16,813 matches
-
ales raportul dintre cele două etnii principale ale provinciei. Mulți români din localitățile cu populație mixtă, care cunoșteau deopotrivă limba maternă și limba ucraineană, au fost înregistrați drept vorbitori de limbă ucraineană. Informațiile statistice austriece despre numărul elevilor școlarizați, listele alegătorilor, întocmite pe criterii etnice și rezultatele ultimelor alegeri parlamentare din Bucovina ne demonstrează că, spre sfârșitul stăpânirii austriece, românii erau numeric cel puțin tot atât de mulți ca și ucrainenii. Românii bucovineni au participat activ la viața politică și culturală a Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
baronul Alexandru Hurmuzaki din 1911. În perioada 1874-1884 președinte al Dietei a fost polonezul Anton von Kochanowski 22. În 1911 au avut loc alegeri pentru Dietă, conform unei noi legi electorale, adoptate prin așa-numitul compromis de la 1909-1910, ce împărțea alegătorii provinciei în colegii naționale. Au fost aleși 63 de deputați în noua Dietă, dintre care 23 de români (13 naționali, 6 democrați, 3 conservatori și mitropolitul), 17 ucraineni, 10 evrei, 7 germani (inclusiv rectorul Universității) și 6 polonezi. Astfel, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
naționale, din care 5 românești și 5 ucrainene. Atunci s-a introdus votul universal, direct și secret, la alegeri având dreptul să participe bărbații care au împlinit 24 de ani. În 1907, în Bucovina au fost înregistrați 158.352 de alegători, la alegeri participând 116.597 persoane, dintre care 52.347 (44,9%) de voturi au fost acordate candidaților partidelor românești, 44.235 (37,9%) - pentru cele ucrainene, 13.000 - pentru candidații germani și 6.655 de voturi pentru candidații evrei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
347 (44,9%) de voturi au fost acordate candidaților partidelor românești, 44.235 (37,9%) - pentru cele ucrainene, 13.000 - pentru candidații germani și 6.655 de voturi pentru candidații evrei 23. În 1911 în Bucovina existau 164.948 de alegători, la alegeri au participat 119.442 persoane, candidații partidelor românești au obținut 55.946 (46,8%) voturi, cele ucrainene - 41.370 (34,6%), cele germane - 14.205 și cele evreiești 7.301 voturi 24. În anul 1907, în cele cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ultimele cinci circumscripții, de la nr. 10 la 14, cuprinzând comunele cu populație majoritară românească, grupate mai ales în sudul Bucovinei. Conform legii electorale și ordinului Ministerului de Interne, președintele țării trebuia să se îngrijească ca, până la data desfășurării alegerilor, toți alegătorii să fie prevăzuți cu cărți de legitimare, în care urmau a fi înscrise numele, localitatea, ziua și ora începerii votării și încheierea ei, precum și numărul din lista alegătorilor 19. După cum rezultă și din împărțirea circumscripțiilor, mandatele de deputat au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
președintele țării trebuia să se îngrijească ca, până la data desfășurării alegerilor, toți alegătorii să fie prevăzuți cu cărți de legitimare, în care urmau a fi înscrise numele, localitatea, ziua și ora începerii votării și încheierea ei, precum și numărul din lista alegătorilor 19. După cum rezultă și din împărțirea circumscripțiilor, mandatele de deputat au fost distribuite proporțional pe naționalitățile existente, în funcție de ponderea acestora în ansamblul populației provinciei, revenind 5 românilor, 5 ucrainenilor și 4 germanilor. Aceeași împărțire teoretică a locurilor de deputat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
stopare a pătrunderii tot mai pronunțate a proletariatului în viața politică 23. În ședința Dietei din 20 octombrie 1908, deputatul Aurel Onciul a propus un proiect de reformare a legii electorale, pe baza dreptului de vot universal, ce prevedea împărțirea alegătorilor în corpuri electorale naționale, după modelul realizat în 1905 în urma compromisului politic dintre naționalitățile din Moravia. Odată cu mărirea numărului de mandate pentru colegiile electorale tradiționale (marea proprietate ecleziastică și laică, orașele, Camera de comerț și comunele rurale), propunerea prevedea înființarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
etnie putea să-și rezolve problemele sale din domeniul cultural sau național în mod autonom și independent de numărul persoanelor ce o compuneau; 3) „cadastrul național“, ce reprezenta o formă bazată pe principiul declarării naționalității la stabilirea identității naționale a alegătorilor. Potrivit înțelegerii realizate, în noua lege electorală urma să se prevadă faptul că, pe viitor, alegerile pentru dieta provincială urmau să se desfășoare după principiul cadastrului național 27, astfel încât un reprezentant dintr-o anumită naționalitate să nu poată alege sau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fi aleși în cadrul a cinci curii electorale naționale, anume curia română cu un total de 22 de deputați, ucraineană cu 16, germană cu 8, armeano-polonă cu 5 și evreiască cu 8 deputați. Fiecare grup etnic urma să primească cărți de alegător având culori diferite: roșu închis pentru români, albastru închis pentru ucraineni, galben pentru germani, verde deschis pentru poloni și alb pentru evrei 28. Odată definitivat textul proiectului de lege și aprobat de Comitetul țării, acesta a fost înaintat de deputații
