3,174 matches
-
adaos făcut de noi într-un text citat. Ele ajută la separarea spuselor noastre de ale altuia, sau de câte ori este nevoie să intervenim cu o lămurire: "„[Oltul] va continua să crească și printre brazi, fără ca în acest timp totuși vreun afluent să i se ivească pe maluri"”. (Geo Bogza) Parantezele drepte sunt de asemenea folosite pentru a marca datele bibliografice culese de catalogator din alte părți ale publicației decât pagina de titlu ori stabilite de catalogator cu ajutorul unor izvoare de informare
Paranteză () [Corola-website/Science/333288_a_334617]
-
minereuri feroase, dar și rezerve mai mici de cărbune și petrol. Fiind foarte extinsă de la nord la sud, Brazilia are mai multe tipuri de climă. Amazonul, fluviul cu cel mai întins bazin de pe Glob, domină rețeaua hidrografică a țării. Unii afluenți ai săi (cum ar fi Rio Negro, Madeira, Parana) de asemenea străbat teritoriul brazilian. Vegetația este reprezentată de pădurile ecuatoriale ("selva") și de savane. La Rio de Janeiro se află celebra „Căpățână de zahăr” („Muntele Corcovado”). Colonizarea europeană a fost
Geografia Braziliei () [Corola-website/Science/334591_a_335920]
-
conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, râuri, mlaștini, turbării, pajiști și pășuni) ce aparține complexului carstic Tăușoare-Zalion. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică alpina a Carpaților Orientali din sudul Munților Rodnei. Rețeaua hidrografica a sitului este tributara râului Gersa, afluent de dreapta al Someșului Mare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere (lilieci), păsări și insecte ("Euphydryas maturna") enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
faună sălbatică rară. Situl acoperă în întregime Munții Trascăului și porțiunea sudică a Muntelui Mare ce cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la peste 1350 m altitudine, pădurea de pe muntele Scărița și abrupturile ce străjuiesc obârșiile văii Belioara (afluent al râului Poșaga). Aria protejată este delimitată la est și sud-est de râul Mureș și de râul Ampoița în sud. Extremitatea nord și nord-estică este mărginită de Cheile Turului iar cea vestică de valea Ampoiului și râul Galda. Din punct
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Cluj) șisturi cristaline, argile și marne. Apele de suprafață ale sitului aparțin mai multor bazine hidrografice (ce-și au obârșiile în Munții Metaliferi, Munții Bihorului sau Munții Trascăului); astfel: Bazinului hidrografic al râului Arieș (zona de îzvorâre munții Bihorului) cu afluenții: Hășdate, Poșaga, Ocoliș, Ocolișel, Borzești, Valea Iarăi, Valea Racilor, Vidolm, Pietroasa și râul Valea Morilor cu afluenții săi: "Valea Seacă", "Valea Poienii" și "Valea Ponorului"; Bazinul hidrografic al Ampoiului (ce-și adună apele atât din munții Metaliferi cât și din
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
și au obârșiile în Munții Metaliferi, Munții Bihorului sau Munții Trascăului); astfel: Bazinului hidrografic al râului Arieș (zona de îzvorâre munții Bihorului) cu afluenții: Hășdate, Poșaga, Ocoliș, Ocolișel, Borzești, Valea Iarăi, Valea Racilor, Vidolm, Pietroasa și râul Valea Morilor cu afluenții săi: "Valea Seacă", "Valea Poienii" și "Valea Ponorului"; Bazinul hidrografic al Ampoiului (ce-și adună apele atât din munții Metaliferi cât și din Trascău) cu afluenți: râurile Ampoița, Bucerdea, Trâmpoiele, râul Galați, Valea Mică, Vâltori, Valea Feneșului. Celelalte bazine hidrografice
