18,707 matches
-
asemenea, sunt avansate și alte ipoteze (Scott, 2003, pp. 39-44), ca principii de reflecție asupra curriculumului: • să prezinte progresele în știință, în toate domeniile și să nu le reducă doar la anumite standarde, • educația să fie prioritară față de instruire, cu aducerea în prim plan a obiectivelor formative (procese, reflecție, critică, experiment), • să fie construite programe deschise, flexibile și bazate pe cercetare, • construcția curriculumului să fie abordată critic, ca să rămână instrument pentru cunoaștere și cercetare, • să aibă loc diversificarea metodelor de predare-învățare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
problemelor actuale ale definirii, luării de decizii și aplicării unui curriculum eficient, în raport cu așteptările societății, ale educaților, care fac obiectul cercetării pedagogice implicate. Tabel 4: Sensuri actuale în conceperea unui curriculum • Orientarea umanistă dominantă în interpretarea curriculumului. • Accentuarea caracterului diferențiat. Aducerea în prim plan a valorilor din diferitele domenii. Prevederea explicită a condițiilor pentru construirea învățării. Includerea progresivă a noilor mijloace de informare, comunicare. • Trecerea de la un curriculum ascuns, latent, implicit (experiențe, acțiuni de educare și formare, intenționat sau neintenționat, observabil
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
experiența reală, cu explicarea și apropierea formării în contexte variat create prin oportunități stimulante. Acestei abordări îi corespunde paradigma educației pentru mediu, cu un curriculum reconstructiv, cu predominarea științelor sociale, a centrării învățării pe rezolvarea de probleme și cercetare, cu aducerea în prim plan a valorilor, atitudinilor, competențelor cunoașterii, implicarea în practica de mediu, abordarea interdisciplinară. Chiar dacă un curriculum este conceput, la un moment dat, prin respectarea unui sistem de paradigme și principii deosebit de actuale, totuși intervine evoluția, deci nevoia de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
clasic al predării și cel nou cerut de învățare, din nevoia de rezolvare a problemelor neabordate în învățarea clasică, pentru integrarea în viața, stilurile, strategiile noilor realități, comunități de după școală. Cel puțin două consecințe pot rezulta din acest enunț: a) aducerea în prim plan a particularităților educatului care învață (ca factori interni: experiențe, perspective, interese, capacități, obiective, date ereditare, acumulări, metacogniție, autocontrol, nivel al culturii), pentru obținerea performanțelor pe aceste dimensiuni, rezultând crearea unui context specific, un curriculum în primul rând
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Crearea de condiții generale pentru această paradigmă, cu schimbarea concepției asupra instruirii, în sensul reflectării a celor mai bune căi de cunoaștere, înțelegere proprie. • Abordarea învățării în clasă ca un complex sistem de procese interactive, bazate pe operațiile cunoașterii științifice. • Aducerea în prim plan a problemei strategiilor învățării în întreg procesul instruirii, cu introducerea educaților în gândirea strategică pentru rezolvarea sarcinilor-problemă, în abilitățile de formulare de ipoteze de interpretare și soluționare. • Identificarea strategiilor oportune și adecvate, fie folosind experiența anterioară sau
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoaștere (a învăța în profunzime sau nu, a se orienta în studiu, a aborda problema globalist sau nu, a-și afirma dependența sau independența ș.a.). Odată cu abordarea situațională a procesului formativ, cu necesitatea raportării lui la varietatea contextelor reale, cu aducerea în prim plan a competențelor ca obiective, cu reinterpretările psihologice sau sociologice ale proceselor învățării s-a afirmat și conceptul de strategie de învățare. Ca microparadigmă metodologică, strategia de cunoaștere aici reflectă nivelul și antrenarea capacităților cognitive în construcția învățării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și realizare, după competența, experiența, raționalitatea, creativitatea educatorului. Flexibilitatea metodologică mai poate fi dată și de: • înțelegerea trecerii de la activitatea centrată pe educator (predare) la cea centrată pe educat (învățare), • recurgerea la construirea de situații (secvențe) rezolvate prin alternare procedurală, • aducerea în prim plan a obiectivelor afectate formării capacităților și competențelor (prin construirea înțelegerii cunoștințelor), • modificarea rolurilor și relațiilor interactive educator-educat în acest context. De aici, alături de alte caracteristici particularizate, se va contura nevoia proiectării flexibile, în variante metodologice și structurale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
după evoluția internă și externă a elementelor sale în diferite contexte de învățare? Propriul experiment (2005-2008) a evidențiat unele dintre acestea pentru educatorul-proiectant al activității, prin recurs la paradigma constructivistă, cu depășirea anterioarei paradigme a instructivismului, a centrării pe educator: Aducerea în prim plan a propriei înțelegeri, interpretări, argumentări a caracteristicilor elementelor antrenate în contextul pedagogic, a relațiilor posibile între ele, a coevoluției lor, abordând alte metode, experiențe anterioare ca sugestii, iar nu în sensul imitației rigide. Acordarea unei atenții sporite
