11,393 matches
-
de la prevederile documentului CSN 15. Prima prevedere a acestui acord permitea țărilor-satelit să aibă zboruri pe teritoriul britanic, cu condiția ca ele să fie reciproce. În aprilie 1949, guvernul american și-a dat seama că nu-i putea forța pe aliați să adopte obiectivele stabilite în CSN 15. Cînd guvernul britanic a sprijinit hotărîrea Olandei de a permite avioanelor ungurești să zboare la Amsterdam în schimbul zborurilor KCM la București, ambasadorul american din Marea Britanie, Lewis Douglas, i-a cerut administrației americane să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
securitate militară prevăzute în CSN 15, cunoscut acum sub numele CSN 15/1461. Pe 20 iulie, șefii de Stat Major din SUA s-au răzgîndit. Strădaniile Americii de a izola Europa de Est și Uniunea Sovietică nu puteau da roade fără cooperarea aliaților occidentali. Șefii de Stat Major au acceptat argumentul britanicilor, acela că se puteau cîștiga avantaje militare prin penetrarea Cortinei de Fier cu ajutorul aviației comerciale. Așadar, șefii de Stat Major au solicitat revizuirea CSN 15/1, pentru a vedea cît de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washingtonul nu dorea nici un fel de acorduri cu Moscova, în virtutea faptului că aceasta nu avea să permită niciodată penetrarea spațiului aerian sovietic în scop comercial. Cu statele-satelit, lucrurile stăteau, totuși, astfel. Acceptînd argumentele britanicilor, CSN a acceptat ca SUA și aliații lor să încheie acorduri bilaterale reciproce privind aviația comercială cu țările din estul Europei, cu condiția ca Occidentul să beneficieze de o "echilibrare de avantaj"464. Marea Britanie putea deci să-și păstreze cursele pentru Praga și Varșovia, iar celelalte state
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
direcție de luptă era mult mai complexă și implica o îngrădire severă a exporturilor. Mulți dintre americanii care promovau o politică de neamestec erau contrariați de aceste reglementări comerciale restrictive. În plus, restricțiile nu erau cîtuși de puțin pe placul aliaților europeni ai Washingtonului, care doreau să-și dezvolte comerțul, nu să-l limiteze, pentru a-și pune pe picioare economia distrusă de război. America a început să implementeze politica de îngrădire a exporturilor pe 2 iulie 1940. La această dată
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
puterii militare sovietice nu putea fi cu adevărat împiedicată numai prin impunerea unor restricții pentru exporturile americane, atîta vreme cît Europa de Vest și Canada furnizau Moscovei multe dintre produsele pe care SUA puseseră embargo. Marshall voia ca Washingtonul să-și convingă aliații să adopte reglementări similare pentru export. Aceasta nu însemna că nu se mai putea face comerț între Est și Vest, ci că trebuiau blocate produsele considerate esențiale pentru economia sovietică și cea a țărilor-satelit. Mai mult decît atît, comerțul atît
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comerciale importante, Statele Unite aveau să trateze cu sovieticii numai în virtutea principiului "serviciu contra serviciu"524. Amendamentul lui Mundt și hotărîrea Cabinetului au avut ca efect o reacție mult mai agresivă din partea Administrației, în ceea ce privește restricțiile pentru export. Casa Albă dorea ca aliații săi să includă în lista de embargo o mare parte dintre articolele interzise de către Statele Unite 525. În scurt timp s-au ivit, însă, trei probleme. În primul rînd, restricțiile comerciale discriminatorii erau ilegale. În al doilea rînd, singurele "liste" care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
restricțiile comerciale discriminatorii erau ilegale. În al doilea rînd, singurele "liste" care existau erau Listele Exacte, care se axau mai mult pe articole aflate în cantități limitate în SUA, decît pe produse cu potențial militar. Și în al treilea rînd, aliații vest-europeni ai Washingtonului voiau să-și extindă relațiile comerciale cu Blocul Sovietic, nu să le limiteze și erau reticenți în ceea ce privește adoptarea listelor americane de embargo. În mai, Departamentul de Stat a revizuit tratatele încheiate de SUA cu țările din estul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
obiective. Categoria 1 includea articole care aveau o semnificație militară directă, fie prin natura lor, fie prin faptul că erau ușor convertibile. Aceste articole nu trebuiau expediate de către SUA în nici o țară est-europeană, decît în împrejurări extraordinare, cînd Statele Unite sau aliații lor puteau obține foloase deosebite printr-un quid pro quo. Categoria 1-A includea articole cu caracter militar sau semi-militar, care trebuiau clasificate, pînă la urmă, ca muniție și exportate în condițiile impuse pentru categoria 1. În categoria 2 intrau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Vest pentru planul american și cu cît această listă era mai scurtă, cu atît mai ușor se putea asigura acest sprijin. La întocmirea oricărei liste trebuia să se țină cont de faptul că bunăstarea și dezvoltarea Statelor Unite și a aliaților lor sînt mai importante decît încercarea de a slăbi puterile unor potențiali inamici 534. Secretarul de Stat era și împotriva principiului quid pro quo ca bază pentru relațiile comerciale. Era o răsturnare completă față de poziția adoptată la ședința din 26
