179,567 matches
-
declarații de acest fel, ci s-a exprimat asupra unor cazuri concrete de antisemitism, ca atunci când și-a spus apăsat convingerea că trebuie să fie împământenit Eugen Porn, un tânăr evreu, asistent universitar, născut în România și cu studii făcute aici. Pentru atitudinea sa răspicată în astfel de probleme, a fost adesea taxat ca filosof ,evreo-takist". C.Schifirneț a alcătuit o monografie admirabil documentată despre cel pe care-l apreciază a fi ,primul filosof român, atât prin formație cât și prin
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
în același timp și un om de încredere al regelui fiind, probabil, foarte bine informat asupra stărilor de lucruri locale. Vă rog ca, în măsura posibilului, să vă ocupați de el, ținând seama că în cazul unei schimbări de sistem aici ar putea dobândi o mare însemnătate"2). Despre modul cum a decurs atunci sejurul berlinez al lui Nae Ionescu n-am găsit documente în arhiva Ministerului de Externe german. Dar despre opinia pe care a ținut s-o împărtășească după
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
deschisă, de două locuri, căptușită cu piele roșie, strălucind de frumusețe. ŤFrumoasă mașină - îi spun eu - e a dumitale? Da, e a mea, e un cadou pe care mi l-a făcut ,I. G. Farben" ale cărei interese le reprezint aici.ť. N-am mai insistat, era clar și am schimbat subiectul, vorbind despre viitorul său curs de la Facultate. Curios acest om, Nae Ionescu, un amestec de inteligență satanică, de filozofie compozită, jumătate raționalistă, jumătate mistică, de talent real de vorbitor
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
sursă specială, la Ministerul de Externe au parvenit informații despre o nouă mișcare politică în România condusă de Tiberiu Rebreanu, fratele scriitorului cu același nume, ai cărui partizani își spun ŤNoiștiť și-și au sediul principal la Cluj. întrebată de aici asupra importanței noii mișcări, Legația din București a prezentat alăturatul raport al Consulatului din Brașov cuprinzând această informație a unei bine cunoscute personalități. Din câte spune aceasta, pare a reieși că orice tentative ale noii mișcări de a avea relații
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
cea externă. În Occidentul care, sub presiunea perversă a materialismului și comunismului, religia a pierdut în ultimele decenii capacitatea de a juca un rol important în societate, s-a creat un gol pe care Islamul încearcă să-l ocupe. Și aici nu e vorba de convertirile surprinzător de numeroase ale occidentalilor la islamism, ci de instituțiile ca atare. Bisericile și centrele culturale musulmane (librării, biblioteci, case de cultură) sunt menționate de fiecare dată când se fac investigații și percheziții legate de
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
scuze, nici acuze. Alex. Leo Șerban vorbește limba postmodernismului, în care e un fapt general acceptat că fiecare replică (a oricui, personalitate sau personaj) e un amalgam de citări, deoarece nu există nimic în afara textului, mulțumim, Derrida, pentru informație. De aici rezultă că amalgamarea unor citate e și ea un gest creativ, cu toate că Gorzo nu pare să îl vadă în această lumină, multe exemple literare demonstrând deja asta - Imre Toth e doar una într-o pădure de pilde. Desigur, tipul de
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
Tarantino. Clișeele integrate de el nu sunt întâmplătoare, ci sar în ochi, cer să fie recunoscute ca atare. În plus, sunt adevărate cârje pentru spectator, facilitându-i sutura. În plusul plusului, funcționează și ca motorașe narative care duc filmul înainte. Aici intervine pragul în care Alex. Leo Șerban ar fi putut greși, iar Gorzo - avea dreptate: dacă stereotipurile erau aruncate de-a valma, fără să intervină nici un frâu, Tarantino ar fi putut fi etichetat drept ,înfășurat în bandă din cap pînă-n
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
dreptate lui Gorzo, căci Kill Bill e departe de a fi o tragedie shakespereană, fie numai și din cauza inserției secvenței manga: o tragedie tradusă în desene animate, mai ales atunci când restul e lungmetraj ,normal", se auto-subminează, producând zero catharsis. Cam aici intervine momentul în care sunt de ridicat în slăvi rolurile. Adică: numeroase filme au făcut din asasini super-eroi (vezi dizertația lui Bill despre paralela dintre Beatrix și Superman). Prin intermediul umorului, Tarantino îi coboară printre noi - și, din nou, discursul postmodernist
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
