17,219 matches
-
inimii sale uriașe hrănite de energiile fluviilor focului veșnic ce-i curgeau în vene. Era un ocean de energii agni, înlănțuite în adâncuri și furia lor se traducea în bubuituri surde, asemeni mugetului înăbușit al unei cirezi uriașe de pachiderme alergând dezlănțuite, semn că ținta călăreților nu era prea departe. Momentele de furie ale Muntelui de Foc erau temute de oameni cât și de sălbăticiuni și pe coastele sale incandescente nu trăiau alte animale în afară de uriașe salamandre. Din pielea acestora trecută
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
iar păsările umplu copacul vieții cu alte și alte sensuri și uite cum de la zâmbetul copilului cu părul de aur ajung la tine răsfirând în privire alte și alte sensuri ale întâlnirii pe tabla de șah au rămas pionii noi alergăm printre stele iar ei stau și așteaptă mâinile noastre să-i miște ce facem? te întreb tu taci. eu tac. așteptăm ei așteaptă... o mașină oarecare dintr-un film poartă numărul spre niciunde... Anne Marie Bejliu, 26 septembrie 2016 Referință
NUMĂRUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384397_a_385726]
-
Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nisipul din clepsidră întoarce timpul dar nu schimbă cursul lucrurilor. Doar tu o poți face. Închide ochii și lasă gândul să călătorească pe căile neștiute ale neprevăzutului. Lasă inima să alerge liberă în galop de herghelie sălbatică. Va ajunge acolo unde îi este pregătit locul. Dar nu îi îngrădi drumurile. Va zbura pe aripile dorințelor tale cele mai ascunse. Lasă sufletul să se înalțe pe aripi de vis ... spiritul te va
CLEPSIDRA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384433_a_385762]
-
pustiu, ca Ioan. Poetu-ncearcă-n scurta-i existență Să creioneze calea unui vis. Cu iz de flăcări și de penitență Este iubirea-n propriul paradis. Fără poeți, lumea ar fi mai tristă, Nici soarele pe cer n-ar mai zâmbi, Am alerga cu toții pe o pistă Spre nicăieri... sau veșnic am dormi. Referință Bibliografică: SUFLET DE POET / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1646, Anul V, 04 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SUFLET DE POET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384437_a_385766]
-
fiecare pește este prins individual sau în tandem cu un altul, la mână cu niște improvizații numite de noi pescarii - volte, formate dintr-o bucată de nailon mai gros, un plumb de 100 grame și două cârlige mai mari. Zilnic “alergam” cu bărcile pe unde ne spuneau colegii la telefon că au dat de el, sau pe unde l-am descoperit chiar fiecare cu o zi mai înainte, căutându-l. Dar iată că românul nu-i făcut să fie fericit. Când
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
2015 Toate Articolele Autorului JERBA DE STELE Timpul surpă tainic jerba de stele, --pe umeri fluturândă--, acoperind cu jale arcadice iubiri. Perdea de lacrimi, izvorâte de sub geană, împinge noaptea, cu roțile zorite. Dincolo de iarnă, te regăsesc pe tine. Furtuni învolburate aleargă, spumegând cuvinte. Aluneci, frumusețe, cu pasul grabnic! Te soarbe soarele în dimineți senine, când timpul surpă tainic jerba de stele. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: JERBA DE STELE / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1655, Anul V, 13 iulie
JERBA DE STELE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384471_a_385800]
-
nr. 1717 din 13 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Și în dimineața aceea, ca mereu când mă găsesc la Constanța, coboram spre plaja de la Cazinou. Atras de aceeași chemare a mării, aproape că uitasem să mă sprijin în baston! Chiar alergam, neluând în seamă nimic din ce, în alte împrejurări, m-ar fi incomodat! Îmi simțeam obrajii plăcut mângâiați de adierea proaspătă a dimineții. Inima-mi bătea voinică, dirijând alert circulația sanguină. Întregul corp era, parcă, mai tonifiat, mintea clară, sufletul
CELĂLALT de ANGELA DINA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384454_a_385783]
-
mai stea de vorbă până trece noaptea. Ia mulțumit și i-a spus că în noaptea asta are de discutat cu el însuși. S-a mirat portarul și l-a lăsat în apele lui. Strângea din ochi, dar gândurile îi alergau pe căile neuronilor, ca trenurile printr-un nod de cale ferată, circuitându-i sufletul. Simțea că în fața lui se deschisese o infinitate de drumuri, ca niște raze, dar toate erau blocate cu bariere, care clipeau cu luminițe roșii și alarme șuierătoare
SRL AMARU-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384459_a_385788]
-