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nu fără a neglija însă ținuta științifică, profesionalismul managerial. Acesta pune accent pe rolurile liderilor în conceperea și realizarea de procese, situații, în activarea resurselor, în raționalitatea și umanizarea deciziilor, în motivare, în antrenarea sistemului informațional și de comunicare, în aducerea în prim plan a succesului și a performanței, prin coordonare și stimulare, prin valorificarea climatului, printr-o viziune umană și de perspectivă asupra funcțiilor conducerii, a managementului clasic. De aici și nevoia de cultură managerială, de profesionalizare managerială și de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aplicarea democrației, creșterea responsabilității, promovarea eficienței organizaționale, apropierea de standarde, instaurarea unui climat favorabil, conturarea de așteptări pentru noile roluri ale educației, afirmarea rolului comunității, perfecționarea concepției manageriale clasice, eliminarea diferitelor frustrații, dezechilibre, armonizarea sarcinilor școlare cu cele din clasă, aducerea ca prioritate a calității rezultatelor, menținerea disciplinei, și a stabilității, susținerea aspirațiilor educaților și a educatorilor, promovarea îmbunătățirii condițiilor pentru activitatea de calitate, rațională, interactivă, critică, etică, motivată, autonomă. Leadershipul s-a dezvoltat ca o abordare de sociologie a educației
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
optimismului față de un comportament viitor al elevului respectiv, sprijin acordat elevului pentru a-și schimba comportamentul. V. Modelați comportamentul pe care Îl doriți fiind consecvent În ceea ce le cereți: NU amenințați fără motiv. Fiecare amenințare trebuie susținută de intenția de aducere a ei la Îndeplinire și de acțiunea promisă În cazul În care elevul nu reacționează. NU protejați elevii de consecințele propriilor lor comportamente. NU găsiți scuze pentru comportamentul problemă. NU faceți treaba În locul lor. Elevii trebuie să primească sarcini pe
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
înțelegem că identitatea este latență. Una din calitățile sale esențiale este atemporalitatea, cu alte cuvinte, din această "postură" identitatea se uită la nenumăratele fețe ale istoriei, dar nu îmbătrânește în rând cu ele. Apoi, identitatea înseamnă trăire comună. Trăirea înseamnă aducerea / unirea timpului istoric cu timpul împlinirilor, trăirea înseamnă actualizare și, deci, realitate. De aici decurge modul în care poate fi studiată identitatea, și anume prin studiul actualizării cadrelor noologice. Perspectiva noologică adaugă la dimensiunile identității colective, indicate în capitolul anterior
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Vezi Lovinescu, 1997:306-10 și 1997:320-25. 5 Autohtonismul. 6 "Cultura critică [...] dă expresia tendințelor de ridicare a periferiei", ea dezvoltând o "formula mentis în societatea românească" (Bădescu, 2003:14-5 ). 7 De la Rădulescu-Motru și Mehedinți la Blaga sau Vulcănescu. 8 Aducerea spiritului ortodoxiei în discuția asupra specificului cultural poate fi înțeleasă așa cum sugerează și Motru într-un articol polemic, "Țara de mâne", apărut la Cluj în noiembrie-decembrie 1936 și din perspectiva faptului că instituția bisericii pierdea tot mai mult teren și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
secrete a votului), ci și pe cei care au avut alte opțiuni sau nu și-au exprimat dreptul la vot. Votul universal a avut darul de a adânci și extinde democrația politică, atât prin înlăturarea oricărei restricții, cât și prin aducerea în planul vieții politice a noi și diverse categorii și grupuri sociale. Astăzi orice sistem politic democratic, sistem doctrinologic, nu poate exista și funcționa fără votul universal 13. Structura constitutivă a parlamentului. În reprezentarea, funcționarea și eficiența activității parlamentului un
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
activitățile lor și la întrebările deputaților, acesta este un mijloc excelent de a iniția și susține un dialog la cel mai înalt nivel de autoritate politică. De asemenea, dreptul de a depune în scris întrebări pentru organele executive face posibilă aducerea în centrul atenției publice a unor probleme pe care factorii de decizie interguvernamentali nu sunt dispuși să le divulge, nici să se angajeze într-o dezbatere, contribuindu-se astfel la o guvernare mai transparentă. În general, cu toate acestea, gradul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
lor și răspund la întrebările deputaților, acesta este un mijloc excelent de a iniția și susține un dialog la cel mai înalt nivel de autoritate politică. De asemenea, dreptul de a depune în scris întrebări pentru organele executive face posibilă aducerea în centrul atenției publice a unor probleme pe care factorii de decizie interguvernamentali nu sunt dispuși să le divulge, nici să se angajeze într-o dezbatere, contribuindu-se astfel, la o guvernare mai transparentă. 2.6. Adunarea Parlamentară a Organizației
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
