4,357 matches
-
Cu lumini, colindători, cozonaci și zahăr candel, cu oamnei fericiți și biserici pline de credincioși, veniți să se bucure de nașterea Măntuitorului. Să deschidem, așadar, împreună cartea cu îngeri, lăsându-i să poposească în casele noastre în seara de Moș Ajun și să ciocnim un pahar cu vin Varza roșie preferta spaniolilor. În perioada Crăciunului, pe mesele spaniolilor predomină produsele “de pământ”, cum ar fi șofranul, uleiul de măsline sau oțetul de Jerez. Majoritatea preparatelor tradiționale sunt pe bază de fructe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vin să celebreze nașterea lui Iisus. La Bethleem, centrul festivităților de Crăciun este Bazilica Nativității, despre care se crede că a fost construită chiar pe locul ieslei unde s-a născut pruncul Iisus, marcat cu o stea de argint. În Ajun, în cadrul unei procesiuni, efigia Sfântului Copil este dusă în biserică, apoi este oficiată slujba religioasă. Creștinii din Bethleem își vopsesc pe ușile caselor, cu vopsea roșie, câte o cruce, simbolizând atât credința creștină, cât și nașterea Mântuitorului. Pe un sâtlp
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
tradiție, că le va merge rău tot timpul anului care va urma, fiindcă spiridușii îi vor bate cu nuci. Anglia. Copiii din Anglia își primesc cadoul la 25 decembrie. Scrisorile pentru Moș Crăciun, care poartă numele de Santa Claus, în Ajunul Crăciunului sunt puse în hornul șemineului, pe șemineu sau în geam, introduse în șosetuțe speciale, în așa fel încât să fie umplute cu surprize a doua zi dimineață. La 25 decembrie, englezii se adună în familie la masa festivă. Tot
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
zicând: ”Nu întorc ulcica (sau paharul), ci întorc sănătatea și tot binele asupra lui (cutare)”. Superstiții din bătrâni Legate de anumite zile și sărbători Anul Nou. În ziua de Sf. Vasile cine va dormi, tot anul va dormita. - Seara, în ajunul Sf. Vasile, fetele pun într-un vas cu apă un fir de busuioc și o ramură de măr, apoi un ban ca punte, lăsându-le astfel, în noaptea Anului Nou, pentru a-l visa pe tânărul ce va lua fata
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
apoi un ban ca punte, lăsându-le astfel, în noaptea Anului Nou, pentru a-l visa pe tânărul ce va lua fata în căsătorie. - Femeile măritate fac răcituri, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. La Bobotează. În ajun, fetele pun busuioc prin gard și dimineață al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat. La fel, nu mănâncă nimic până a doua zi, ca să aibă noroc de soț frumos și harnic. În postul Paștilor. Să nu se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
stai lângă mâță ori câine,deoarece diavolul se ascunde în părul lor și poate ca să trăsnească și pe oamenii din jur. Sf. Paraschiva: La 14 octombrie nu se coase nimic, fiind rău de trăsnet, grindină, boli de ochi. În seara ajunului Sf. Andrei, se descântă sare și se îngroapă în staule de vite, apoi a doua zi , de Sf. Andrei, se scoate sarea și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Se ung țâțânele ușilor cu usturoi, ca să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vorbește cui? unde? cînd?), la evenimentul enunțiativ particular în care "tu" a fost enunțat: este deci un ambreior. Reperaje plecînd de la enunțare și de la enunț Nu toți indicatorii de timp și de spațiu sînt deictice. În fraza care urmează, în ajun nu este un deictic. Paul a sosit pe 15 mai. În ajun, el alergase la un maraton. Într-adevăr, acesta are ca punct de reper "15 mai", adică un element din text și nu momentul enunțării. În același mod, pronumele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fost enunțat: este deci un ambreior. Reperaje plecînd de la enunțare și de la enunț Nu toți indicatorii de timp și de spațiu sînt deictice. În fraza care urmează, în ajun nu este un deictic. Paul a sosit pe 15 mai. În ajun, el alergase la un maraton. Într-adevăr, acesta are ca punct de reper "15 mai", adică un element din text și nu momentul enunțării. În același mod, pronumele el nu este un deictic pentru că identificăm referentul său datorită antecedentului "Paul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