nod de cale ferată, circuitându-i sufletul. Simțea că în fața lui se deschisese o infinitate de drumuri, ca niște raze, dar toate erau blocate cu bariere, care clipeau cu luminițe roșii și alarme șuierătoare. Încerca să oprească mașina, dar în spatele mașinii alergau și urlau ca lupii, Casapu, Spârcâiac, cu toți bețivii lui de la cârciumă, iar după ei, toți oamenii din sat, până și Dora cu maică-sa. Toți strigau: hoțule,hoțule,hoțule! Se pomeni că strigă:de ce sunt hoț, mă! Noroc că
SRL AMARU-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384459_a_385788]
-
din șase în șase ore, m-a externat. Pe vremea acea, soția mea se plângea frecvent de puternice migrene. I-am sugerat, așa... într-o doară: “Hai să mergem până la doctorul Oprean”. L-am întâlnit pe medic pe scările spitalului, alergând veșnic neobosit de la un salon la altul. S-a oprit, ne-a ascultat povestea cu răbdarea-i caracteristică, iar ar apoi a spus: “Vino doamnă să te consult”. Acolo, pe scări, a palpat ceafa și gâtul soției mele, preț de
UNDE SUNT SPECIALIŞTII DE ALTĂDATA? de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384484_a_385813]
-
din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cad frunze de-ntuneric din cerul de cerneală, Pe valurile nopții să plâng, am obosit. Iubirea mă-mpresoară acut, perfida boală Îmi macină cu vervă tot trupul istovit. Mă-ngână liliecii, înfiorând pădurea, Alerg înfrigurată-n coșmaruri, tremurând, Se sting în mine vise și gândul mi-e aiurea, La patima nebună, din mine devorând. Se cern prin noi iluzii cu chip de neființă, Din fructul pasiunii eu nu voi mai gusta, În volbura de
CAD FRUNZE... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384507_a_385836]
-
să-i dea de urmă. Îmi amintesc de faptul că în manualul de limba română era un text potrivit căruia pionierii clujeni ar fi descoperit numele băiatului femeii pe obeliscul eroilor sovietici din Piața Avram Iancu. Ros de curiozitate, am alergat într-un suflet acolo și, spre surprinderea mea, am descoperit numele soldatului scris cu majuscule negre, pe marmura albă. Acum, ar fi fost momentul să fac o fotografie, dar... 3. O poveste de demult Trec mai departe, spre locul meu
„EVADARE” DIN REALITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384462_a_385791]
-
de a așterne câteva rânduri și, profitând de faptul că în sfârșit aveam aparatul foto la mine, am decis să le și ilustrez. O femeie în vârstă, însoțită de doi copilași, urca gâfâind aleea, spre culme. Copiii, neastâmpărați și liberi, alergau în jurul ei și o bulversau cu nesfârșite întrebări. Fără să vreau, am tras cu urechaea. Ajunși în dreptul unei cripte impozante, fetița a întrebat: „Cine locuiește în casa asta?” Am auzit și explicația, dar și următoarea întrebare a copilului, curios să
„EVADARE” DIN REALITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384462_a_385791]
-
morții acolo?” Probabil, extenuată de tirul întrebărilor și de greutatea urcușului, femeia a răspuns în doi peri: „Putrezesc!” Episodul mi-a dat posibilitatea să mă „văd” pe mine însumi, cu mai bine de o jumătate de veac în urmă, când alergam pe aceeași alee, scăpat din mâna mamei și de imperativul tuturor interdicțiilor ei protectoare. Pe vremea aceea, „vizita” la cimitir se desfășura după un ritual bine stabilit. Înainte de a ajunge pe culmea dealului, mama se oprea întotdeauna la mormântul unei
„EVADARE” DIN REALITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384462_a_385791]
-
IMPERIULUI LUMINII Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1651 din 09 iulie 2015 Toate Articolele Autorului În vremuri ca acestea pe care le trăirește omenirea, pe care le trăim noi în ultimele decenii când cei mai mulți sunt robiți valorilor materiale, alergând după bani, gândindu-se doar la confortul corpului fizic ( hrană, plăceri) majoritatea uită de firea noastră dumnezeiască, de partea care hrănește spiritul. Pe bună dreptate se afirmă că o seceta spirituală bântuie lumea, altfel cum s-ar explica atâtea moduri
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
în: Ediția nr. 1581 din 30 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Amintiri, amintiri Amintirile-mi cer să mai scutur de praf învechitul lor vraf de ciudat efemer. Am dorit să le las în uitare, să șterg șoapta lor și s-alerg doar în ce-a mai rămas. Dar cu cât am fugit mai departe hoinar, gustul lor dulce-amar mai pregnant l-am simțit. Resemnat mă întorn neputând să rezist și în sufletul trist însetat mi le torn. Amintiri, amintiri, colb a
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384548_a_385877]
-