se găsesc numeroase personaje ceva mai tridimensionale decât cel al Umei Thurman... Pe această parte a interpretării, da, Tarantino e un păpușar rece care își pune actorii să interpreteze personaje de care nu știu cât de conștienți sunt. Dar răceala se oprește aici. Revin la mănușa aruncată actorilor - să-și submineze personajele (ceea ce, poate, nu știu că fac), dar să rămână și ,în carne și oase", nu caricaturi. Ceea ce face să existe și durere, și grație tocmai când suferința e cauzată. Iar Gorzo
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
pe liber. Se retrage strategic la Biblioteca Academiei, ca de fiecare dată cînd rămîne fără slujbă. Primește o rubrică la un cotidian central, iar după revenirea Realității tv, de astă dată în prim plan, ajunge din nou pe cai mari aici. După alegeri, reomologat de Realitatea ca analist politic vizibil, Cristoiu începe să zburde pe la toate televiziunile, vînzînd peste tot aceleași idei, uneori cu aceleași cuvinte. Într-una dintre stenogramele de la PSD, apărute anul trecut în presă, lui Adrian Năstase i-
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
mai fi tulburat, ceva-ceva, viețile din Frăsinet. Satul de Ilfov, amenințat de relativa vecinătate cu un Ploiești ,interesant" pentru toate taberele, trăiește, cu toți locuitorii lui, în cotorul unei cărți. Și-n umbra altui sat din sud, din cîmpia Dunării. Aici, tinerii își caută eul lor, și au grijă s-o spună. Fănuța, Teodor, Norel, pe urmă și alții, care se tot amestecă în poveștile lor, ordonate la început, sînt alonjele prin care sporesc întîmplările satului. Odată pornită, acțiunea o ia
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
cu durerile nemților, nimeriți într-o țară de moftangii impertinenți, și cu durerile autoarei, ducîndu-și micul război cu arta literară. Nu, își face ea socoteala, lucrurile nu trebuie să pice ŕ la madam Hortensia, abia sugerate, e nevoie de fapte aici. Și sînt fapte, cu tot cu certificat de garanție. Punerile la cale de care vorbeam ne spun, în clar, că s-a făcut o alegere acolo, că noi știm, de fapt, ce se-ntîmplă, din continuarea Moromeților, bunăoară, dar că o a doua
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
tîrgoveți, cuprinși de febrele literare ale vîrstei de mijloc. Printre ei, Ștefania face figură de poetă. Poate că asta și era, însă vremurile îi rezervă un loc de redactor sîrguincios care, atît cît îi stă în puteri, înfăptuiește neabătut. De aici, încep arcanele vieții scriitoricești, și povestea curge altfel. Se mută la ,Viața Românească", scrie reportaje, prietenii din sat se risipesc pe la ministere, moare tata, scrie scrisori de sertar. Și s-a terminat și partea a doua de roman. Urmează acea
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
schimb, cu o notița trăgînd a bîrfeală: , Prin urmare, toată lumea află că băiatul avea șaptesprezece ani, iar femeia aproape treizeci și era învățătoare la un sat din apropiere. Era mama a doi copii rămași în grija tatălui după divorț." Și aici, precum la oraș, ca-n redacții, aceleași preocupări. Aceleași călătorii cu vagoane murdare, aceleași iubiri care nu țin. Și micul trafic, robit aceleiași fojgăieli de vietăți mărunte, care se calcă pe cap, încercînd să se salveze. În caruselul ăsta, al
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
să pună în evidență evoluția limbii și performanțele ei estetice în concordanțele comparative dintre Psaltirea Șcheiană, Psaltirea lui Coresi, Psalmii în Biblia de la 1688, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (p. 22-51). Virtuțile analizei de text realizate de Al. Andriescu aici trebuie căutate, în erudiția filologică. Urmașii lui Dosoftei în traducerea versificată a psalmilor, Theodor Corbea și Ioan Prale, nu se ridică la înălțimea maestrului. Demonstrația lui Al. Andriescu în a releva importanța psalmilor în literatura română veche - ordonatori ai viziuni
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
lui Eminescu după modelul psalmic (p. 156-178). Imprecația eminesciană împotriva străinilor mobilizează o strategie psalmică despre amenințarea pe care o aduce dușmanul ,țării sfinte", invocarea divinității pentru pedepsirea vrăjmașilor și așezarea celor amenințați sub ocrotirea unui spirit protector, care este aici Ștefan cel Mare, ca voievod sacralizat (p. 161). Sentimentul catastrofei, motivul înstrăinării și speranța mântuirii neamului sunt de origine biblică în Doină, receptate pe filiera lui Dosoftei. Psalmii moderni macedonskieni îl prevestesc pe Arghezi, prin ,contradicțiile egolatre", dar sunt mai
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
paginile publicațiilor jubiliare de cîteva noi ,descoperiri" făcute în cutele vieții autorului . Unele enigme persistă în pofida lizibilității operei sale atît de ,autobiografice". în ultimul an al vieții, întrebat cum îi merge, Canetti răspundea: ,Bine mersi, dar mă simt foarte singur aici, sus". P.S. Pe lîngă reeditarea operei lui Elias Canetti , cîteva biografii proaspăt lansate pe piața de carte s-au impus atenției . De pildă, o încercare de a depista urmele gîndirii mitice a scriitorului născut la Rusciuk, dintr-o familie de
