5,168 matches
-
am atins „limita”, dar nu În sensul „posibilităților mele de expresie” și „de ființă”, ci limita văzută ca „profil, ca relief al personalității”. Autist - În sensul unei precare, imperfecte, defazate, „fantasmatice” relații cu lumea și convențiile, aliate cu o frământare, agitație internă puternică, prelungită, ce m-a Împiedecat de a-mi găsi „stilul” - suferință acută postadolescentină, un dar al destinului, de fapt, care m-a Împiedicat să debutez precoce, să cad ca atâția alți confrați talentați, P. Dumitriu sau Preda, În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Eliade, Înainte de a fi fost un prozator și un savant, a fost o „energie” de acest tip, ca și Cioran de altfel, tineri clocotind de un entuziasm ce-și căuta forma și, la Început, au găsit-o În mișcarea, În agitația socială, a ideilor sociale, a idealurilor colective. De altfel, chiar această Mare Unire de care aminteam, care se Întâmplase cu un deceniu și ceva Înainte, i-a electrizat cumva pe unii tineri ai anilor ’20, acei „tineri speciali” care apar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de a păstra această avuție și acest efort magnific al corifeilor pașoptiști, postpașoptiști, clasici și moderni ai culturii noastre. A păstra, În sensul dinamic al tradiției, este adesea mai greu, mai eroic chiar decât a inova tot timpul, o „novatoare” agitație care, mai ales azi, În modernitate și post-modernitate, ascunde prost o nesiguranță funciară, o incapacitate de a regăsi sursele și filonul esențial al specificității noastre, o proastă Înțelegere - și nu rareori, un refuz! - a tradiției, un cosmopolitism improvizat, tipic carieriștilor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din câte s-au scris în dreapta Prutului despre un autor basarabean. Receptarea poeziei din Basarabia "fără prejudecăți estetice și calcule politice" este un semn de bun augur prin aceste comentarii și denotă reașezarea lucrurilor pe alte temeiuri decât graba și agitația. Căci, spunea cineva, "omul agitat îi face pe îngeri să râdă în hohote". "Limba Română", nr. 1-3, ianuarie-martie 2005 Teodor PRACSIU Theodor Codreanu Poet și simbol Indiscutabil, Theodor Codreanu are vocația construcției critice. A început cu Eminescu, piatra de încercare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de marile orașe și de marile provocări culturale. Simplă ipoteză cu tâlcul la urmă. Corelativ, criticul pare angajat într-o bătălie complexă cu sine, asumând un pariu existențial și creator, de recuperare a timpului pierdut. Așa se explică febrilitatea, neliniștea, agitația editorială din ultimii ani, viteza de publicare a cărților grele, unele reeditate rapid, din rațiuni tehnice și nu numai. Autorul pare ghidat de un legământ moral și intelectual, se simte cel ales, cel chemat să ducă la capăt un proiect
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dușman celor care, mereu și din toate puterile, și-au urmărit "enteresul" și iar "enteresul" (un interes de grup, fără vreo legătură cu neamul și țara). Jurnalist din convingere și prizonier al adevărului, Eminescu a fulgerat cu puterea cuvântului, năucitoarea agitație politică pentru găsirea formelor producătoare de iluzii și de naivă credință (acea credință tristă, în mereu dovedite iluzii). O realitate dureros căzută sub simțuri și percepția corectă a faptelor din spatele ușilor închise, l-a pus pe omul Eminescu în conflict
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în domeniul literaturii și al istoriei recente, demonstrând că autoizolarea ce și-a impus-o într-un orășel de lângă Prut poate fi și benefică, asigurându-i abordarea temelor majore făr-de afectarea parazitară a disputelor din "lumea bună", academic-universitară și de agitația cronică din publicistică. Basarabia eminesciană este, în fapt, o carte de istorie. Istoria durută a unor teritorii românești aflate din totdeauna în vizorul "ursului" de la răsărit și a căror ființă națională a apărat-o din răsputeri gazetarul Eminescu. Doar prima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bun decât cel de azi? Vedeți, aici este marea taină. De aceea, noi oamenii în general, nu știm să trăim plenar pentru azi, să trăim cum trebuie scurta și mizerabila asta de viață! Suntem și rămânem veșnic într-o continuă agitație, așteptare, nemulțumire. Ceea ce mi-ați scris în legătură cu Mariana m-a debusolat. Eu țin la ea mult de tot, deși ne vedem atât de rar. Dar ea e o părticică din sufletul meu, din tinerețea mea, din acele crâmpeie de viață
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
doctorița la care l-am internat n-ar fi fost bine pregătită în domeniu, l-am fi pierdut pe bietul tata, dar astfel, bunul Dumnezeu s-a mai îndurat și l-a lăsat între noi. Iar disperare, iar frică, iar agitație... A stat două săptămâni la Făgăraș, s-a remis starea critică pentru ca apoi să-l internăm la Sibiu - o săptămână la cardiologie și una la chirurgie unde i s-a făcut și operația de colicist pe care, după cum vă amintiți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
