6,858 matches
-
falconsafety.ro/?gclid=CI2BjaH6-bkCFS3HtAodsgEAOQ http//europa.eu.int http://www.iss.europa.eu/fr/sur-lies/ Universitatea Națională de Apărare: www.unap.ro Sommaire L'Europe n'a pas d'armée unique, mais fait de la politique à ce sujet. Il s'agit de la Politique de sécurité et de défense commune (PSDC) de l'Union européenne. L'auteur de ce livre traite ce sujet d'actualité à travers de l'épistémologie constructiviste, une méthode d'analyse qui complète les solutions politiques, juridiques, diplomatiques, techniques
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
cas devient plus intéressante, étant donné que les frontières européennes à l'intérieur sont défendues par les structures militaires des États membres, l'état général étant une distribution fragmentée des capacités militaires en Europe, et à l'extérieur, il s'agit d'une nature expéditionnaire des forces et moyens militaires européennes dans les opérations de maintien de la paix pour la gestion des crises internationales. Une chose est certaine: la force militaire de l'Union européenne doit être proportionnelle à sa puissance
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
UE le projet de Politique de sécurité et de défense commune (PSDC) est en cours, intégré à la politique étrangère de l'UE, adopté par le traité de Lisbonne, qui stipule le rôle principal des États membres quand il s'agit des missions de soutien à la paix, y compris la dimension civile de la gestion de crise. En outre, à cet égard l'Union européenne s'appuie sur la coopération militaire avec l'OTAN, tandis que la majorité des États membres
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
et politiques de la sécurité et de la défense européennes. La seconde hypothèse est le fait que les questions de sécurité et de défense européennes englobent les valeurs fondamentales de l'épistémologie constructiviste, dont on doit faire preuve. En substance, il s'agit d'une approche organisée et systématique sur des critères scientifiques concernant les questions de sécurité et de défense européennes. Plus précisément, elle fait référence à une connaissance conceptuelle, méthodologique, institutionnelle et opérationnelle de ce que signifie l'organisation de la défense territoriale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
du traité de Lisbonne (le 1er Décembre 2009), sur le processus d'élaboration d'une nouvelle vision sur le sujet, sur une véritable reconstruction stratégique au niveau européen, adapté aux nouveaux changements dans l'environnement de sécurité international. Il s'agit de développer une Stratégie globale européenne, un document de politique qui prenne en compte l'émergence de nouveaux concepts stratégiques des acteurs internationaux, notamment l'OTAN, les États-Unis et les pays émergents. Les débats théoriques sur la stratégie européenne de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
avangardist certifică, la o lectură oricît de exigentă, rezistența multora dintre paginile ce le compun, - mereu inventive și pline de o neliniștită vitalitate În spațiul sărbătoresc al „imagi-NAȚIUNII”, fervent pasionate În afirmarea, de către unul dintre cei mai nesiguri și mai agitați dintre poeți, a „singurei certitudini” a poemului. Era, așadar, momentul ca puținelor Încercări mai noi de a le scoate dintr-o nedreaptă marginalitate să li se mai adauge una. Pentru ca numele lui Ilarie Voronca să poată fi distins cît de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
place ceva, se plâng numaidecât, dar e ceva ce pot să accept, fiindcă e adevărat. și copiii mei îmi oferă multă plăcere, să fie sănătoși. Sunt copii buni, învață bine, au tot felul de pasiuni. Cel mic e puțin cam agitat uneori, poate așa e firea lui, saupoate, fiindcă a fost cel mai mic, l-am răsfățat mai mult decât peceilalți. Poate vom dori să mai avem un copil, dar cine știe, nu mai suntem atât de tineri. I: Da. S
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
prezent pentru un viitor mai bun. Figura 5.8. Descreștere aparentă urmată de succes Jacob spune, de exemplu: „M-ai prins chiar la o răscruce, chiar acum trebuie să mă hotărăsc ce să fac. Ca să fiu sincer, nu prea mă agit. Poți să mergi înainte în orice domeniu dacă vrei cu-adevărat. Nu mi-e teamă să fac doi pași în spate ca să fac un pas uriaș înainte ceva mai târziu”. Graficul prototip al femeilor e mult mai evaziv. Acest lucru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