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Ocoliș, Ocolișel, Borzești, Valea Iarăi, Valea Racilor, Vidolm, Pietroasa și râul Valea Morilor cu afluenții săi: "Valea Seacă", "Valea Poienii" și "Valea Ponorului"; Bazinul hidrografic al Ampoiului (ce-și adună apele atât din munții Metaliferi cât și din Trascău) cu afluenți: râurile Ampoița, Bucerdea, Trâmpoiele, râul Galați, Valea Mică, Vâltori, Valea Feneșului. Celelalte bazine hidrografice aparțin râurilor: Galda (cu afluenții: Găldița, Mlaca, Cricău, Tibru, Valea Ceteii), Gârbova, Aiud, curs de apă cunoscut de localnici sub denumirile de "Aiudul de Sus" și
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Poienii" și "Valea Ponorului"; Bazinul hidrografic al Ampoiului (ce-și adună apele atât din munții Metaliferi cât și din Trascău) cu afluenți: râurile Ampoița, Bucerdea, Trâmpoiele, râul Galați, Valea Mică, Vâltori, Valea Feneșului. Celelalte bazine hidrografice aparțin râurilor: Galda (cu afluenții: Găldița, Mlaca, Cricău, Tibru, Valea Ceteii), Gârbova, Aiud, curs de apă cunoscut de localnici sub denumirile de "Aiudul de Sus" și "Vălișoara" (cu afluenții: râul Izvoarele, Inzel, Rachiș și Măgina) și Geoagiu (cunoscut în amonte ca Valea Mănăstirii). Pe suprafața
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Bucerdea, Trâmpoiele, râul Galați, Valea Mică, Vâltori, Valea Feneșului. Celelalte bazine hidrografice aparțin râurilor: Galda (cu afluenții: Găldița, Mlaca, Cricău, Tibru, Valea Ceteii), Gârbova, Aiud, curs de apă cunoscut de localnici sub denumirile de "Aiudul de Sus" și "Vălișoara" (cu afluenții: râul Izvoarele, Inzel, Rachiș și Măgina) și Geoagiu (cunoscut în amonte ca Valea Mănăstirii). Pe suprafața teritorială a sitului se află două lacuri importante: "Tăul Mare" (17 ha) și Ighielul (20 ha). Lacul Ighiel (suprapus ariei protejate Iezerul Ighiel) este
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
În nordul Europei trăiește și la câmpie, în centrul Europei numai la munte. A fost introdusă în America de Nord, Africa și Noua Zeelandă. În România trăiește în cursul superior al tuturor râurilor și pârâielor ce izvorăsc la munte, (afară de Râmnicu-Sărat): Bistrița cu afluenții săi (Dorna, Barnar, Neagra, Broșteni, Borca, Bica, Bicaz, Tarcău), Timiș, Someșul Rece, Someșul Cald, Sâmbăta (Făgăraș), Răstolnița, Bârzava, Bistra, Buzăul, Prejmer, în Siret, până la Lucavăț, în Suceava, până la Falcău, în pâraiele din Făgăraș etc. Trăiește și în unele lacuri de
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani. Epoca de reproducere durează din luna octombrie până la sfârșitul lui decembrie, la o temperatură sub 6-8°C. Pentru reproducere, păstrăvii de munte migrează în susul pârâielor, spre izvoare, iar exemplarele din lacuri urcă pe afluenți. În epoca de reproducere, păstrăvii nu se hrănesc. În epoca de reproducere, ambele sexe sunt mai viu colorate. Masculii se hărțuiesc între ei, iar învingătorii însoțesc femelele spre locul împerecherii. Femela sapă pe fundul pârâielor cu ajutorul înotătoarelor niște gropițe în
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
Nefropatia endemică balcanică, nefropatia endemică din Balcani sau nefropatia balcanică este o boală renală cronică tubulointerstițială cu caracter endemic, observată după anul 1956 într-o zonă limitată la bazinul Dunării și ai afluenților săi, respectiv la convergența teritoriilor României (în Banat și județul Mehedinți), Bulgariei, Albaniei și fostei Iugoslavii (Bosnia, Croația, Serbia, Macedonia). Se caracterizează printr-o atrofie renală importantă, leziuni predominant tubulointerstițiale și care evoluează clinic sub forma unei insuficiențe renale cronice
