11,268 matches
-
spațiul european depinde într-o mare măsură de capacitatea acesteia de a se dezvolta pe principiile integrării regionale, de a profita de experiența dobândită de statele dezvoltate și, în același timp, de a-și păstra identitatea. Modelele de dezvoltare regională adoptate trebuie să se axeze pe elemente cum ar fi colaborarea, solidaritatea, competitivitatea și echilibrul și să răspundă problemelor legate de specificul fiecărei regiuni în consens cu cele ale spațiului regional în care aceasta se integrează, în special problemelor care vizează
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în contextul aderării la Uniunea Europeană este o condiție esențială. Mai mult, analizarea problemelor care se pun în legătură cu dezvoltarea regională se poate concretiza în teorii inovatoare, mai cuprinzătoare și adaptate la realitatea prezentă și la perspectivele viitoare. Modelele de dezvoltare regională adoptate trebuie să se axeze pe elemente cum ar fi colaborarea, solidaritatea, competitivitatea și echilibrul și să răspundă problemelor legate de specificul fiecărei regiuni în consens cu cele ale spațiului regional în care aceasta se integrează, în special problemelor care vizează
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
este nevoie de reconsiderarea politicii de dezvoltare prin promovarea cooperării instituționale și descentralizării pe principiile subsidiarității și proporționalității și prin creșterea rolului și capacității locale și regionale în implementarea politicii de incluziune teritorială, economică, socială și politică. În România trebuie adoptată o conduită care să se muleze perfect conduitei europene și în același timp să reflecte valorile românești. Consolidarea angajamentelor, coeziunea teritorială, solidaritatea regională și comunicarea la toate nivelurile conferă României o atitudine respectabilă în spațiul internațional, determină reducerea distanțelor față de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
a cercetărilor din domeniul educației. Din acest motiv, de altfel, specialiștii disting între „cercetarea educației” în sens larg și, în sens mai restrîns, „cercetarea pedagogică”. În mod similar, se practică și distincția între „metodologia cercetării educației” (indiferent de disciplina/perspectiva adoptată) și „metodologia cercetării pedagogice” (cînd perspectiva este explicit strict pedagogică). Trebuie să precizăm însă că nu întotdeauna aceste distincții sînt și efective, nu pur și simplu didactice și epistemologice. În realitatea cercetării, foarte puține investigații sînt strict pedagogice, de foarte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
pe care le întreprind cercetătorii să fie corecte, metodologii au elaborat seturi de reguli ce trebuie respectate în demersurile de cercetare. Foarte succint, aceste reguli solicită: 1.să nu se pornească în interpretare de la prejudecăți sau idei preconcepute; 2.criteriile adoptate ca fundament în operațiile de clasare și analiză să fie sugerate de fapte, și nu de invenții teoretice apriorice; 3.concluziile să fie verificate prin cît mai multe dintre datele pe care obținute în urma demersului investigativ; 4.valoarea unui principiu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
combinarea celor mai bune idei din grupe diferite. În final se adoptă una sau mai multe soluții, iar decizia luată este comunicată tuturor membrilor grupului de brainstorming, eventual cu un cuvânt de mulțumire pentru contribuția adusă. Pentru a implementa soluțiile adoptate este necesar, uneori, un travaliu lung, plin de greutăți și piedici. Pentru a le preîntâmpina se poate folosi o tehnică numită brainstorming invers sau metoda „avocatul diavolului”. Esența metodei constă în întrebarea: „În câte moduri poate eșua această idee?”. Sunt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fie de acord cu ea. În prima situație veți folosi cuvinte și simboluri apreciate de celălalt. În a doua situație veți folosi cuvinte impersonale și simboluri extreme. Este posibil ca unele sau altele să conducă spre idei obiective, care pot adoptate. Gândiți și din perspectiva altor persoane care au de a face cu problema de rezolvat. Dacă sunteți un proiectant al unui produs, reformulați-o și din punctele de vedere ale: finanțatorului, vânzătorului și, bineînțeles, consumatorului (cumpărătorului). Veți observa cum vi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
chiar după un an) acestea se recitesc și se evaluează din perspectiva prezentului. Unele idei considerate atunci ca inaplicabile pot fi considerate cu șanse reale de succes sau poate fi dat startul inconștientului de a găsi o schimbare a soluției adoptate cândva. A. Perlman spunea: Concluzii Blaise Pascal Puterea gândului l-a ridicat pe om dintre viețățile mărunte și l-a pus acolo unde poate stăpâni asupra tuturor și asupra sieși. Această putere l-a propulsat, prin produsele gândirii sale, unde
