana Diaconescu, V. Filip
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
de coordonare, revista inaugurează la 15 februarie 1990 o serie nouă, editată într-un format mai mic, cu frontispiciul schimbat și cu apariție săptămânală. Colectivul de redacție va suferi în decursul anilor ’90 modificări: Radu Andriescu, Liviu Antonesei (redactor-șef adjunct), Emil Brumaru (redactor-șef adjunct), Sânziana Caraman, Nicolae Dabija, Nichita Danilov, Daniel Dimitriu, Al. Dobrescu (redactor-șef), Gabriela Codruța Gavril, Valeriu Gherghel, Ion Hadârcă, Nicolae Ionel, Constantin Pricop (o vreme secretar general de redacție, funcție pe care o va schimba
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
15 februarie 1990 o serie nouă, editată într-un format mai mic, cu frontispiciul schimbat și cu apariție săptămânală. Colectivul de redacție va suferi în decursul anilor ’90 modificări: Radu Andriescu, Liviu Antonesei (redactor-șef adjunct), Emil Brumaru (redactor-șef adjunct), Sânziana Caraman, Nicolae Dabija, Nichita Danilov, Daniel Dimitriu, Al. Dobrescu (redactor-șef), Gabriela Codruța Gavril, Valeriu Gherghel, Ion Hadârcă, Nicolae Ionel, Constantin Pricop (o vreme secretar general de redacție, funcție pe care o va schimba cu Valeriu Gherghel), Horia Zilieru
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
Dolhasca) și tabletele lui Val Gheorghiu, intitulate „Chacall”. Rar, apar și numere tematice: dedicate Basarabiei, momentului 1848, Sărbătorilor de Paști etc. Din ianuarie 1996, de când redactor-șef devine Cassian Maria Spiridon, în august 2001 alăturându-i-se, ca redactor-șef adjunct, Dan Mănucă, C.l. intră sub o zodie nouă. Revista apare la 20 ale fiecărei luni, revine la vechiul format mare (din 2002, se reia însă formatul carte), cu câte 16 pagini (extinse cu timpul la 48) și cu frontispiciul de
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
ani) Direcția Teatrelor și Instituțiilor Muzicale, Direcția Generală a Editurilor, Studioul Cinematografic București, a fost cercetător în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, ultima sa încadrare aici fiind aceea de șef de sector. În 1990 a devenit ministru adjunct în Ministerul Învățământului. Membru în biroul executiv al Societății de Științe Filologice din România, este, din 1990, vicepreședintele acesteia. Membru al Asociației Internaționale de Literatură Comparată, din 1985 face parte din comitetul de coordonare, din 1991 din comitetul executiv, iar
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
București (1959-1964). Debutează cu versuri în anul 1959, în revista „Luceafărul”, la rubrica lui Mihu Dragomir, „Steaua fără nume”. A lucrat ca publicist-comentator la „Contemporanul”. După 1989 migrează la revistele efemere „Eco” și „Alternative”, iar din 1993 este redactor-șef adjunct la Agenția Națională Rompres, de unde se pensionează în anul 1999. Între timp a ocupat postul de consilier în Ministerul Culturii. Poezia lui C. este un amestec subtil de spontan și cerebral, de incantație și reflexivitate. Fiu al Bărăganului, poetul se
COSTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286448_a_287777]
-
1953-1956) și unde va fi asistent, lector și conferențiar la Catedra de istoria și teoria literaturii române. Se mută la București și funcționează ca redactor, șef de secție, secretar general de redacție la Redacția culturală din Radiodifuziunea Română (1964-1969), director adjunct de programe la Televiziunea Română (1972-1977), redactor la Teatrul Radiofonic (1977-1985), din nou redactor la Radiodifuziune (din 1985), director al Editurii pentru Turism (1991). Este președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (din 1990). A obținut doctoratul în filologie cu
CRACIUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]
-
din iunie 1940. C. face școala primară și liceul la București, tot aici urmează și Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1971. Este o vreme redactor la „Livres roumains”, apoi la revista aromânilor, „Deșteptarea”. Mai lucrează, ca redactor-șef adjunct, la „Universul cărții”, după care se încadrează redactor-cercetător la Biblioteca Națională. Debutează în „România literară” în 1971, cu articolul Există un baroc românesc? Publică frecvent în „Limbă și literatură”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Revue roumaine”, „Dimândarea”, „Universul cărții”. C. debutează
CRAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
Ronetti-Roman; colaborează la „Fapta” și „Tribuna poporului”. Din 1947, se află în redacția noii serii a „Contemporanului”, unde semnează cu pseudonimul Mioara Cremene reportaje despre Delta Dunării. În 1950, după un diferend cu Horia Liman, este transferată ca redactor-șef adjunct la revista pentru copii „Pogonici”. Debutează editorial în 1951, cu piesa în versuri Mălina și cei trei ursuleți. Din 1954 este secretara Secției de literatură pentru copii și tineret a Uniunii Scriitorilor. Mai bine de un deceniu, C. se dedică