PIANINĂ... Autor: Shanti Nilaya Publicat în: Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Sărutul tău în zori când încă Lumina doarme în boboci, E ca o fugă- clape albe Pe degete cu cari' te rogi, Și îmi alergi tăcute note pe trup...Cad boabele de rouă Pe unde mă atingi, Iubire, Și raze cad, de Lună Nouă... Scripturile își zic versete Nocturnele fac val în jur, Tu îmi agăți din 'nalt în plete Agat de stele și...conjur
AȘA PIAN ȘI PIANINĂ... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384560_a_385889]
-
Așa un băiat de nici douăzeci de ani și zice că se omoară! Măcelarul rămase o clipă ca pălit în moalele capului, apoi înfipse cuțitul cel mare într-o pulpă de berbec și, ștergându-și mâinile de șorț, începu să alerge spre casă. Adică, câteva blocuri mai încolo... Cu toate că era o oră neinteresantă, așa cam pe la zece dimineața, în fața casei se adunaseră o mulțime de tinere gospodine cu copii mici și câteva gravide care lingeau înghețată și se uitau curioase spre
SCHIŢE UMORISTICE (22) – DĂ-TE JOS IMEDIAT ! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384554_a_385883]
-
care "toate"? - Cu toate boarfele astea inutile... - Dar bine, Rozicuțo, i-a spus dulce Menase. Astea sunt aproape noi. Pardesiul de gabardina nu știu dacă l-am purtat de două ori... Costumul de stofă englezească, numai eu știu cât am alergat la Fălticeni până am făcut rost de material din pachet și la câte probe m-a chemat Costică până mi-a aranjat reverele... - Și? Cine mai poartă astăzi revere din astea? Și cine, în general, umbla cu costum în țara
SCHIŢE UMORISTICE (13) – AFARĂ CU VECHITURILE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384611_a_385940]
-
să cumpăr niște dovleac, să fac două-trei plăcinte, c-am un bobocel cuminte! - Vai, vecină, ce noroc, nu pleca, rămâi, te rog, să m-ajuți eu te-aș ruga, că ești chiar scăparea mea! Rața coșul își lăsă, la găină alergă: - Spune, draga mea vecină, care e a ta pricină? - Dacă poți, să mă ajuți! Puișorii mei mărunți au fugit din zori de zi și nu îi mai pot găsi, tocmai când mă străduiesc șapte ouă să clocesc, și cocoșul să
AJUTORUL (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384625_a_385954]
-
românește: „la români expresia nu are substanță”. Și spune și de ce: „fără Țară, eu al cui aș fi? Și dacă nimic nu ar fi al meu, aș mai avea amintiri? Sentimental, de cine mi-ar fi dor? Spre cine aș alerga cu sufletul la gură și cu brațele deschise larg? Pentru cine aș fi în stare să-mi vărs sângele, sau să-mi dau viața?” Întrebări cu distanță lungă, să ajungă la urechile oricui, dar, mai ales, al celor câte puteri
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
înfundat al troleibuzelor care treceau prin fața casei. Un hol lung, care despărțea bucătăria de restul camerelor. Avea coșmaruri cu acel culoar întunecos. Se făcea că nu mai ajunge în celălalt capăt, și se lungea cu cât se grăbea mai mult. Alerga disperată în vis și nu reușea să iasă din el. Dar, când nu visa, se oprea, de fiecare dată, să admire pisicile gri cu ochii verzi, din pozele înrămate. Erau singurele animale pe care regreta că nu le-a mângâiat
8 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384654_a_385983]
-
a făcut rău?” Ca un uragan pătrunse disperat pe ușă. - Elena! Unde ești iubito? În camere nu era nimeni. Ieși din nou în pridvor, nedumerit. Calul îl privea curios din ogradă, neînțelegând ce are stăpânul de este așa speriat și aleargă disperat când în casă, când afara. „Probabil a uitat unde a pus ceva foarte important și îl caută de zor”, gândi animalul. „Băi stăpâne, tare aiurit mai ești! Ce cauți este legat de șaua mea! Ia odată povara asta de pe
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
Ne arunci ca pe o măsea stricată ? ” A plâns mocnit în sinea lui ,știa că distanța ucide dragostea și clipele frumoase ,dar credea că iubirea lor e intangibilă și că nimic nu o poate distruge. Din două în două săptămâni, alerga în colțul celălalt de Românie,termina salariul imediat ,dar era fericit că o vede ,că o strânge în brațe ,că sunt împreună.... Apoi ,încet ,încet, a simțit că totul începe să se schimbe, nu-l mai privea când îi vorbea
VIATA LA PLUS INFINIT (1) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382281_a_383610]
-
mari și de piatră, apoi prinde atata drag de invenția diavolului- mașina- și este obligat să construiască panglici întregi de asfalturi ce străbat toată planeta, autostrăzi cu cât mai multe autobenzi pe care milioane, dacă nu miliarde de mașini zilnic aleargă consumând oxigenul din aer, oxigen ce până mai ieri era consumat doar de animale, păsări și plante, gâze insecte și alte viețuitoare. Dacă vă imaginați, aproape toată munca umană este dirijată spre producerea acestor mașini care sufocă nu numai viața
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]