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
Olteniei și sud-vestul Transilvaniei, până la nord de Mureș, Săcărâmb, Zlatna. În România este un element montan, în regiunea de deal se întâlnește în mod excepțional (Deva). Trăiește pe coastele stâncoase cu vegetație de acoperire din clisura Cazanelor și pe văile afluenților Dunării și Cernei, pe Valea Nevei. A fost semnalată și pe dealul cetății Deva, precum și în Munții Retezat până la altitudinea de 2184 m. Trăiește pe pantele stâncoase cu arbuști, adesea aproape de malul apelor (de ex. Valea Cernei) și în pădurile
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
încadrată în bioregiunea alpina a Munților Căpățânii (grupa muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând de lanțului carpatic al Meridionalilor), ce cuprinde o mare parte a Munților Lătoriței, Masivul Târnovu (dezvoltat pe roci metamorfice) și bazinului superior al râului Petrimanu (unul din afluenții de stânga ai Latoriței). Situl dispune de 10 habitate naturale de interes comunitar ("Păduri de Larix decidua și Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Vegetație lemnoasa cu Salix eleagnos
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
s. Nemțeni, ceea ce a provocat inundația luncii Leușeni cu suprafața de 3800 ha, unde sunt amplasate localitățile Cotul Morii, Obileni și Sărăteni. La 13 iulie a fost efectuată ruptura controlată a digului de protecție pe r. Prut la confluență cu afluentul Nîrnova, care a exclus o eventuală rupere a acestui dig de apele viiturii cu debitul 900-1050 m3/s, inudarea luncilor și localităților pînă la gura de vărsare a Prutului și a permis evacuarea controlată a apelor. Începînd cu 16 iulie
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
de foioase din câmpia Dunării, în locurile mai umede, prin văi și pe lângă bălți, în părțile mai umbrite ale pădurii, atât la câmpie, cât și în zona submontană, până la circa 600 m altitudine, ca și pe văile Cernei și ale afluenților ei, unde urcă până la altitudinea de 400-500 m. Este o șopârlă mică (17 cm). Are capul mic, înalt, botul scurt și obtuz. Trunchiul este lung, subcilindric, ușor lărgit la mijloc. Membre sunt relativ robuste și scurte. Coada lungă (mai lungă
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
are o singură insulă mică de 2,56 ha, "Roseninsel" (Insula rozelor), la 170 m de malul de vest în golful Feldafing, denumită până în secolul al XIX-lea "Wörthinsel". Afluxul principal este râulețul Steinbach numit și Ostersee-Ach cu mai mulți afluenți (Seeseitenbach, Rötlbach, Starzenbach, Maisinger Bach, Lüßbach, Salchstattbach, Kuglmühlbach, Buchscharn, Wirtsbach, Marzenbach, Singerbach) cu numai 3,6 m³/s apă în mediu care curg mai întâi printr-un lanț de lacuri mici numiți Osterseen. Restul apei provine de la cele subterane. Singurul
Lacul Starnberg () [Corola-website/Science/337655_a_338984]
-
se ridică abrupt spre „Muntele Sfânt” cu mânăstirea Andechs. Afluxul principal este râul Amper, până acolo numit Ammer, cu 16,6 m³/s apă, care drenează o suprafață de 718,7 km², întinându-se până în Alpii Calcaroși precum mai mulți afluenți mici (Dießener Mühlbach, Fahrmannsbach, Fischbach, Kienbach, Kittenbach, Kreutbach, Mühlbach). Singurul efluent cu 21,1 m³/s este aceiași Ammer, de acum purtând numele Amper până în revărsarea în Isar. Bazinul hidrografic are o dimensiune 993,02 km². Apa are o adâncime