În formă tactilă decât vizuală). În prezent, stilurile de Învățare lingvistic și logico-matematic domină educația la nivel mondial, iar majoritatea sistemelor de Învățământ măsoară succesul În aceste două domenii. De exemplu, un elev cu inteligență chinestezică și interpersonală, care Învață agitându-se mai mult În sala de clasă, este privit În general ca având o problemă de comportament. Aceste tendințe au efecte discriminatorii față de elevii care nu se Încadrează Într-un „profil” așteptat sau dorit de educatori. În consecință, educatorii vor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de mâncare, iar eu mănânc șoareci. I se striga în cor să tacă. Noaptea era făcută pentru odihnă, să-i scutească de predicile alea, și-așa n-o să-l mai scape nimeni de la moarte. Doar în zori contenea să se agite și să strige, să anatemizeze și să se distragă în predici ce păreau a fi delir. Ceva îi spunea că i se pregătea podiumul de foc pe care, pentru ultima oară, ar fi putut să se înalțe și să strige
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și Mario. Cine știe unde or fi acum. XIX Golful se deschise în toată splendoarea lui: un semicerc amplu și plin ochi de ferestre aducând a tot atâtea guri înfometate și neliniștite. Nava își încetinise înaintarea și marinarii erau în fierbere, se agitau precum lăcustele, fără răgaz. În sfârșit, Marsilia! spuse căpitanul întorcând capul către Tommaso. E un oraș mare. E mai mare decât Napoli? Asta nu știu, știu doar că portul e de zece ori mai mare. Ar merita vizitat în tihnă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pasăre neagră. Petrache socotea că priveliștea păsărilor care își scuturau aripile pe creștetul cavalerului este nevrednică de ținuta lui solemnă. Cum însă nu putea ajunge până acolo, iar cu pietre se temea să azvârle, se mulțumea să țopăie în jurul statuii, agitându-și brațele și ușuind din toți rărunchii. Cine l-ar fi văzut de departe ar fi crezut că dănțuiește, împlinind cine știe ce ritual. Dar păsările, mai ales când venea câte una neagră, mare cât un corb, se arătau nepăsătoare la sforțările
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ce-i place... — Te mulțumești cu atât ? întrebă Filip. Papi își dădu capul pe spate și râse. Apoi arătă, șăgalnic, spre bar : — Nu știu. Întreabă-l pe Efrem. El se strângea să-și facă loc, printre ceilalți, la tejghea. Barmanul agita patru brațe deodată, ca Shiva, pământul se sprijinea pe trei elefanți și asta nu era o imagine întâmplătoare, de vreme ce pe fețe locul cel mai bun pentru a multiplica lumina erau tocmai dinții, iar priveliștea zâmbetelor scânteietoare o fascina pe Cosmina
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
te ia pe nepregătite, mai puțin moartea... — Vorbește mai încet, să nu te audă... — Aude cu siguranță, spuse Pantelimon, fără nicio precauție în glas. Auzul este simțul cel mai vigilent, chiar și tu, când îți trezești pacienții din anestezie, le agiți zurgălăi la ureche. Auzul moare ultimul, după ce inima a încetat să mai bată. La urma urmei, și când vii pe lume tot așa e. Din tot ce se întâmplă în afara pântecului care te poartă, poți doar să auzi... Chestiunea însă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca doagele unui butoi căruia i-au plesnit cercurile. După atâta vreme, putea să simtă liniștea cu toate cele cinci simțuri. Uneori o pipăia, așa cum simți cu degetul muchia dintre lumină și umbră. Alteori o privea și atunci văzduhul nu agita nicio frunză. Gustul ei era răcoros, nici n-ar fi putut fi altfel pentru cineva ca el, care nu ieșea din casă decât după căderea nopții. Acum o adulmeca, liniștea avea un miros anume, aducând cu mireasma florilor de gutui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Ghirlandele se întinseseră deja de-a latul bulevardului ; odată cu căderea serii, începeau să pâlpâie, fără să aibă un aer de sărbătoare, mai degrabă sugerând o sărbătoare ratată, la care oaspeții nu mai ajunseseră. Printre trecătorii răriți, Coltuc zări căciula albă, agitându-se în căutarea lui. — E soră-mea, Melania, le explică celorlalți. Vine să mă ia acasă... Nu mă iei și pe mine, soru-meo ? se interesă Ologu, râzând galeș, dar tocmai de aceea, din păcate, mai știrb și mai vânăt. — Întreab-o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aminteau de tăvălugul de adineaori. La vreo douăzeci de metri mai la vale, câțiva oameni în halate albe, ce coborâseră din camionul Jandarmeriei, râcâiau cu polonicele fundul cazanelor, pentru a astâmpăra ultimele asalturi ale mulțimii care, acolo unde primise deja, agita farfuriile golite, iar acolo unde nu primise încă, întindea brațele, cu palmele larg desfăcute. Pentru Coltuc, rămas într-o parte și simțind în gură gust de pământ amestecat cu sângele buzelor strivite de blacheurile