65,812 matches
-
impactul măsurilor discreționare din cauza endogenității variabilelor explicative din funcția de reacție a politicii fiscale. Orice metodă de estimare ar fi folosită este dificil de rezolvat problema identificării, a separării efectelor permanente de cele temporare, doar ultima situație reclamând nevoia unei ajustări. A treia problemă este legată de estimarea CAB în perioadele de absorbție (absorption gap). Detalii privind identificarea acestei probleme, estimarea CAAB (cyclically adjusted and absorption gap) și plusul de relevanță informațională al acestui indicator pentru decidenții de politici macroeconomice vor
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fi senzitive la variația producției. economiei naționale. În cazul PIB real am utilizat date trimestriale în format SDDS (Special Data Dissemination Standard) exprimate în milioane lei, prețuri medii 2000 pentru perioada 2000-2010 și publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Ajustarea sezonieră a datelor am realizat-o utilizând programul DEMETRA. Determinarea PIB potențial prin metoda funcției de producție presupune parcurgerea următoarelor etape (Denis et al., 2006): 1) determinarea formei funcției de producție; 2) estimarea parametrilor funcției de producție; 3) determinarea intrărilor
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
perioadele cu decalaj expansionist al PIB deficitul bugetar structural a crescut. Astfel, singurele perioade în care politica fiscală poate fi considerată anticiclică sunt 2003-2004 și 2008-2009, perioade puternic impregnate de ciclul de afaceri politic. Îngrijorător, România a procedat la consolidare (ajustare) fiscală în perioadele de decalaj recesionist, creând spațiu fiscal care a fost epuizat în perioadele de expansiune puternică (vezi exemplul din perioada 2006-2008). Capitolul 2 Reforma indicatorului sold bugetar structural - estimarea soldului bugetar ajustat ciclic și în raport de absorbție
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
macroeconomice ale implementării noului indicator propus. În ultima perioadă s-a demonstrat că pentru a evalua corect poziția fiscală a unei țări în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice nu este de ajuns nici măcar indicatorul sold bugetar structural, indicator care se obține prin ajustarea în funcție de poziția în care economia se află la un moment dat pe ciclul economic. Bazându-ne pe rezultatele cercetărilor efectuate anterior de Jaeger și Klemm (2007) și Lendvai et al. (2011) vom demonstra că indicatorul sold bugetar structural trebuie îmbunătățit
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
intrări reduse de fluxuri private de capitaluri, începând cu perioada 2000 acestea au început să contribuie la creșterea PIB real. Totuși, dacă în perioada 2000-2004 intrărilor moderate de fluxuri de capitaluri li s-a răspuns cu un proces sustenabil de ajustare fiscală, perioada 2005-2008 a fost caracterizată deopotrivă de dependența creșterii economice de intrările de capitaluri dar și de un răspuns inadecvat al politicii fiscale, puternic prociclică. În sfârșit, perioada 2009-2010 caracterizează o economie din nou puternic dependentă de intrările de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
problemă este legată de cea explicată mai sus. Astfel, cheltuielile bugetare s-au rigidizat într-o măsură atât de mare încât au afectat „sănătatea” România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare finanțelor publice, punând problema efectuării în viitor a unei ajustări fiscale dure. Este ceea ce s-a și întâmplat în România (ca și în alte țări) în perioada Q42008-2012. La noi ajustarea fiscală a avut o viteză destul de ridicată, cu reducere medie de 1,8% din PIB pe an a deficitului
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
au afectat „sănătatea” România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare finanțelor publice, punând problema efectuării în viitor a unei ajustări fiscale dure. Este ceea ce s-a și întâmplat în România (ca și în alte țări) în perioada Q42008-2012. La noi ajustarea fiscală a avut o viteză destul de ridicată, cu reducere medie de 1,8% din PIB pe an a deficitului structural (Dinu et al., 2011) (detalii în tabelul 2.3) Tabelul 2.3 Ajustări fiscale largi în Uniunea Europeană (țări selectate) Țări
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
alte țări) în perioada Q42008-2012. La noi ajustarea fiscală a avut o viteză destul de ridicată, cu reducere medie de 1,8% din PIB pe an a deficitului structural (Dinu et al., 2011) (detalii în tabelul 2.3) Tabelul 2.3 Ajustări fiscale largi în Uniunea Europeană (țări selectate) Țări Soldul bugetar ajustat ciclic 2008 (% în PIB) Soldul bugetar ajustat ciclic 2011 (% în PIB) Viteza de ajustare a deficitului bugetar ajustat ciclic, medie anuală (% în PIB) Modificare procentuală a ponderii datoriei publice în
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