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scurtă dezbatere, Consiliul a ajuns la concluzia că era mai bine ca țările Programului de Reconstrucție Europeană (PRE) să folosească listele de exporturi A-F și nu pe cele americane 544. Acest anunț nu a avut, însă, efectul scontat asupra aliaților Americii. În afară de Marea Britanie și Franța, nici o țară europeană nu voia să adopte lista A-F fără să știe ce au de gînd să facă celelalte țări. Tocmai de aceea, în octombrie, reprezentanții Marii Britanii, ai Franței, Italiei, Belgiei și Olandei s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pace cu România, referitor la soluționarea diferendelor. Așadar, organizația i-a cerut Curții de Justiție să interpreteze acest articol. La șase luni după aceea, pe 30 martie 1950, Curtea a ajuns la concluzia că exista, într-adevăr, o dispută între aliații occidentali și România și că trebuiau aplicate prevederile Articolului 38. România era deci obligată să-și numească un membru în comisia ce avea să soluționeze disputa 608. Bucureștiul contesta jurisdicția Curții Internaționale, susținînd că nu există nici o dispută, întrucît nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Stat și cel de Comerț s-au ridicat unul împotriva celuilalt, din cauza problemei îngrădirilor comerciale. Departamentul de Stat privea comerțul din punct de vedere politic și prin această prismă, Washingtonul putea merge pînă într-acolo încît să-și forțeze aliații să adopte restricțiile cu care aceștia din urmă nu erau de acord. Pe de altă parte, Departamentul Comerțului privea relațiile comerciale ca pe o armă economică, una care, folosită corespunzător, putea împiedica sau măcar încetini dezvoltarea comunismului 625. Războiul din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
articole care ar fi putut constitui o amenințare pentru securitatea americană 634. CSN a purtat discuții pe tema recomandărilor Departamentului de Stat și pe data de 24 noiembrie, președintele a aprobat hotărîrea CSN 91/1, menită a-i convinge pe aliații SUA să adopte deciziile luate de către Washington, pe 24 august. Conform acestei hotărîri, Statele Unite refuzau să livreze țărilor membre ale COCOM acele produse din lista americană 1-A pe care țările vest-europene refuzaseră să le pună sub embargo pentru Blocul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de 40 de pagini, denumit CSN 104, Departamentul de Stat prezenta motivele pentru care se opunea unui embargo. În primul rînd, un embargo ar fi apropiat și mai mult statele est-europene de Uniunea Sovietică. În al doilea rînd, mulți dintre aliații vest-europeni ai SUA nu ar fi fost dispuși să coopereze. Unele țări aveau partide comuniste proprii, bine reprezentate, altele erau puternic înclinate către neutralitate, în vreme ce altele se temeau de represaliile militare. În al treilea rînd, multe state depindeau de comerțul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu trebuie să impună restricțiile de export, renunțînd astfel la tratativele cu țările prietene. Washingtonul trebuia să abordeze aceste restricții într-o manieră flexibilă și să ia în considerare "impactul sistemului de restricții asupra situației economice, politice și financiare a aliaților noștri"674. În sfîrșit, raportul recomanda ca Statele Unite să-și reducă barierele tarifare pentru a înlesni dezvoltarea comerțului în lumea liberă 675. Acest punct de vedere reflecta în mod vădit o preocupare din ce în ce mai pregnantă a noii Administrații republicane. Președintele Eisenhower
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proiect de lege pentru comerțul Est-Vest nu vizează altceva decît folosirea comerțului, avînd în vedere avantajul psihologic al acestei metode, în scopul penetrării Cortinei de Fier. Nu se pomenea nimic despre importanța istorică a relațiilor comerciale Est-Vest pentru mulți dintre aliații Americii 744. Randall dorea lărgirea comerțului Est-Vest, fapt pentru care s-a străduit timp de cinci luni să-și convingă colegii că lumea liberă ar avea numai de cîștigat de pe urma dezvoltării comerțului 745. Pe 23 ianuarie 1954, Comisia a înaintat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de pe urma dezvoltării comerțului 745. Pe 23 ianuarie 1954, Comisia a înaintat raportul președintelui și Congresului. Din cele aproape 100 de pagini, cîte conținea documentul, patru erau dedicate comerțului Est-Vest. Se sublinia importanța istorică pe care o avea comerțul Est-Vest pentru aliații vest-europeni ai SUA Mai mult decît atît, se recunoștea faptul că restricțiile comerciale occidentale de după război "au slăbit economiile țărilor prietene și le-au făcut mai dependente de ajutorul nostru". Tocmai de aceea, Comisia recomanda Statelor Unite să "accepte lărgirea schimburilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