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
această conjuncție miraculoasă, cristică, care înseamnă fuziune oceanică, moarte și mîntuire totodată (cel puțin așa cum o relatează o legendă din ținutul lui Flaubert!). Sărutul dat leprosului în Vestirea Mariei de Claudel este un alt exemplu de acest fel. E vorba aici de un sărut de pace, dat cu solemnitate de către Violaine, sărut de iertare și de elecțiune. Erotică și mistică Yannick Carré rezumă cele trei elemente care iau parte la săruturile salvatoare și care sunt cele trei stări ale materiei: solidul
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
de generație o idee mai talentați.) Proză: Radu Aldulescu, Florina Iliș, Adrian Oțoiu, Simona Popescu, Al. Vona, Dan Lungu și Dan Stanca. (Urmărind ancheta în toate episoadele ei, cred că numai dintr-o eroare de calcul, Mircea Cărtărescu lipsește de aici.) Jurnal/Memorii: I.D. Sîrbu, Monica Lovinescu, N. Steinhardt, Mihail Sebastian, Ion Ioanid, Virgil Ierunca și Ion Vianu. Eseu: H.-R. Patapievici (alături de Ioan Es. Pop, campion absolut al nominalizărilor), Caius Dobrescu, Ruxandra Cesereanu, Ioana Pârvulescu, Sorin Antohi, Simona Popescu (prezentă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
la suprafață cu seninătatea unor judecători care știu să separe, fără dileme, binele de rău." Adică toți greșim, fiecare altfel, dar numai unii pot să rîdă. Și nu întotdeauna rîsul e semn de sănătate. Altfel, opiniuni, păreri. Numai că și aici apare o problemă. Dacă spui doar ce crezi, fără parti pris-uri, ești, care va să zică, independent. Și, ,evident, cînd prea mulți independenți se strîng laolaltă, interesele lor intră în conflict. Nu întîmplător, Costăchel Gudurău e ,atacat palme picioare" tocmai în ,piața endependenți
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
scurtă. Tot ,piața endependenți" e spațiul unei universale reconcilieri. ,Pupat toți". Căci independentul român nu e dogmatic. La o adică, știe să lase de la el". Pas de mai crede în dispute. Fraier ălă de se supără. Nu poți să acuzi, aici, vreo slăbiciune de prințip. Cel mult o tactică de-a dezamorsa, cît se poate, conflictele printr-un umor șfichiuitor pe care, ca să-l suporți cînd ești, horribile dictu, în chestie, îți trebuie, pe alese, obraz gros sau spirit subțire. Oricum
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
împlântate până la umeri în pământul și dramele lumii. Materia aceasta grea, purtând o veritabilă istorie a suferinței umane, românești, țărănești, e frământată și modelată cu tenacitate, la concentrația înaltă a obsesiei și în disprețul oricărei eufonii. E mai degrabă proză aici decât poezie, o pastă verbală densă ce umple spațiul paginii fără a lăsa cel mai mic lăcaș de ventilație lirică: ,Suflă țăranii cu capetele lor de cai/ În scăldătorile mașinilor - nici fiert/ Nici înghețat;/ Trece mama cu sângele fiului/ Până la
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
Dracula. În locul unui biet vampir setos de sânge și cam nătâng, avem deci un personaj complex, un spirit erudit pe măsura înțelepților timpului său și un cerebral care trăiește existența la rece, îngrozind prin detașarea cu care omoară, mutilează, schingiuiește. Aici văd a doua notă de originalitate a cărții lui Marin Mincu. Odată fixat în solul epocii, în mediul său real, protagonistul e făcut să se recreeze prin invenție și distorsiune ficțională, prin intermediul poveștilor și legendelor pe care le răspândește, despre
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
prin erudiție și inteligență și îl determină pe cititor să își pună întrebări în legătură cu substanța credinței, starea culturii de azi și, în fond, climatul în care se derulează viața noastră cea de toate zilele. O mențiune cu totul specială merită aici ampla analiză pe care autorul o face, din perspectivă teologică, controversatei cărți a lui Horia-Roman Patapievici, Omul recent . Debutul editorial al lui Mihail Neamțu este unul în măsură să ne facă optimiști. El ne dă ocazia să salutăm apariția unui
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
asemenea anunț poate avea chiar efecte salutare pentru patrie! Cum asta? Se știe că pesediștii, or fi având ei multe defecte, dar sunt turbați după cultură. Când dau de cultură, nici nu mai gândesc și trec direct la muncă (de aici mobilizatorul strigăt de luptă pentru integrarea europeană , Noi muncim, nu gândim"!). Sunt în stare să facă totul pentru cultură, ca-n vremea epocii de aur. Ziariștii care taxează drept chiuluri absențele parlamentarilor pesediști de la ședințe sunt de rea credință, căci
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]