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
practică cu prilejul alegerilor din anul 1911, numărul membrilor Dietei bucovinene a crescut mai mult decât dublu, ajungând la 63 de mandate. Vechea împărțire pe „clase electorale privilegiate“ a rămas în continuare, totuși acestora li s-a adăugat acum clasa alegătorilor sufragiului universal. Camera legislativă bucovineană se compunea, de acum înainte, din doi viriliști, anume mitropolitul ortodox al Bucovinei și rectorul Universității din Cernăuți, cărora li se adăugau 13 deputați ai colegiului electoral al marii proprietăți, doi ai Camerei de Comerț
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fiind împărțită într-o veritabilă rețea de circumscripții electorale naționale. Grupurile etnice mai mici urmau a fi incluse în cadrul listelor electorale a uneia din „națiunile principale“ (spre exemplu maghiarii în cea românească, iar lipovenii în cea ucraineană) sau în lista alegătorilor acelei naționalități ce deținea majoritatea într-o comună dată39. Astfel, din totalul celor 28 de deputați ai colegiului electoral al comunelor, câte 10 reveneau românilor și ucrainenilor, șapte germanilor și unul polonezilor. Pentru alegerea celor zece deputați români și a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu retrocedarea pământului etc.; Iliescu se afla la vârsta unei senectuți considerate Încă viabilă, spre deosebire de contracandidații săi; iar masa românilor era analfabetă din punct de vedere politic. În timp ce În 1992 a fost vorba de o comoditate, de un „oblomovism” al alegătorilor, și de miza și pedalarea Puterii tocmai pe această comoditate aptă de exploatat de către politicienii cât de cât versați (or, În doi ani de zile, politicienii Puterii iliesciste nu mai improvizau, ci dobândiseră reflexe de politicieni de profesie, cel puțin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Modrow: „te vinzi mai bine astăzi dacă ești critic” (Heute verkauft mân sich besser kritisch). Georg E., ales președinte al Consiliului Comunal din Glienicke, suburbia Berlinului În care locuiește și unde PDS reunea 30% din voturile exprimate, avea argumene electorale: alegătorii săi se cunosc toți unii cu alții, toți știu că manifestaseră destul de puțină convingere când ovaționaseră schimbările din 1989-1990. Fiecare cunoaștea trecutul celuilalt, un trecut fără manifestări eroice, fără acte de rezistență. Ostilitatea pe care o manifestau unii la Început
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
guvernamentale. Această recunoștere a reprezentat o revoluție În gândirea politică. Până la apariția rețelelor de politici publice, arena politică a fost divizată În doua domenii separate. Cetățenii votau pentru liderii aleși, care, la rândul lor, formulau o legislație care reflecta voința alegătorilor lor. Pe de altă parte, birocrațiile guvernamentale erau responsabile pentru implementarea voinței politice. Rolul lor era considerat a fi neutru și pur administrativ În natură. Stabilirea rețelelor de politică publică era un soi de recunoaștere a faptului că politica democrației
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a guvernării Uniunii, servind „o funcție de intermediere Între Stat, piață și cetățeni”7. Există o Înțelegere din ce În ce mai mare potrivit căreia Însuși succesul Uniunea Europeană, ca un nou soi de stat, depinde, În mare măsură, de efecacitatea OSC de a reprezenta interesele alegătorilor ale căror preocupări depășesc frontierele locale, regionale, naționale și chiar pe cele ale Uniunii Europene. OSC introduc „democrația participativă” autentică În procesul de guvernare, devenind astfel participanți esențiali În noul experiment politic. Funcționarii guvernamentali Înțeleg că, fără participarea lor activă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
plus, numărul crescând de imigranți mexicani, care trăiesc În Statele Unite ale Americii, le conferă În plus și putere politică. Politicienii care candidează pentru o funcție În regiunea de sud-vest a Statelor Unite ale Americii, nu pot să spere să fie aleși fără suportul alegătorilor mexicano-americani. Acest lucru dă asociațiilor americanilor-mexicani puterea de a influența deciziile politice În Statele Unite ale Americii, decizii care afectează interesele vitale ale Republicii Mexicane 50. și cazul imigranților mexicani nu este unic. Se estimează, de exemplu, că numai fluxul fondurilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Fund a arătat că 75% dintre americani cred că Încălzirea globală este o chestiune serioasă, iar majoritatea vor ca Statele Unite ale Americii să se alăture Uniunea Europeană În ratificarea Protocolului de la Kyoto 30. Totuși, chiar și aici realitatea este oarecum diferită. Alegătorii americani se opun legislației care ar forța producătorii de automobile să mărească standardele de eficiență la consumul de benzină, dacă aceasta ar Însemna ca ei să conducă mașini mai mici, iar majoritatea se opun chiar și la o creștere moderată