764. Pe 18 iunie, CSN a reluat dezbaterile cu privire la restricțiile comerciale. Eisenhower era împotriva adoptării unei politici pe care SUA să nu o poată aplica. După părerea lui, America trebuia să recurgă la concesii doar cît "să-i lăsăm pe aliații noștri să-și cîștige existența. Dar, în rest, Statele Unite nu doresc să scoată vreun profit de pe urma comerțului cu Blocul Sovietic"765. În urma discuțiilor s-a ajuns la un consens. CSN a acceptat să-și revizuiască politica. America avea să ridice
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cînd secretarul de stat Dulles făcea publică noua direcție politică la National Press Club din Washington, pe data de 22 decembrie 1953, el o caracteriza ca pe o doctrină "deosebit de represivă"779. America avea să-și asigure protecție sieși și aliaților săi printr-o mare putere nucleară. Dulles nu voia să spună, prin aceasta, că SUA aveau să treacă la ofensivă. Dimpotrivă, "politica represivă" era una pacifistă. De vreme ce orice conflict militar inițiat de sovietici s-ar fi soldat cu distrugerea Uniunii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ofertă de desființare a NATO și a noului Pact de la Varșovia, precum și participarea lui Nikita Hrușciov la întîlnirea la nivel înalt cu reprezentanții Marii Britanii, ai Franței și Statelor Unite, prima de acest gen după Yalta. Eforturile sovieticilor au dat roade, iar aliații vest-europeni ai Americii au solicitat instituirea unor legături mai strînse cu Europa de Est784. Ca urmare, în martie 1956, cînd CSN și-a revizuit politica fundamentală de securitate națională, a optat pentru o schimbare. Noua politică prevăzută de CSN 5602
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
selectivă a contactelor dintre lumea liberă și Blocul comunist". Deși unul dintre obiective era acela de a strînge mai multe informații despre statele-satelit, acest proces implica ridicarea barierelor comerciale, în scopuri pașnice. Mai mult, conform noii linii politice, Statele Unite și aliații lor trebuiau să recurgă la o serie de concesii reciproce în relațiile cu Moscova și Europa de Est, cu condiția ca aceste contacte să nu amenințe securitatea lumii libere 785. CSN 5602/1 anticipa acceptarea ulterioară de către guvernul american a conceptului de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dedicate lunii prieteniei româno-sovietice823, liderul român a anunțat că-și va asuma și funcția de prim-secretar al partidului. Apoi l-a înlocuit pe șeful Comisiei de Stat a Planificării, Miron Constantinescu, un promoscovit, cu Chivu Stoica, cel mai devotat aliat al său, în funcția de premier 824. Între timp, Statele Unite au început să analizeze revendicările românești, cele mai multe dintre ele fiind consecința daunelor provocate de război și de naționalizare 825. Președintele hotărîse ca bunurile care cădeau sub incidența Legii privind relațiile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe care o lansaseră, sovieticii cereau includerea a cinci state-satelit în acest organism pacifist. Războiul Rece împărțise lumea în două tabere și întrucît Statele Unite dețineau controlul majorității voturilor din ONU, Administrația americană nu vedea de ce i-ar coopta și pe aliații Moscovei. Încă din 1950, SUA și Uniunea Sovietică se opuseseră includerii de noi state, prin dreptul de veto al Consiliului de Securitate. Însă "noua direcție" sovietică își cîștigase adepți; pînă și aliații occidentali ai Americii erau de părere că cele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu vedea de ce i-ar coopta și pe aliații Moscovei. Încă din 1950, SUA și Uniunea Sovietică se opuseseră includerii de noi state, prin dreptul de veto al Consiliului de Securitate. Însă "noua direcție" sovietică își cîștigase adepți; pînă și aliații occidentali ai Americii erau de părere că cele două superputeri ar trebui să le primească în ONU pe cele aproape 20 de națiuni ale căror cereri de aderare fuseseră respinse în mai multe rînduri. Sub presiunea Moscovei și a guvernelor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adoptat niște directive noi pentru politica economică externă a SUA. Cea mai importantă schimbare era recomandarea privind reducerea listei CHINCOM. Aceasta se explica prin faptul că întregul mecanism de control multilateral al exportului se putea prăbuși dacă SUA nu făceau aliaților o concesie substanțială. Noua politică nu anula embargoul american unilateral impus anumitor articole destinate exportului către țările comuniste. Aceasta permitea, însă, niște diferențieri comerciale între țările-satelit din estul Europei, prin "modificări ale restricțiilor atît unilaterale, cît și multilaterale impuse comerțului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]