bocancilor, lumea se străduia să se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fi putut fi careva primprejur. Pârnaie ciuli urechile. Aburii care mocneau se îndesiră. Cioburile începură să sclipească, de parcă ținuseră minte soarele care trecuse de partea cealaltă, și se înmulțeau, ca strivite sub tălpi. Se iscă din senin un vânt ce agită bălăriile. Și atunci, dindărătul grohotișurilor, dezlipindu-se din brazdele crestate și mocirloase, dând deoparte frunzele de brusture și rariștile uscate ca niște păpurișuri, apărură ceilalți, strângând cercul. Pârnaie, descumpănit, se învârti pe loc. Rămăseseră în mijloc, spate în spate. Odată cu pașii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
limba între dinți, slobozind triluri suitoare. Se înălță, fâlfâind din aripi, și desenă rotocoale tot mai mari și mai iuți. Sau cel puțin așa credea el. Calu îi făcu semn, plictisit, să se potolească și Mierlă încetă să-și mai agite aripile, strângându-și brațele pe lângă trup și înghițindu-și piuitul. Calu fornăi, sumețindu-se ; în liniștea care se lăsă, se auzeau măruntaiele muntelui de gunoi, bolborosind. — Bă, care ești acolo ? necheză Calu și ceilalți i se alăturară. Umbrele lor, alungite de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Domnul Dumnezeul nostru, acum și pururea și-n vecii vecilor ! Amin ! Isaia avea, dintr-odată, un glas nou, lipsit de urmele seci ale tutunului și de alunecările cleioase ale țuicii. Cortegiul tresări, își îndreptă spinările și- și netezi veșmintele, Puțică agitară prapurii, apoi îi păs trară drepți și neclintiți. Calu se schimbase, nu mai avea coama zbârlită și botul alungit din orice parte l-ai fi privit. Nu mai căutau unii la alții cu dușmănie, el și Pârnaie mergeau în același
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dușmănie, el și Pârnaie mergeau în același pas, fiecare nepotri veală stârnea un sunet în pieptul ceasornicului, ca și cum i-ar fi plesnit o coardă. — Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte făr’ de moarte, miluiește-ne pe noi... continuă Isaia, iar Iadeș agită cădelnița, răspândind aromele fierbinți ale alcoolurilor tari. Când se lăsă tăcerea, Bunelu se apropie de umărul popii și îi șopti : — Asta venea de trei ori... Isaia făcu o cruce largă. Noi suntem din ăia necăjiți, spuse, cu ochii la cer
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
încă ochii ? — Înainte s-o văd, trebuie s-o simt... De unde vin numele astea, crezi că le inventez eu ? — Și atunci, ce-i de făcut ? — Caută altă păpușă. Asta e nereușită. Maestrul trebălui prin cutie. Se mută din stânga în dreapta și agită păpușa. — Lasă șmecheriile, spuse Tili. Ce faci, mă pui la încercare ? Ți-am spus să cauți alta ! Crezi că, dacă am ochii închiși, nu văd ? Maestrul își flutură mâna în dreptul ochilor lui Tili, care, cu pleoapele strânse și răsuflarea tăiată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
își trase cotierele bleumarin și, cu grija de a nu deranja de la locul lor obiectele lăsate în neorânduială, se cocoță pe taburet, lăsându-și călcâiele să se bălăngăne. Așteptarea fără rost, ușa întredeschisă fără speranța ca cineva s-o împingă, agitând, astfel, clopoțelul de la intrare, lumea care tânjea, lipsită de noroc, îi dădeau o amară voluptate. Luminile toamnei pătrundeau desperecheate prin vitrinele prăfuite, descoperind și umbrind la întâmplare. Pe podea se întindea o mochetă roasă pe margini și tocită de pașii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
rămăsese atâta vreme să-i aștepte. Acolo unde cele patru spinări de copil aveau loc, umerii celor trei bărbați abia încăpură. Rămaseră, astfel, câteva clipe, în tăcere, cu ochii închiși și capetele rezemate de trunchi. Când simțiră un vânt ușor agitând crengile și îndesind frunzele de pe caldarâm, știură că Magul frunzelor venise să le dea semnalul și jocul putea începe. Copiii săreau de pe un picior pe celălalt, chiuind și ghemuindu-se. Fiecare pas înainte era o izbândă și Magul făcea câte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
piațeta din fața gării. Femeile își fluturau batistele și bărbații își vânturau pălăriile. Copiii ședeau în față, frumos îmbrăcați, țepeni ca la recitare, cu buchețele de flori în mână. Mica fanfară a garnizoanei cânta, de fiecare dată, Marșul lui Radetzky. Tamburul-major, agitându-și bastonul, se străduia să atragă atenția asupra fanfarei ale cărei cazne erau acoperite de șuieratul locomotivei. Când trenul dispărea, se priveau încurcați, ca și cum n-ar fi știut de ce stăteau acolo. Se risipeau în tăcere. Birjarii se trezeau și îi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]