an a deficitului structural (Dinu et al., 2011) (detalii în tabelul 2.3) Tabelul 2.3 Ajustări fiscale largi în Uniunea Europeană (țări selectate) Țări Soldul bugetar ajustat ciclic 2008 (% în PIB) Soldul bugetar ajustat ciclic 2011 (% în PIB) Viteza de ajustare a deficitului bugetar ajustat ciclic, medie anuală (% în PIB) Modificare procentuală a ponderii datoriei publice în PIB (2008-2011) Ungaria -4,5 +2,7 2,40 + 2,9 Grecia -10,4 -6,1 1,43 + 48,0 Estonia -3,8 +0
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscalbugetare mult mai prudente în perioada de boom. Ne putem gândi la faptul că o politică fiscal-bugetară prudentă, aplicată înainte de apariția puternică a efectului de contagiune și a celui de cauzalitate cumulativă în economia românească, ar fi determinat nevoia unei ajustări fiscale mai puțin largi decât cea experimentată de țara noastră în ultimii 3 ani. Corecția dezechilibrelor macroeconomice ar fi fost mai puțin dură decât cea înregistrată în ultimii ani, recesiunea nu ar fi fost atât de pronunțată, s-ar fi
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
doua parte a capitolului estimăm mărimea stabilizatorilor automați pentru România. Analiza este strict necesară pentru a testa capacitatea de stabilizator a politicii fiscal bugetare, mai ales din perspectiva nevoii de a respecta condiționalitățile prevăzute în Compactul Fiscal cu privire la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar structural. 3.1. Aspecte metodologice legate de utilizarea funcțiilor de reacție a politicii fiscale Analiza sustenabilității politicilor fiscale și bugetare are la bază modelul de uniformizare fiscală (tax smoothing model) elaborat de Barro încă din anul 1979
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de reguli fiscale în România - regula fiscală îmbunătățită bazată pe creștere, plafon maxim pe datoria publică la 40% din PIB cu acțiuni corective la anumite praguri, funcționalizarea adecvată a regulilor fiscale pe cheltuieli existente deja în Legea responsabilității fiscale plus ajustarea țintei privind soldul bugetar la inflație și stabilirea de clauze exoneratorii. 4.1. Despre regulile fiscale și nevoia implementării lor în România Am analizat în capitolele anterioare faptul că România ultimilor 22 de ani a intrat în cercul vicios al
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
reguli fiscale, alături de funcționalizarea Consiliului Fiscal și a regulilor privind cheltuielile bugetare, prevăzute în Legea responsabilității fiscale. Introducerea unui sistem de reguli fiscale în acest moment în România este potrivită, mai ales în perspectiva creșterii credibilității atingerii țintelor programului de ajustare fiscală și a reducerii datoriei publice către nivelul sustenabil. Anii 2013-2015 sunt ani dificili din punctul de vedere al asigurării stabilității macroeconomice, fiind dominați de menținerea/creșterea incertitudinii pe piețele financiare internaționale, volatilitate ridicată privind costurile de finanțare și rezolvarea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
România Managementul incorect al politicilor fiscal-bugetare care au condus, contrar postulatelor teoriei macroeconomice, la crearea de spațiu fiscal în perioadele de decalaj recesionist și epuizarea acestuia în perioadele cu decalaj expansionist a obligat România la una dintre cele mai dure ajustări fiscale din ultimii 30 de ani din Uniunea Europeană (vezi tabelul 4.1). Tabelul 4.1 Ajustări fiscale largi în UE - experiențe trecute Țări Perioadă de ajustare (corecție fiscală) Ani Soldul bugetar primar ajustat ciclic, pe an (în % din PIB) Danemarca
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
spațiu fiscal în perioadele de decalaj recesionist și epuizarea acestuia în perioadele cu decalaj expansionist a obligat România la una dintre cele mai dure ajustări fiscale din ultimii 30 de ani din Uniunea Europeană (vezi tabelul 4.1). Tabelul 4.1 Ajustări fiscale largi în UE - experiențe trecute Țări Perioadă de ajustare (corecție fiscală) Ani Soldul bugetar primar ajustat ciclic, pe an (în % din PIB) Danemarca 82-86 4 2,5 Grecia 89-94 5 2,2 Suedia 93-98 5 1,8 Irlanda 85-89
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în perioadele cu decalaj expansionist a obligat România la una dintre cele mai dure ajustări fiscale din ultimii 30 de ani din Uniunea Europeană (vezi tabelul 4.1). Tabelul 4.1 Ajustări fiscale largi în UE - experiențe trecute Țări Perioadă de ajustare (corecție fiscală) Ani Soldul bugetar primar ajustat ciclic, pe an (în % din PIB) Danemarca 82-86 4 2,5 Grecia 89-94 5 2,2 Suedia 93-98 5 1,8 Irlanda 85-89 4 1,5 Portugalia 86-92 6 1,4 Italia 89-97
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în valoare de 20 de miliarde de euro. Această soluție a condus la un câștig de credibilitate externă (care a redus riscul de țară de la 800 la 400 de puncte de dobândă în cazul României), ținta fundamentală a programului de ajustare prevăzând atingerea unui deficit bugetar efectiv de 6,8% din PIB în 2010, 4,4% din PIB în 2011 și 3% din PIB în 2012, condiționalitate conformă criteriilor de convergență nominală prevăzute pentru aderarea la Zona Euro. Chiar dacă a reușit