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Moduri de expunere în opera literară 1.Dialogul Este modul de expunere prin care se reproduce, în vorbire directă, conversația dintre personaje. Este mijlocul prin care autorul face personajele sa vorbeasca, dezvaluindu și, astfel, psihologia si mobilurile actiunii si atitudinilor adoptate. Există opere literare în care se folosește în întregime,ca mod de expunere dialogul. Acestea sunt speciile genului dramatic: comedia, drama sau tragedia. În astfel de opere literare, în loc să povestească faptele și întâmplările, scriitorul pune personajele să vorbească, să se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
inamic, privindu-l drept în ochi, și cu vocea sa fermă, dar calmă îi replică: „Eu nici nu știu cine ești dumneata și cine îți dă dreptul să mă acuzi pe mine că sunt dușman al poporului”. Teohari trece brusc de la poziția adoptată anterior, de mare senior, în fața unui prizonier, la aceea de gazdă, sub forța unor împrejurări și se arată binevoitor. I se adresează respectuos asigurându-l că nu i se va întâmpla nimic rău, cât timp se va găsi acolo și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940. Art. 3. Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea situațiunii copilului adoptat, se va ține seama de părinții acestuia. Art. 4. Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din legea pentru regimul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940. Art. 3. Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea situațiunii copilului adoptat, se va ține seama de părinții acestuia. Art. 4. Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din legea pentru regimul general al cultelor. Art. 5
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940. Art. 3. - Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea filiațiunii copilului adoptat, se va ține seama de părinții acestuia. Art. 4. - Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din Legea pentru regimul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940. Art. 3. - Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea filiațiunii copilului adoptat, se va ține seama de părinții acestuia. Art. 4. - Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din Legea pentru regimul general al cultelor. Art. 5
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Armatei din 1930 - ca și Legile anterioare asupra Recrutării Armatei - obliga pe evrei la executarea serviciului militar în aceleași condițiuni(drepturi și obligațiuni) ca și pe ceilalți cetățeni ai țării, pe baza principiului obligativității generale și personale a serviciului militar, adoptat încă de la reorganizarea modernă a Armatei noastre. Rezultă deci că, sub imperiul acestei Legi, nu se făcea nici o distincție asupra originii etnice și deci nici o excepție de la obligațiile militare. Această situație a durat până la 8 August 1940 când sub impulsul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
structură în dublu strat, cu zonele apolare în interiorul acestuia, unde apa nu are acces direct, și cu zonele polare în contact, de o parte și de alta a dublului strat, cu mediul apos înconjurător [4], această structură în strat dublu, adoptată spontan de fosfolipide, reprezintă structura de bază, matricea membranelor biologice [4], principalele fosfolipide din biomembrane sunt: fosfatidilcolina (lecitina) cea mai abundentă; fosfatidiletanolamina (cefalina); fosfatidilserina; fosfatidilinozitol [1.4], un derivat fosforilat al fosfatidilinozitolului, fosfoinozitol-4,5 bifosfat, este un component deosebit al
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
reformelor Începute, În condițiile În care forța spectrului, cu valoare de stimul, al rapoartelor de țară s-a modificat substanțial, chiar dacă el nu a dispărut complet. Viabilitatea acestor reforme poate fi evaluată urmărind evoluția pe care o vor avea măsurile adoptate, după ce va fi dispărut stimulentul politic pe care acest spectru l-a reprezentat ani de-a rândul. În acest context, două sunt tipurile de perspective ce ar putea Însoți implementarea măsurilor inițiate În perioada de preaderare. Pe de-o parte
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nu sunt stimulate În vreun fel să ia În considerare „tot” sistemul și impactul lor asupra acestuia. Stimulentele instituționale de bază rămân aceleași În cazul fiecărei decizii, politici sau acțiuni și, implicit, În cazul expertizei și al tipurilor de soluții adoptate. Din punct de vedere instituțional, singurul nivel În care poate avea loc o schimbare a stimulentelor aflate la baza sistemului public este nivelul constituțional. Câteva opțiuni particulare vor fi enumerate În ultima secțiune. Am văzut că problema esențială este cea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