-și astâmpăra foamea. Doar în Timiș țăranii aveau o stare materială bună, însă nemulțumirea populației s-a manifestat față de împărțirea Banatului care, în opinia lor, trebuia păstrat integral de România și nu împărțit cu Iugoslavia. În Caraș-Severin au avut loc agitații socialiste, care „le turbură liniștea [oamenilor]... amestecându-se în borșurile internaționale”, însă fără un impact vizibil al acestei propagande populiste. Concluziile acestui material a scos în relief câteva lucruri comune la nivelul Transilvaniei: În primul rând, percepția negativă a locuitorilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost caracterizată drept „relativ bună”. Traiul cel mai greu îl aveau funcționarii publici, care își duceau zilele „în amar și mizerie insuportabilă” din cauza creșterii prețurilor la alimente și a taxelor foarte mari. Tot la capitolul economic s-a înregistrat o agitație a populației în raporturile dintre proprietari și chiriași, în urma „invaziei de străini”, mai ales greci și armeni, care au acaparat piața imobiliară. Acestei probleme i-a pus capăt Legea chiriilor, care a acordat o protecție sporită chiriașilor, astfel că aceștia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
primit 5 ha. de teren, trăiau „într-o grea mizerie” din cauza lipsei de unelte agricole, animale, semințe sau mijloace materiale adecvate. În pofida nemulțumirilor mocnite din cauza situației economice grele, Inspectoratul General de Siguranță Constanța nu a constatat mișcări de masă sau agitații care să pună în pericol ordinea și siguranța statului. O monitorizare atentă au efectuat unitățile de siguranță și asupra naționalităților conlocuitoare din Dobrogea, în scopul prevenirii unor derapaje naționaliste și a pătrunderii unor influențe extremiste, care să creeze probleme de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ivan Criverucov, venit de la Balta, urmat de un comitet al mișcării comuniste, provenit de la Odessa. Alte comitete revoluționare au apărut la Tighina (august 1918), Cetatea-Albă, Soroca, Hotin, Bolgrad, Comrat, Leova (toate până la sfârșitul lui 1918), care aveau următoarele misiuni: a) agitație printre muncitori și țărani, prin manifeste și prin discuții de la om la om; b) organizarea militară a susținătorilor mișcării și înarmarea lor în vederea pregătirii unor acțiuni violente; c) organizarea echipelor teroriste, care să provoace dezordini publice; d) dezvoltarea mișcării la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
În domeniul informativ, mai mult ca în altă parte, colaborarea este, practic, indispensabilă. De la înființare (1908) și până în 1929, D.P.S.G. a constituit o sursă informativă a guvernului asupra tuturor manifestărilor sociale, curente, idei și opinii, mișcări oculte, tentative subversive și agitații extremiste. Din materialele pe care le-a obținut, D.P.S.G. a extras datele de interes pentru diverse departamente, după care le-a trimis acestora pentru a avea o imagine „cât mai perfectă” asupra situației și să poată lua, la nevoie, măsurile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
La propunerea Marelui Stat Major de întărire a măsurilor contrainformative, D.P.S.G. a convocat un Consiliu de Colaborare, cu misiunea de a analiza etapele de execuție a măsurilor de ordine și siguranță. Motivele acestei reuniuni au fost intensificarea acțiunilor de „propagandă, agitație și subminare” la adresa statului român, mai ales descoperirea recentă a unor organizații de spionaj, atât în București cât și în provinciile alipite în 1918, în care „din nefericire” au fost implicați și funcționari ai statului. Ședința Consiliului de Colaborare s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
stat la Ministerul de Interne. Acesta a ordonat, la 27 martie 1931, prin telegrama nr. 16180, ca în fiecare județ să se constituie un Consiliu de Colaborare, care să analizeze și să dispună măsuri practice cu privire la combaterea propagandei subversive, a agitațiilor și a încercărilor de tulburare a ordinii publice. În Consiliul de Colaborare trebuiau sa participe prefectul județului (în calitate de președinte), șeful autorității polițienești, comandantul Legiunii de Jandarmi, reprezentantul garnizoanei, iar acolo unde era cazul, comandantul Companiei de Grăniceri și comandantul portului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au colaborat la paza stabilimentelor industriale, la identificarea și arestarea celor care au difuzat manifestele legionare în zonă. În plus, a fost constatată o revigorare a propagandei revizioniste prin posturile clandestine de emisie din Ungaria, care a produs „o pronunțată agitație a spiritelor” din mediul urban și rural bihorean. Primele efecte vizibile ale acestei acțiuni subversive au fost lichidarea averilor și mutarea în alte zone ale țării a unor familii de români stabiliți