KorAP: Find »[drukola/base=adora & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...126 127 128 ...153 >

3,823 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204

consideră asta o trăsătură de caracter hazlie. S-ar supăra, oare, Charlie dacă mi-aș reface machiajul înainte de langustă? Nu de alta, dar arătam ca un cadavru din Sub Pământ SRL. —Fetelor, aș fi onorat, râse el. Ah, iubiiiituleeee, te ador. Ești așa de maleabil, îl răsplăti Julie cu un sărut. Mă înțeleg de minune cu el tot timpul. Am de ales? replică el cu un zâmbet. Ce drăguț! Dumnezeule, ești un domn! E până peste poate. Știi, și Charlie e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
te numeri printre ele“, mă anunță Julie, înmânându-mi un plic alb. „Ți-am făcut rost de o invitație.“ În plic era un cartonaș alb de la Chanel. Am fost până peste poate de încântată, un sentiment alarmant, de fapt. O ador pe Julie, dar obiceiurile ei ce țin de cumpărături nu sunt tocmai sănătoase. Nu voiam să mă transform într-o fată ca ea, al cărei sistem hormonal să fie dominat de chilipirurile comerțului cu amănuntul. Totuși, se pare că nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
Mi s-a făcut rău. Oare M.A. îmi cenzura apelurile sau Zach era cel care se purta tot mai rece? Am încercat să-l exonerez pe Zach de orice vină. Ce-o fi fost în capul meu! Zach mă adoră? Altfel, de ce mi-ar fi dăruit acel superb colier? Nu există decât o singură explicație: M.A. nu-i spune de telefoanele mele. — Nu cu el e problema, le-am răspuns zâmbind și mai strălucitor. Asistenta lui e de vină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
o punguță. Înăuntru era o inimioară cu montură de diamante, identică cu aceea de la gâtul ei. —Julie, nu se poate! am murmurat. Am spus-o din toată inima, dar în același timp mă rugam ca Julie să-mi ignore protestele. Ador diamantele, au proprietatea de-a face o fată să se simtă bine în pielea ei, mai ales când e puțin deprimată. A, nu-ți face probleme, iubito. Le-am cumpărat aproape pe gratis, mă liniști Julie. Am vrut să sărbătoresc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
ilicită, și nu-mi aminteam să fi început vreo astfel de aventură în ultimul timp. Am ridicat receptorul: —Cine e? am întrebat. Eu sunt. Ce faci? Era Zach. Eram în culmea fericirii. Julie habar n-avea cât de mult mă adoră Zach. Am făcut pe calma și i-am răspuns nonșalant: —Nimic. Doar mă uitam la un DVD. Am oftat mulțumită. Urcă, iubitule, l-am invitat, apăsând pe butonul interfonului. Slavă Domnului că eram deja echipată pentru Brazilia. De-abia așteptam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
dat cu ochii de Julie. —Și cu Charlie cum rămâne? am întrebat-o. Eram așezate seara târziu pe un colțar din barul Hemingway, cu câte un cocteil în față. —E atât de drăguț! îmi răspunse. Mă sună tot timpul. Mă adoră. Cred c-ar putea veni și el aici. Își face o groază de griji pentru tine... Și nu te mai uita așa la mine, nu-i nimic rău în a avea doi prieteni. Psihiatrul meu zice că-i mai bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
Și butonașul instalat chiar lângă cadă, sub care scrie FEMME DE CHAMBRE, pe care poți să apeși dacă ai nevoie urgent de ceva cum ar fi un flacon cu spumant de baie sau o café crème. În sfârșit, înțelegeam de ce ador poezia aceea a Sylviei Plath în care scrie că a muri e o artă. Mi-am mâzgălit biletul de adio pe hârtia superbă, cu antetul hotelului. Va fi foarte à la Virginia Woolf - tragic, dar inteligent. A scris cea mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
la culcare, mi-a zis întinzându-mi halatul de la Ritz. Nu pot să mă îmbrac cu ăsta, l-am refuzat. Face parte din recuzita de sinucidere. Știu de ce am nevoie. Hai să mergem să luăm micul dejun la Café Flore. Ador St. Germain. Asta o să mă înveselească. — Nu mergi nicăieri. Stai aici și dormi. —OK, poate mai târziu mă scoți la o cină simandicoasă la Lapérouse. Vreau să spun, fac o flambé tarte tatin până peste poate. Nu-mi pasă nici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
mă ierte niciodată c-am lăsat-o singură în Paris sau, mai bine zis, singură și părăsită în Paris. Era rândul ei să aibă o cădere nervoasă. În primul e-mail îmi scria: Drăguțo, Lucrurile merg DE MINUNE cu Charlie. Mă adoră. S-a întors la LA să lucreze. Mai stau aici câteva zile să fac cumpărături. Mă bucur c-ai șters-o cu Înălțimea sa sau cum îi spui. Am auzit că-i sexy. L-am trimis pe Todd înapoi la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
întors la LA să lucreze. Mai stau aici câteva zile să fac cumpărături. Mă bucur c-ai șters-o cu Înălțimea sa sau cum îi spui. Am auzit că-i sexy. L-am trimis pe Todd înapoi la NY - îl ador și pe el, dar mi se-ncurca printre picioare. Pupici, Julie Mulțumesc cerului, Julie era încă cu Charlie. Deși fusese, indiscutabil, răutăcios în legătură cu incidentul Advil și luasem hotărârea majoră să nu-i mai vorbesc vreodată, o făcea fericită pe Julie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
din New York vrea să se mărite cu un „de“. Felipe de Spania, Pavlos de Grecia, Max de Suedia, Kyril de Bulgaria - băieții ăștia sunt înconjurați de prietene și soții americane superbe. Ca mai toate capetele încoronate aflate în exil, toți adoră să locuiască în New York, unde se simt importanți. (Se pare că europenii nu sunt nici pe departe atât de prietenoși pe cât suntem noi.) Aici nu-i pasă nimănui că prinții nu mai au regate. În New York, cei mai mulți cred că Savoia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
pare că europenii nu sunt nici pe departe atât de prietenoși pe cât suntem noi.) Aici nu-i pasă nimănui că prinții nu mai au regate. În New York, cei mai mulți cred că Savoia este un hotel luxos din Londra, dar tot îl adoră pe Eduardo. Nu contează „de“ unde provii, important este să fii un „de“ Undeva. O fată newyorkeză ar face moarte de om ca să se mărite cu un prinț fără-domenii și să-și poată spune prințesă. Singurii cărora le pasă de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
dimineața, dar era trează: ținea post cu afine, iar crizele de foame n-o lăsau să doarmă. —Julie, i-am mărturisit, sunt atât de nefericită. — De ce, drăguțo, credeam că tu și Eduardo sunteți în al nouălea cer, mă întrebă. Îl ador pe Eduardo, dar pe Zach îl doresc de fapt. Mă gândesc să-l sun. Sunt sigură că-i e dor de mine. —Heeeei, stai puțin, îmi răspunse. Mâine dimineață la prima oră îl sun pe dr. Fensler și-ți fac