legate nu atât de adoptarea unui anumit model, cât de modul În care premisele asumate prin adoptarea respectivului model aveau În vedere presupozițiile oferite de contextul instituțional În care acestea se produceau (Schik, 1998). În multe cazuri de reformă, măsurile adoptate au corespuns unui model care, pornind de la alte premise instituționale decât cele care decurgeau din presupozițiile sistemului ce urma să fie schimbat, a condus la eșecuri totale sau parțiale ale reformei 1. În majoritatea țărilor central și est-europene, reformele au
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În balanța acestei abordări bidimensionale. Aceste măsuri sunt menite să creeze efecte asupra capacității administrative de a formula politicile publice, cu accent pe componenta de consultare, asupra sistemului de luare a deciziilor, a planificării politicilor sau a modelului de bugetare adoptat, a cadrului de comunicare interministerială, dar și interdepartamentală din interiorul ministerelor. În aceste coordonate, problema reformei administrației publice, În special În privința formulării politicilor publice, comportă și o abordare tehnică prin care este identificat și implementat un model de sistem de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
atât ante-, dar mai ales post-aderare, s-ar putea dovedi folositoare În demersul de reformă inițiat la nivelul administrației publice centrale românești privind formularea și coordonarea politicilor publice. Aceste Învățăminte nu se referă numai la coerența trăsăturilor modelului de reformă adoptat, dar și la genul de consecințe pe care adoptarea acestor modele le-a avut În sistemele administrative ale acestor țări. Este, din acest punct de vedere, dificil de prevăzut succesul pe care un anumit model Îl are Într-o anumită
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
consistent din punct de vedere conceptual cu perspectiva asupra modernizării administrației care se revendică de la principiile noului management public. Aceste principii se referă la creșterea performanței administrației publice atât În ceea ce privește calitatea serviciilor furnizate, cât și la nivelul modelului de organizare adoptat. Printre principalele consecințe ale adoptării acestor principii, se numără Înlocuirea interesului pentru elementele de input la nivelul organizațiilor reprezentante ale administrației publice centrale cu controlul asupra output-ului, profesionalizarea administrației prin separarea funcțiilor administrative de cele politice, precum și creșterea dimensiunii
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mai ușor aplicabil). Sistemul ar trebui să prevadă penalități pentru unitățile În care se constată Încălcări repetate, dar nu Închiderea respectivelor unități; - ghiduri terapeutice de natură să regularizeze și să pună pe baze uniforme practicile din spitale. Ghidurile ar trebui adoptate având În vedere standarde minime, deoarece există pericolul real ca experții care le vor elabora să fixeze standarde prea Înalte, ceea ce nu se regăsește În motivația ghidurilor; acestea trebuie să contrabalanseze suprautilizarea artificială din sistemul actual, care, de multe ori
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
albă (1982) metafora cheie o constituie legiunile interioare care „mărșăluiesc neobosit” sau „se apropie de ultimul cerc”. Starea provizorie nu face decât să accentueze ceea ce Mircea Iorgulescu remarcase cu pertinență în urmă cu mulți ani: „Indiferent însă de atitudinea stilistică adoptată, Ion Drăgănoiu este un sentimental obosit cu emoții destrămate și muzicale, fugar melancolice”. A mai semnat și volumul de reportaje Fotografii fără retuș (1974, în colaborare cu Mihai Creangă) și Convorbirile de joi (1988), ce cuprinde textele radiodifuzate în cadrul emisiunii
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
la Editura Axa din același oraș. În 1993, își schimbă numele Gheorghe Borfotină, adoptând oficial pseudonimul Gellu Dorian. Debutează cu poeme, sub pseudonimul George Dor, în „România literară” (1972), și editorial, cu volumul de versuri Esopia (1982). Indiferent de registrul adoptat, exercițiul imaginarului trădează la D. un amestec de umilință și orgoliu care duce la însingurarea pe „insula nimănui”. Poemele, trecute prin vama solitudinii, au o tonalitate difuză, cețoasă, scrise fiind ca pentru sine. Credința în puterea orfică a cuvântului („Un
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]