în zona de graniță după 1918. Ședința Consiliului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și sinteze asupra problemelor aflate în preocuparea guvernului. Prin brigăzile centrale a fost organizat aparatul informativ, care a adunat date despre mișcările politice, sociale, economice din Capitală, a supravegheat activitatea minoritarilor, străinilor și suspecților, a investigat/descoperit întrunirile clandestine și agitațiile puse la cale de legionari sau comuniști. La nivel teritorial, organele exterioare ale D.P.S. au fost: - la inspectoratele regionale de poliție, Serviciul de Siguranță, cu patru compartimente; - la chesturi, Serviciul de Siguranță, cu trei compartimente; - la polițiile de reședință, Biroul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de război, 22 iunie-28 iulie 1941, activitatea subversivă pe teritoriul național s-a dovedit inexistentă. Mișcarea comunistă nu s-a manifestat ,,cu nimic pozitiv” pe teritoriul rural al țării, iar prin evacuarea populației evreiești în orașe ,,s-a curmat orice agitație politico-socială și economică susținută în trecut” de această minoritate. Starea de spirit a populației românești este una foarte bună în perioada 1-31 iulie 1941 și ,,își manifestă bucuria că România se va întregi din nou”, muncitorii au o situație materială
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ordinului Circular al I.G.J. nr. 48714 din 2 decembrie 1941 s-a prevăzut, printre altele, că „întrucât majoritatea sectanților sunt comuniști care-și propagă ideile sub masca ereziilor religioase, Domnul Mareșal Antonescu ordonă să fie descoperiți și trimiși în judecată”. Agitațiile din Valea Jiului, de la mijlocul anului 1941, au evidențiat lipsa unei linii bine definite a muncitorilor, în privința doctrinei politice, ei fiind catalogați „mase de manevră în mâinile agitatorilor”. Într-un scurt istoric s-a evidențiat că în perioada 1920-1933 muncitorii au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rană de nevindecat”. Legionarii au desfășurat în cursul anului, pe teritoriul rural, o activitate ,,destul de intensă”, în timp ce comuniștii au avut ,,o activitate destul de susținută” în care au intrat redresarea moralului scăzut al membrilor, completarea și pregătirea cadrelor, menținerea stării de agitație și nemulțumire, mai ales în rândurile muncitorilor. În același timp, au fost documentate informativ instrucțiunile primite de mișcarea comunistă, cum ar fi: revenirea la activitatea celulară (trei membri); evreii lăsați la vatră să fie reactivați și organizați în jurul partidului „spre
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
întinderea asupra localităților Petroșani, Lupeni, Aninoasa, Petrila, Vulcan și Lonea. Atributul principal a fost acela de a desfășura „o intensă activitate informativă” în zonă și în întreprinderile industriale, iar măsurile represive au constat în reprimarea dezordinilor și identificarea vinovaților pentru agitațiile create. Din 1945, activitatea informativă/contrainformativă a I.G.J. a fost direcționată către D.G.P., structură penetrată și controlată de comuniști, care a devenit principalul beneficiar al bazelor de date din mediul urban și rural. Cum Secția a II-a din Marele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de insulte sau calomnii atît de la tribuna Senatului, cît și din sala de ședințe. Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribuna și persoanele aflate în sală. Articolul 110 Președintele cheamă la ordine pe senatorii care tulbură dezbaterile sau creează agitație. El poate întrerupe ședința cînd tulburarea persistă și poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfășurarea normală a lucrărilor Senatului. Articolul 111 Dezbaterile din ședințele Senatului se înregistrează pe banda magnetică și se stenografiază. Separat
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
fani ai textului trei agenți de ordine, agenți FGM, FGM e liniște! conform reclamei, și un soldat în termen la jandarmi te îndreaptă de pe mîna mea, veniți în centrul oglinzii concave la proiectul de focalizare per speculum in aenigmate din agitația pe hîrtie, ce mai fani, cum l-am corijat pe oniricul profan! l-am pus să se încalțe și să raporteze că se îndreaptă spre Bouroș! altul poartă numele de om de serviciu, dar serviciile lui privesc hîrtiile de pe jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
excesiv la semnale, stația Galbeni primii care au luat inițiativa să pună puieți pe DN 2 la patru benzi, copacii rași pe sute de kilometri, Romanul prin furnal, soarele roșu cadre din geamuri, umblă, bazin, înot evocate, solidarizarea de grup, agitație, gata să încheie povestea studențească, 30 de ani cu slujbulița lor, 50 de ani cu țintirimul, Mircești afară pe o portiță narativă, gest nevrotic în condiții de stres, în alt compartiment ultimele semne ale zilei solare, arabescuri cu norii, dealuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]