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
specialitate realizate de FMI, UE, OCDE etc. arată că de obicei introducerea de reguli fiscale este asociată cu creșterea prudenței politicilor fiscalbugetare. FMI (2009) arată că „studiile empirice realizate pe țările OCDE și țări UE (luând în calcul perioadele de ajustări fiscale 1980-2010) care au adoptat un sistem de reguli fiscale au putut realiza consolidări fiscale de succes (reduceri de zece puncte procentuale la ponderea datoriei publice în PIB și de două puncte procentuale în ceea ce privește ponderea deficitului bugetar structural, față de țările
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și 40% din PIB plus Reguli fiscale privind cheltuielile bugetare (în fapt, funcționalizarea celor stabilite deja în Legea responsabilității fiscale) plus Completarea sistemului de reguli fiscale cu enunțarea clauzelor exoneratorii privind atingerea țintelor și cu un sistem de sancțiuni plus Ajustarea țintei fiscale la inflație, eliminându-se componenta inflaționistă a serviciului datoriei din soldul bugetar (vezi tabelul 4.5). Riscul supraestimării potențialului de ajustare fiscală în România. Ținta nu era/este fezabilă pentru România. Consiliul Fiscal prognoza un deficit de 3
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de reguli fiscale cu enunțarea clauzelor exoneratorii privind atingerea țintelor și cu un sistem de sancțiuni plus Ajustarea țintei fiscale la inflație, eliminându-se componenta inflaționistă a serviciului datoriei din soldul bugetar (vezi tabelul 4.5). Riscul supraestimării potențialului de ajustare fiscală în România. Ținta nu era/este fezabilă pentru România. Consiliul Fiscal prognoza un deficit de 3,5% din PIB în 2012 (metodologie ESA95, compatibilă la nivelul UE). Pe de altă parte, România are deja cheltuieli cu dobânzile de 2
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cu formularea privind scoaterea investițiilor din calculul deficitului (așa cum multe țări au făcut), există riscul intrării în cercul vicios al ratelor mici de creștere economică, generate de absența spațiului fiscal pentru investiții pentru o lungă perioadă de timp. Riscul dominanței ajustării fiscale cantitative. Regula maxim 3% deficit bugetar efectiv în PIB nu are impact asupra calității ajustării fiscale. Poate apărea stimulentul tăierii cheltuielilor de capital în infrastructură, cercetare dezvoltare, educație etc., cu impact negativ asupra creșterii economice viitoare. Riscul apariției unei
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în cercul vicios al ratelor mici de creștere economică, generate de absența spațiului fiscal pentru investiții pentru o lungă perioadă de timp. Riscul dominanței ajustării fiscale cantitative. Regula maxim 3% deficit bugetar efectiv în PIB nu are impact asupra calității ajustării fiscale. Poate apărea stimulentul tăierii cheltuielilor de capital în infrastructură, cercetare dezvoltare, educație etc., cu impact negativ asupra creșterii economice viitoare. Riscul apariției unei contabilități bugetare „creative”. Regula analizată poate încuraja inovarea unor operațiuni de tip off budget care să
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
care nivelul curent este de 33% din PIB, iar estimările arată o reducere a acestei ponderi pe termen mediu), vom fi obligați să introducem și o regulă pe datorie publică, astfel încât va trebui să propunem și să implementăm măsuri de ajustare anuală cu a douăzecea parte din diferența dintre nivelul curent și țintă. Piana (2012) arată că operaționalizarea criteriului datoriei s-a făcut prin stabilirea unei ținte numerice prin care diminuarea datoriei până la nivelul de referință de 60% din PIB să
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
până la nivelul de referință de 60% din PIB să se facă în următorii 3 ani cu minimum de viteză medie de a douăzecea parte pe an. S-a mai propus luarea în calcul a ciclului economic pentru a măsura corect ajustarea pe datoria publică, ținând cont în măsurare de dinamica numitorului în raport de poziția economiei pe ciclul economic. „Ca soluții, s-au inițiat scoaterea componentei bugetare ciclice din datorie, la numărător, și folosirea PIB potențial, la numitor, pe perioada de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscale. Astfel, dacă regula va rămâne în formularea actuală pot exista câteva probleme pentru România: a) prociclicitatea politicilor fiscal bugetare. Încadrarea în ținte se va face destul de ușor la expansiune (putând apărea chiar mici derapaje) iar la recesiune va presupune ajustări fiscale ce pot adânci recesiunea; b) nu ni se spune ce fel de balanță bugetară trebuie să fie echilibrată sau în surplus, pe total sau doar balanța primară (neluând în calcul cheltuielile cu dobânzile)? Pentru că dacă este vorba despre balanța
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]