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
a dermatologilor, spre deosebire de psihiatri, este aceea că te fac pe dată să te simți cu adevărat mulțumită de tine însăți. În timp ce treceam prin sala de așteptare, vă jur că le-am făcut, literalmente, cu mâna fetelor acelora superbe. Eduardo mă adora, Zach ținea de domeniul trecutului, iar eu arătam de milioane. Sinceră să fiu, dac-aș fi știut despre exfolierile Alpha-Beta dinainte, nu m-aș mai fi încurcat din capul locului cu un ratat ca Zach. Ν Ce noroc am avut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
decoleze. A trebuit să mă cazez într-un hotel Sheraton oribil. Sunt epuizat și toate liniile telefonice au fost întrerupte până acum. Îmi pare atât de rău că n-am putut să te contactez seara trecută, fiindcă, știi, je t’adore. M-a cuprins un megaatac de vinovăție. Când te gândești c-am fost atât de neîncrezătoare în timp ce Eduardo dormea sub vreun cearșaf sintetic, îngrozitor, de hotel. Totuși, n-am spus nimic. Hai să te scot la cină în seara aceasta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
aștepta pe fundul farfuriei. Eduardo putea să dispară liniștit în călătoriile lui de afaceri și să nu mă sune deloc în tot timpul acesta, dacă dorea. —Iartă-mă, Principessa, m-a rugat din nou. —Ești iertat, i-am răspuns, fiindcă ador sfârșiturile fericite care implică și un cadou. — Mergem? mă întrebă —Bine, dar mai întâi mă duc până la toaletă. Voiam să-mi rujez buzele și să-mi refac puțin machiajul înainte să plecăm acasă. Aș putea spune că eram până peste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
lui Ian McEwan, în special pagina 135. Acolo e scena de sex sălbatic. 3. Rubrica Nunți din Sunday Times. E important să știi cine a ieșit de pe piață. 4. Apropo de piață, lista FTSE 1001 e motivul pentru care Julie adoră Wall Street Journal. 5. Catalogul de primăvară de la Barneys. 6. Ultimele zece pagini din romanul Corecțiile de Jonathan Franzen. Julie s-a prins că nimeni n-o să ghicească vreodată că n-a citit toată cartea dacă menționează relația lui Chip