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că Europa și America pornesc pe drumuri diferite În ceea ce privește problema dezvoltării sustenabile și managementului global al mediului Înconjurător. Ea a observat că, cu toate că problemele de mediu sunt pe ultimul loc dintr-un număr de nouă chestiuni care Îi preocupă pe alegătorii americani, ele apar printre primele cinci chestiuni presante pentru europeni 33. Wallstrom a adăugat de asemenea că În timp ce „mediul Înconjurător este În esență o chestiune secundară pentru Statele Unite ale Americii... În Europa ...există o Înțelegere mai profundă, de către publicul larg
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comportament), fiindcă era singura sursă de unde puteau afla știri despre tranzacții de locuințe, de exemplu. Aici suntem, din nou, în proximitatea ambivalenței și a problemei obiectelor sociale multifațetate (vezi Iluț, 2000). Situații și mai relevante social sunt cele în care alegătorii recunosc că au votat o persoană, nu din profundă simpatie, ci din lipsa unei alternative. Comentatorii politici recurg adesea, în analiza dinamicii electorale de la noi din țară, la conceptele de „vot negativ” sau „lipsă de alternativă”. Presiunea situațiilor nu trebuie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de tip reprezentativ, adică deciziile se iau de către reprezentanți aleși de electorat, se poate crea ceea ce se numește dilema legislatorului (a parlamentarului): trebuie el, în calitate de ales al unei părți a populației, să voteze în Parlament așa cum crede că ar dori alegătorii săi sau să-și exercite judecata proprie asupra chestiunii în cauză? Răspunsul nu este ușor de dat; distincția dintre valori și opinii este fructuoasă însă și aici, în sensul că este de dorit ca reprezentantul electoratului să aibă în atenție
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
stabile - valorile acelora care l-au desemnat - și să-și exprime opiniile - răspunsuri mult mai specifice și pe termen scurt - personale față de teme foarte concrete. Aceasta cu atât mai mult cu cât nici nu poate ști bine care sunt opiniile alegătorilor săi față de situații particulare. Și, de asemenea, elita politică are, în principiu, un orizont de competență (informații, cultură, politică, subtilitate și claritate în gândire) mult sporit comparativ cu masa mare de oameni. Deopotrivă în formula directă și în cea reprezentativă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociale interesate ar trebui să se implice în realizarea și funcționarea unei societăți autentic democratice. Efectele sondajelor de opinie sunt considerabile în procesul electoral și asupra rezultatelor alegerilor. Și, probabil, nu atât prin ceea ce prezumă conștiința comună, și anume că alegătorii se vor orienta înspre partidele sau persoanele mai bine cotate de sondaje. Cel puțin cercetările din SUA arată că nu există influență semnificativă asupra votului efectiv prin publicarea rezultatelor sondajelor, chiar în zilele premergătoare alegerilor. Aceasta nu înseamnă că în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
potoli aspirațiile revoluționare, se duseseră grabnic pe apa sâmbetei, noile relații de tip capitalist blagosloveau nația cu primele eșaloane de miliardari, foștii experți în comerțul exterior ai defunctului regim, aventurieri ai tuturor azimuturilor. În noiembrie 1996, doar unul din trei alegători l-a mai votat pe dl Iliescu și ceva mai mulți schimbarea. Punctul pe i l-a pus formația politică a dlui Roman, nici de tot reacționară, precum formațiile ce tocmai părăseau puterea, nici dispusă a da liberă trecere unei
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
a Celuilalt. Faptul că toate partidele se împărtășesc de la o perpetuare inerțială a manipulării și a capitulării cetățeanului în fața unui aparat de conducere represiv și atotputernic aruncă o umbră asupra pluralității lor și îl transformă pe fiecare, insesizabil, în Partid. Alegătorii se mențin și sunt menținuți la nivelul unui semitotalitarism al opțiunilor, care ajunge să viruseze chiar actul care garantează libertățile democratice, revalidat fiind o dată la patru ani. Pronosticarea - tot mai insistentă în ultima vreme și venind din diferite tabere - unei
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
scris de multe ori că politica editorială nedreptățește literatura contemporană a țărilor foste comuniste, din care se trad Vorbe și fapte de campanie Campania electorală a transformat discuțiile între partide, pe tema alianțelor posibile, într-o țîfnă cu ochii la alegători. Se fac declarații care, la prima vedere, pot însemna război total sau amiciții fără margini. Totul are un iz de campanie care poate scăpa alegătorului obișnuit, dar - cel mai adesea - nu și editorialiștilor sau comentatorilor politici care își dau cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]