își corespund într-un mod destul de simetric, în funcție de tipul de reperaj implicat. Pentru deicticele de timp, de exemplu: Reperul este enunțarea (ambreiori) Reperul este enunțul acum astăzi ieri mîine peste trei luni etc. în acel moment în ziua aceea în ajun a doua zi trei luni mai tîrziu La fel se întîmplă și în cazul deicticelor spațiale, dar sistemul este mult mai slab reprezentat. Astfel deicticul aici, care desemnează locul în care se găsesc coenunțiatorii, devine acolo, al cărui reper se
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
că ne-nvățăm! Foaie verde busuioc m-a făcut mama să joc! Dar la lucru-s ca butucu! Și la mâncare ca lupu! M-o făcut mama frumoasă! Și la joc îndămânoasă! Umblatul cu Steaua la TANSA În seara din Ajunul Crăciunului și în prima zi de Crăciun până la amiază, băieții umblă cu “Steaua”. Steaua se ține cu fața la icoana din casă, iar stelerii iau căciula de pe cap.Cântecul “Stelei” are trei părți. 1. Partea de început (Troparul Nașterii Domnului) “Nașterea Ta
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mama din cuptor, prunele și merele împăturite cu grijă în coli albe de hârtie, borcanele de dulceață și murături, șirurile de cârnați atârnate de grinda tavanului înghesuit. Era o casă simplă și curată. Și nu știu cum se făcea, dar întotdeauna în Ajunul Sfântului Crăciun se pornea zăpada, ce nu apuca să se murdărească niciodată, pentru că fulgii se așterneau rânduri-rânduri până la Sfântul Vasile. Totul în jur era o sărbătoare albă. Iar mama îmi spunea întotdeauna că zăpada asta era trimisă anume de Dumnezeu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să creezi o atmosferă de basm. Dacă te-ai mutat în casă nouă, poți face niște “investiții” în ornamente mai scumpe - primul Crăciun trebuie să fie cu totul și cu totul special! 6. Împodobitul bradului se face în seara de Ajun. Prilej de mare bucurie pentru copii, dar și pentru părinți. Poți alege, împreună cu familia, în fiecare an o culoare cu care împodobiți bradul, folosind globuri de o singură culoare. Decorarea începe cu instalația electrică, așezată la jumătatea distanței dintre vărful
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și cuiburi de păsări, iar cehoslovacii foloseau pentru decorare coji de ouă colorate. Bradul tradițional ucrainean era ornat cu o pânză de păianjen, pentru noroc. Acum bradul nu lipsește din nici o casă, iar momentul magic al împodobirii bradului și în Ajunul Crăciunului îl așteptăm totdeauna cu nerăbdare și cu suflete curate. Toate popoarele lumii au diverse datini și superstiții legate de Sărbători, fie ele creștine sau nu. Superstiția, așa cum este ea definită, apare ca o credință primitivă, bazată pe rămășițe ale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de Crăciun, moștenite din moș-strămoși... Se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun nu poate spune că a fost fericit în acel an. În Bucovina, În Ajunul Crăciunului, se pun pe masă un colac și un pahar cu apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și-și udă gura cu apă. În Ajunul Crăciunului nu e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
În Bucovina, În Ajunul Crăciunului, se pun pe masă un colac și un pahar cu apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și-și udă gura cu apă. În Ajunul Crăciunului nu e bine să te bați nici măcar în glumă cu cineva, căci faci buboaie peste an. În unele sate maramureșene se zice că¬i blestemată femeia care nu pune de Crăciun pe masă față de masă cu ciucălăi și pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fecioara Maria, pe lângă faptul c-ai albit, o să mai capeți o osândă: Tu, Crăciune, niciodată n-ai să poți muri, ca ceilalți oameni. Și niciodată n-ai să rămâi acasă, de ziua ta, ci, la cântatul cocoșilor, din noaptea de Ajun, până în seara zilei lui Ioan Botezătorul, tu trebuie să umbli ca gândul din casă în casă, din sat în sat, din târg în târg, din bordei în palat, cu o traistă în spinare încărcată cu