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1955), își pregătește doctoratul la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din R.S.S. Moldovenească, având ca temă de cercetare creația lui Liviu Rebreanu. Secretar al Uniunii Scriitorilor (1971-1976), redactor-șef adjunct la revista „Nistru” (1977-1982), în 1988 devine director al Muzeului Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” din Chișinău. Este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990-1994). Colaborează la „Chiparus”, „Cultura Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”, „Flux”, „Contrafort” ș.a. I s-au decernat Premiul de
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
, Axentie (14.II.1934, Budăi, j. Orhei), poet și publicist. Absolvent al Facultății de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Republica Moldova (1956), a fost redactor-șef al ziarului „Tinerimea Moldovei” (1965-1969) și redactor-șef adjunct al săptămânalului „Literatura și arta” (1981-1990). A debutat editorial cu placheta de versuri Sub geana codrului (1958), tributară perspectivei festivist-idilice a epocii. B. n-a evoluat considerabil ca poet nici în cartea care îi reprezintă întreaga poezie, La vatra soarelui
BLANOVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285760_a_287089]
-
cursurile Liceului „Gheorghe Șincai” din București. În 1988, va absolvi Facultatea de Litere, secția română-engleză, a Universității din București. În perioada 1988-1990, este profesor la o școală generală din Roșiori de Vede. Între 1990 și 1995, deține funcția de director adjunct al Editurii Phoenix. Din 1996, este redactor la Muzeul Literaturii Române și consilier la Asociația Scriitorilor din București. Din 1997, redactează și conduce revista „ArtPanorama”. Debutează cu cronică literară în „Amfiteatru” (1986). Extrem de prezent în viața culturală, de la cenacluri și
BOERESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285780_a_287109]
-
doi ani (timp în care a activat ca redactor al postului de radio Europa Liberă, la München), secretar general al aceleiași instituții (1955-1957), C. își definitivează prestația de redactor radiofonic la München din 1958 până în 1965, când este numit director adjunct al Departamentului românesc la Europa Liberă (1965-1970). Devine cercetător principal la secția de cercetări a Europei Libere (1977-1982) și șef de secție al aceluiași departament (1982-1984), până la pensionarea sa definitivă. Emisiunile sale radiofonice, cele consacrate cu deosebire problemei țărănești, mai
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
dus la pierderi de vieți omenești sau pagube materiale importante. De aceea, structura forței trebuie să fie realizată pentru aplicarea legii și proporțională cu scopurile urmărite. La lucrările conferinței The NATO forum on bussing and security, dr. Patrick Hardouin, asistent adjunct al Secretarului General al NATO pentru afaceri politice și politică de securitate, referindu-se la acțiunile împotriva terorismului, arată că este necesar: să fie identificate punctele entice ale rețelelor teroriste; să se realizeze gestionarea informatiilor care vizează terorismul de orice
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
atentatelor de la 11 septembrie 2001? Cui îi va veni rândul să intre în vizorul Americii, conform logicii prevenirii și a combaterii terorismului internațional? Întrebarea a apărut de mai multă vreme în comentariile analiștilor. Analiștii citează în acest sens declarația ministrului adjunct american al apărării, Paul Wolfowitz: "Multe țări trebuie să priceapă mesajul (războiului din Irak) și să înțeleagă că e mai bine să se integreze pașnic în comunitatea internațională, să nu achiziționeze arme de distrugere în masă și să nu se
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Adriean Videanu Vicepreședinte Varujan Vosganian Membru BEx Emil Boc Vicepreședinte Valentin Ionescu Membru supleant BEx Gheorghe Pogea Presedinte BPJ HD Ionuț Popescu Consilier președinte Aurel Pană Secretar executiv Adrian Ciocănea Membru DP Cristian Rădulescu Secretar executiv Alexandru Boer Secretar General Adjunct Fănel Videanu Membru PD Anexa nr. 7 Legea partidelor politice, nr. 14 din 9 ianuarie 2003 Capitolul V Asocierea partidelor politice Art. 28. (1) Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianță politică. (2
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Adela Elena Popa. Lector în cadrul catedrei de Sociologie a Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, director adjunct al Centrului de Studii și Diagnoză Socială, din cadrul aceleiași universități. A publicat: Sociologie Medicală (2005); Sociologia Comunicării, (2006), precum și numeroase articole și studii în cadrul unor publicații de specialitate. Este membru al International Sociology Association (ISA) și al asociației internaționale de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]