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
șopti: —Ai auzit vestea cea îngrozitoare? — Ce s-a-ntâmplat? am întrebat-o. —E vorba de Daphne. M-a sunat, ieri, de la hotelul Bel-Air. A trebuit să plece de acasă, Bradley a avut o aventură cu decoratoarea. Și, deși Daphne adoră cum i-a decorat casa din Beverly Hills, i se face rău de fiecare dată când pășește pe covorul Aubusson din sufragerie. Poți să-ți imaginezi, să nu suporți să stai în propria-ți casă?! Mă simt atât de oribil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
spune că o vrea pe Daphne înapoi, dar ea vrea să se prevaleze de prevederile contractului prenupțial. Nu se poate! Eu încă mai cred că ar trebui să vadă ce se mai poate face cu mariajul lor. Bradley chiar o adoră, e doar spălat pe creieri, ticălosul. Barclay s-a agitat atât de mult până să stabilească meniul, încât, la sfârșit, ziceai că el însuși e un pește-luptător. —Cei care țin cură de slăbire, când se duc undeva, nu vor să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
ei m-a enervat rău de tot. —Iubito! turui ea încântată când am răspuns. Sper că n-ai uitat de aniversarea tatei. I-am trimis trei mesaje lui Julie Bergdorf s-o invit și pe ea - știi că tata o adoră - dar nu mi-a confirmat. Vine? —Habar n-am, mamă, i-am răspuns. —Ce-i cu tine? Cât stai? Ajung sâmbătă și plec luni. Trebuie să scriu un articol săptămâna următoare. —Doar trei zile! Dacă continui să te istovești în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
am rezistat să nu flirtez puțin într-o doară cu el. Spre deosebire de flirtul la greu, când știi c-o să se-ntâmple ceva și ți-ai făcut din timp epilarea pubiană pentru chestia cu Brazilia.) —S’ v-ajut? mă întrebă. Dumnezeule, ador băieții englezi care vorbesc monosilabic. Mă duc cu gândul la Heathcliff sau ceva de genul ăsta. — Poți să mă duci până acasă? —Unde? —La The Old Rectory. E în Stibbly. —Cam departe. Junincile, îmi explică, arătând spre remorcă. Dar pot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
cu pietriș. Am înaintat cu pietrișul scârțâindu-mi sub tălpi, am pășit pe-un grătar special, care împiedică vitele să intre pe domeniu (très greu cu pantofii de la Jimmy Choos, dar nu imposibil, în caz că vă întrebați). Domeniul era superb. Dumnezeule, ador grădinile proiectate de Capability Brown! Voi nu? Când am ajuns la intrarea principală, am observat blazonul familiei pictat deasupra ei în auriu și albastru. Așa fac cei din nobilimea britanică, în caz că nu sunteți intimidați îndeajuns, vă servesc blazonul familiei, ca să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
Ca să încurc lucrurile și mai rău, m-am trezit întrebându-mă dacă-n Anglia se găsesc Truse de Noapte. Se lăsă o tăcere încordată, care a fost întreruptă de întrebarea majordomului: —Să-i aduc domnișoarei un sherry? — De fapt, aș adora un Bellini, am spus optimistă. —O să bea un ceai, replică Charlie. Nu vreau să intru în amănunte, dar adevărul e că oamenii nu se schimbă niciodată. Ca întotdeauna, Charlie se pronunța ferm împotriva Bellini-urilor. Desigur, spuse majordomul, grăbindu-se să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
decât în ambalajul lor de carton. — Mda, ar trebui să-ți ceri. Apoi ne vom putea bucura cu toții de petrecere și, poate, o să te și culci cu el. —Julie, încetează! Ai un Ambien? am întrebat-o. N-o să reușesc să adorm fără un supliment chimic. — Sigur, răspunse Julie cotrobăind într-una din gențile de pe jos. Găsi un recipient micuț din plastic, îl deschise și-mi dădu o pastilă portocalie. Am strecurat-o în gură și am înghițit-o cu o dușcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225

Cititorul amator de morți neobișnuite, sadicul în căutare de ejaculări ale sensibilității, cel care, citind Pielea de sagriu, simte că leșină într-un spasm voluptuos când Raphaël o strigă pe Pauline: „Pauline, vino!... Pauline“ - și mai departe: „Te iubesc, te ador, te doresc...“ - și-o vede rostogolindu-se pe jumătate goală pe canapeaua lui, și o dorește în agonia sa, în agonia care este însăși dorința lui, printre sunetele strangulate ale horcăitului său agonic, și-o mușcă pe Pauline de sân

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]