dulciuri, parale, straie, jucării, cărți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cu umânări aprinse. Prin Alsacia, pătrunde în Franța, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în timpul războiului franco-german (1890), ca și în Țările de Jos, în Spania, Italia, Elveția. Apoi și în Orient. De pildă, în Rusia unde se bișnuia ca Ajunul Crăciunului să fie serbat în mijlocul unei păduri de brazi, unde cel mai frumos era împodobit. La noi, ca datină, pomul de Crăciun nu era cunoscut până la sfârșitul veacului al XIX-lea, iar la începutul secolului XX se întâlnea numai în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Întotdeauna, românul îl vede pe Crăciun sub înfățișarea unui om bătrân, cu barba albă ca zăpada, care acoperă câmpiile și coastele dealurilor în ziua sărbătorii. Iar dacă moș este Crăciunul, apoi moș trebuie să fie și vestitorul sosirii sale, adică Ajunul (Moș Ajun). Odinioară, în noaptea Ajunului, ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
îl vede pe Crăciun sub înfățișarea unui om bătrân, cu barba albă ca zăpada, care acoperă câmpiile și coastele dealurilor în ziua sărbătorii. Iar dacă moș este Crăciunul, apoi moș trebuie să fie și vestitorul sosirii sale, adică Ajunul (Moș Ajun). Odinioară, în noaptea Ajunului, ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și cântau astfel
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sub înfățișarea unui om bătrân, cu barba albă ca zăpada, care acoperă câmpiile și coastele dealurilor în ziua sărbătorii. Iar dacă moș este Crăciunul, apoi moș trebuie să fie și vestitorul sosirii sale, adică Ajunul (Moș Ajun). Odinioară, în noaptea Ajunului, ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și cântau astfel: Bună dimineața la Moș
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ulițele strâmte ale Bucureștilor ori Iașilor răsunau de glasurile colindătorilor și la toate ferestrele boierești, negustorești, mitocănești vedeai lumină și veselire. Cete de copii se duceau din casă-n casă, unde zăreu lumină, și cântau astfel: Bună dimineața la Moș Ajun! Ne dați ori nu ne dați? Dacă cei din casă întârziau să-i primească și să le dea "colindeți", atunci colindătorii cântau mai departe: Am venit și noi odată La un an cu sănătate, Și la anul să venim Sănătoși
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Și la anul să venim Sănătoși să vă găsim. Ne dați, ne dați, Ori nu ne dați? Atunci gazdele împart copiilor covrigi, nuci, mere, zaharicale, bani. - Câți sunteți? Iar copii șireți răsăpund: - Suntem trei, mititei, ca bobul de mei! Moș Ajunul se zice c-a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum = jejunium = nemâncare, post. Deci, cuvântul ajun ne amintește de viața
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
bani. - Câți sunteți? Iar copii șireți răsăpund: - Suntem trei, mititei, ca bobul de mei! Moș Ajunul se zice c-a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum = jejunium = nemâncare, post. Deci, cuvântul ajun ne amintește de viața austeră a creștinilor, care în preajma Crăciunului posteau mai tare ca-n celelalte zile ale postului. În ziua de Ajun, este bine chiar să ajunezi foarte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
bobul de mei! Moș Ajunul se zice c-a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum = jejunium = nemâncare, post. Deci, cuvântul ajun ne amintește de viața austeră a creștinilor, care în preajma Crăciunului posteau mai tare ca-n celelalte zile ale postului. În ziua de Ajun, este bine chiar să ajunezi foarte aspru, deci să nu mănânci nimic toată ziulica, deși vezi atâtea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum = jejunium = nemâncare, post. Deci, cuvântul ajun ne amintește de viața austeră a creștinilor, care în preajma Crăciunului posteau mai tare ca-n celelalte zile ale postului. În ziua de Ajun, este bine chiar să ajunezi foarte aspru, deci să nu mănânci nimic toată ziulica, deși vezi atâtea bunătăți (friptură de purcel, curcan, cozonac și altele). În unele ținuturi ale Transilvaniei, bătrânii se îngrijeau ca în noaptea sfântă a Ajunului să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]