Ammersee () [Corola-website/Science/337681_a_339010]
-
Centrală, inundații au afectat zeci de localități din Austria, Belgia, Franța, Germania, Republica Moldova și România. Președintele François Hollande a declarat stare de catastrofă naturală în câteva localități din centrul Franței. Premierul Manuel Valls a vizitat orașul Nemours, inundat de un afluent al Senei. 10.000 de oameni au rămas fără curent electric și 3.000 au fost evacuați din centrul orașului. De la începutul intemperiilor, 20.000 de oameni au fost evacuați și duși la adăpost de către serviciile de salvare. La Paris
Inundațiile din Europa (2016) () [Corola-website/Science/336328_a_337657]
-
Timofti a declarat ziua de 3 iunie zi de doliu național în Republica Moldova, în memoria echipajului elicopterului SMURD. În perioada 2-3 iunie, hidrologii au instituit cod roșu de inundații pe râurile din bazinele hidrografice: Râul Negru (județele Harghita și Covasna), afluenții din bazinul superior și mijlociu al Bistriței (județele Suceava, Harghita și Neamț), Trotuș (județele Harghita, Neamț și Bacău), Putna (județul Vrancea). Inundațiile au afectat șapte județe ale țării, majoritatea în nord-est. Aici, viiturile au inundat sute de case, peste 200
Inundațiile din Europa (2016) () [Corola-website/Science/336328_a_337657]
-
de suprafață din Europa Centrală. Este o atracție turistică populară pentru turiștii ocazionali în regiune, ca și pentru speologi și scafandri profesioniști. În partea de început a canionului Pustý Žleb (Jgheabul Pustiu), sub orașul Sloup, apele pârâului Sloupský, unul dintre afluenții râului subteran Punkva, a ajutat la formarea unui sistem extins de pasaje, domuri și prăpăstii subterane, ce măsoară aproximativ 6500 de metri și este cunoscut sub numele Sloupsko-šošůvské jeskyně (Peșterile Sloup-Šošůvka). Circuitul turistic cu lungimea de 3.000 de metri
Prăpastia Macocha () [Corola-website/Science/335884_a_337213]
-
Ostrava. Capitală istorică a Sileziei Cehe, Opava se află acum în regiunea Moravia-Silezia și avea o populație de 59.843 de locuitori la 1 ianuarie 2005. Opava este situat pe Dealul Opava (; o parte a Câmpiilor Sileziene) pe râurile Opava (afluent de stânga al râului Oder) și Moravice (afluent de dreapta al râului Opava). Opava a fost atestată documentar pentru prima dată în 1195. Prima mențiune a drepturilor orășenești de tip Magdeburg a avut loc în 1224. El a fost capitala
Opava () [Corola-website/Science/335976_a_337305]
-
află acum în regiunea Moravia-Silezia și avea o populație de 59.843 de locuitori la 1 ianuarie 2005. Opava este situat pe Dealul Opava (; o parte a Câmpiilor Sileziene) pe râurile Opava (afluent de stânga al râului Oder) și Moravice (afluent de dreapta al râului Opava). Opava a fost atestată documentar pentru prima dată în 1195. Prima mențiune a drepturilor orășenești de tip Magdeburg a avut loc în 1224. El a fost capitala Ducatului de Opava ce a aparținut pe rând
Opava () [Corola-website/Science/335976_a_337305]
-
delicateții. A descoperi misterul „Altarului de la Isenheim" e ca și cum ai redescoperi drumul credinței. În filmul ei, concludent este jocul între lumină și întuneric. Festival de Paște la Salzburg În minunatul oraș al lui Mozart și al muzicii, așezat pe Salzach, afluent al râului Inn, se desfășoară Festivalul de Paște. Născut în 1967, din dorința lui Herbert von Karajan, care voia ca orașul să devină o emblemă a muzicii din întreaga lume, de-a lungul anilor el a devenit un eveniment în
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]