cu etap ă, că de la întemeiere statul rus s a extins an de an doar prin războaie și cuceriri, prin cruzime și banditism, prin minciună și spoliere, prin supunerea, jefuirea și arderea avuției învinșilor, prin deportarea și înfometarea acestora și aducere a în locul lor a noi coloniști, prin sfâșierea și uciderea de cătr e st ăpâni a propriilor concurenți la domnie. Acestea au fost metodele întrebuințate pentru realizarea statului multinațional rus, vecinul de la răsărit, de care ne desparte Moldova noastră. Fie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Autori, o puzderie, care de care mai valoroși, unii în activitate, alții plecați, ca să le rămână ami ntirea sau ca să fie așteptați să revină la prima dragoste. Enumăr doar câțiva din cei dragi sufletului meu, luați la întâmplare , di n aduceri aminte: neobositul Marin Rotaru, apoi: Cristian Onel, Rodica Pop, Laurențiu Chiriac, Dan Răvaru, Serghei Coloșenco, Teodor Hardan, Florin Varvara, Ștefan Stan, Gheorghe Clapa, Ștefan Plugaru, Mihai Lozbă, Sergiu Ștefănescu, Cicu Tod erașcu, Ioan Costache Enache, Gabriela Lisievici, Costin C lit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Ionesi (născută Cehan ) la cabinetul său de lucru, unde, de la ieșirea forțată la pens ie, n-a lipsit o singură zi! Pe peretele din spate se zărește portretul so țulu i său (decedat), fost membru al Academiei Române. Istoria limbii române - aducerea acasă a lexicului înstrăinat (Publicat în revista „Elanul” nr.74/aprilie 2 008.) Interviu cu Mihai Lozbă, pe marginea lucrării Romanitatea orientală în perspectivă eminesci ană (Editura PIM, Iași 2008, 197 pagini). Ion N. Oprea: Iașii sărbătoresc anul acesta 6
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tracic din afara zonei iliro albaneze și umplerea golului în substrat, dup ă un șir de secole, cu elementul slav, cu diaspora românească, cu ele mentul turcic și cu cel ungro-finic. I.N.O.: Cu alte cuvinte, istoria limbii române înseamnă și aducerea acasă a lexicului înstrăinat? M.L.: De ce nu? Restabilind dimensiunile și statutul preindoeuropean comun ale substratului, cartea arată că evenimentul social care a determinat schimbar ea r adicală sub raport etnolingvistic a spațiului tracic l au con stituit cuceririle și colonizările
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
bazei sale t raco -latine, pe când albaneza, slava și maghiara au rezultat în urma evoluțiilor divergente ale substratului traco latin aflat în proces avansat de tranziție spre limba română. I.N.O.: Cu alte cuvinte, istoria limbii român e în seamnă și aducerea acasă a lexicului înstrăinat? M.L.: Firește, realizarea problemei istorice a limbii române înseamnă în primul rând aducerea acasă a lexicului înstrăinat de o nedreaptă tradiție. Analiza e timo logică a acestui lexic, a numelor etnice (vlah, slav, latin, e len
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
traco latin aflat în proces avansat de tranziție spre limba română. I.N.O.: Cu alte cuvinte, istoria limbii român e în seamnă și aducerea acasă a lexicului înstrăinat? M.L.: Firește, realizarea problemei istorice a limbii române înseamnă în primul rând aducerea acasă a lexicului înstrăinat de o nedreaptă tradiție. Analiza e timo logică a acestui lexic, a numelor etnice (vlah, slav, latin, e len, basarab, maghiar etc.) și a multor altor denumiri (gospodar, J upit er, Zeus, Roma, Moldova, București, Iași
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
șef de trib pedelist, domiciliat la Cotroceni, cu vocea lejer schimbată de coniacul sau votca de aseară (nici el nu-și mai amintește precis ce a fost în fiecare sticlă golită), a spus direct în microfonul reportofonului său prezidențial, spre aducere aminte pentru mai târziu, când va intra și el, din scutecele de noapte, în țoalele zilnice. De fapt, sunt doar câteva indicații pentru alegerile care vor veni ca și mâine. 1. Nuți, să facă piste pentru biciclete peste tot în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sprijinul dezvoltării acestei capacități, părinții au exercitat asupra copilului o presiune care l-a determinat să refuze chiar și la școală efectuarea unor astfel de exerciții. Această situație a fost corectată prin recomandarea unui anumit volum de muncă și prin aducerea la cunoștința familiei necesitatea evidențierii oricăror elemente pozitive din activitatea elevului. 5. EVALUAREA CURENTĂ A PROGRAMULUI Având la baza conceperii sale munca În echipă, programul de intervenție personalizat, este reglat, remodelat În funcție de finalitățile atinse, prin decizii luate tot la nivelul
MODALITĂȚI, METODE ŞI PROCEDEE DE INTEGRARE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE ŞI ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA PUBLICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
pâinea inimii, gesturi și fapte în duh, gânduri de viață, mărturisite pentru o anume clipă și împrejurare și parcă sortite să fie acoperite de uitare. Dar adeseori, după multă trecere de timp s-au întors, fără voie, aduse, ridicate în aducerea aminte a celor ce le-au moștenit și așa s-au păstrat, puse în slovă”<footnote Daniil Sandu-Tudor, Dumnezeu-Dragoste, Edit. Christiana, București, 2000, p. 160-161. footnote>. Citind scrierile documentate și ziditoare de suflet ale Părinților, le păstrăm învățăturile și le
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]