3,425 matches
-
vizitat-o și în țară, oferindu-i un mare sprijin moral în împrejurări foarte grele. Acesta este informat, metodic, insistent și, bineînțeles, francez. Vine, oricum, în mod inevitabil, dintr-un alt orizont spiritual și ideologic. Dar cunoaște îndeajuns de bine ambianța noastră politică și culturală ca să chestioneze inteligent, să ridice uneori și obiecții, chiar dacă, prin forța lucrurilor, nu înțelege totdeauna à une nuance prŁs despre ce este vorba de fapt. Ceea ce-l face să revină, să-și explice și să oblige
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
individualist și deci pulverizat, de ce n-a existat la noi o adevărată dizidență intelectuală? Deci Cine are nevoie de intelectuali? Se pare, nimeni și nu numai în clasa politică. Este deplânsă lipsa opoziției organizate în jurul intelectualului. Bine descrisă este și ambianța sub revoluție: izolarea, timorarea, înghețarea, deruta, concentrarea în proiecte individuale în perioada ceaușistă. Autorul este un mare nostalgic al acțiunii ideologice colective după model ceh, maghiar sau polonez. Dar materialul uman este altul. De unde totuși să importăm alți români? El
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ader din plin). Este singurul antidot împotriva tuturor intoleranțelor, fanatismelor și dogmatismelor, din orice direcție ar veni în epoca noastră. Și cu orice motivație posibilă. Reîntâlnindu-mă cu acești distinși scriitori, am respirat în jurul lor un alt aer, o altă ambianță culturală. Cultura română actuală are vitală nevoie de astfel de mesageri, fie și ocazionali: români și europeni/americani în același timp. Izolarea ne poate fi fatală. Cultura este o lume liberă, peste frontiere. Ideile nu pot fi nici arestate, nici
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se intercondiționează cu tulburările de gândire (cu delirul) și uneori cu tulburările de conștiință și cele afective (Tudose, 2002)64. 4.1.2. Atenția și tulburările ei Atenția este un fenomen psihic ce permite selectarea și concentrarea procesualității psihice asupra ambianței, în vederea unei reflectări cât mai corecte și fidele. Atenția are 2 forme: voluntară (intențională) și involuntară (neintențională). Proprietățile atenției: volumul, stabilitatea, concentrarea, mobilitatea și distributivitatea. Tulburările atenției se împart în trei categorii: 1. Hiperprosexia: se referă la creșterea, exagerarea atenției
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o dezechilibrare importantă a vieții psiho-afective trăită cu o tonalitate excesivă fie în sens pozitiv, fie în sens negativ, fiind percepută ca o trăire neplăcută, penibilă și dezagreabilă. Trăiri pozitive (plăcute): 1) Euforia care este caracterizată prin bună dispoziție, veselie, ambianța plăcută, totul este posibil, iar autoaprecierea este ridicată. Este întâlnită în primul rând în stările de excitație maniacală endogenă sau exogenă, în intoxicațiile de alcool, cocaină, în demențele presenile și senile (în faza de debut). 2) Extazul, fiind este o
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de tip expansiv (de bogăție, filiație etc.). 2) Agitația catatonică spre deosebire de cea maniacală, se desfășoară de cele mai multe ori pe spații restrânse-cameră, chiar pat, și are un aspect bizar, aparent fără logică, fără descifrarea unei posibile intenționalități în inadecvență și cu ambianța. Este însoțită adesea de tulburări psihosenzoriale iluzii, halucinații și delir cu tematică paranoidă (influență, persecuție, relație etc.). Agitația poate fi marcată de un raptus agresiv sau autolitic, uneori determinat de halucinații auditive imperative. Agitația catatonică se întâlnește frecvent în schizofrenie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
versuri, Hotare pentru vis, care, deși anunțat de mai multe ori înainte de război, va apărea doar postum (1998). Lirica sa, de o mare bogăție imagistică, dezvăluie o sensibilitate înclinată spre reflexie și visare. Poemele din cuprinsul volumului transpun, într-o ambianță feerică, elanurile unui suflet însetat de lumină și puritate (Apropiere, Peste lut, Domnița apelor). Accentele religioase, convertite pe alocuri în exaltări panteiste, amintesc de Arghezi și Blaga. Crezul artistic capătă o nuanță mesianică, poeților atribuindu-li-se cea mai nobilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285349_a_286678]
-
impertinente, subordonați indolenți etc. Nu și cu entuziasme la comandă, festivisme deșănțate, elanuri muncitorești simulate, depășiri de plan și alte clișee realist socialiste. Dar un cheag epic lipsește. Tot astfel și în Dansul iederii, care continuă acțiunea din Preavizul. Aceeași ambianță profesională, aceeași atmosferă în ateliere, în birouri, doar că protagonistul nu mai intră în conflict cu șefii. El apare, de altfel, mai mult în afara întreprinderii, îndeosebi în familie, ca soț și tată. „Evenimentele” parcurse sunt o aniversare (împlinirea vârstei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
I. PE URMELE IDENTITĂȚII CĂRTURARULUI DIN PROVINCIE / 21 1.1 Intelectualul și educația / 22 1.2 Intelectualul și bunurile culturale / 24 1.3 Intelectualul și munca intelectuală / 26 1.4 Intelectualul la centrul și periferia României interbelice / 28 Capitolul II. AMBIANȚĂ CULTURALĂ ÎN NORDUL MOLDOVEI INTERBELICE / 412.1 Ipostaze ale intelectualului în provincie: profesionistul și animatorul cultural / 57 Capitolul III. INTELECTUALUL PROVINCIEI ÎN FORMARE 71 REȚEAUA DE ÎNVĂȚĂMÂNT SECUNDAR INTERBELIC DIN NORDUL MOLDOVEI / 71 3.1 O diagnoză a învățământului secundar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aborda aspecte precum formarea sau producția de bunuri culturale a intelectualilor provinciei, să creionăm atmosfera culturală din localitățile urbane în care se concentrau activitățile intelectuale și instituțiile prin care provincia făcea pașii mărunți pe drumul spre modernizare. În acest sens, Ambianța culturală în nordul Moldovei interbelice debutează stabilind că zona Botoșanilor și a Sucevei se circumscrie zonei periferice denumită nord al Moldovei, o "provincie în provincie", a cărei identitate este conferită și de intelectualitatea locală ce depune eforturi creatoare pentru promovarea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Gura Humorului și Vatra Dornei am încercat să surprindem atmosfera specifică, dominată de liniște și încremenire, ce contrastează totuși cu o activitate culturală bogată desfășurată în cadrul societăților culturale, liceelor, ateneurilor, teatrelor, bibliotecilor, dar și la redacțiile revistelor și ziarelor locale. Ambianța culturală se transpune astfel atât în mediu formator pentru viitorii intelectuali, cât și în scenă de afirmare a celor ce activează deja pe plan local. Am avut în vedere în această etapă și principalele categorii de profesioniști intelectuali din zonă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
principalul și secundarul coexistă. Primul domină pe al doilea, iar la un moment dat, secundarul ia poziție antagonistă față de principal și îl asimilează. Principalul ca secundar indică astfel nevoia reciprocă imperioasă a fiecăruia de celălalt și împletirea lor62. Capitolul II AMBIANȚĂ CULTURALĂ ÎN NORDUL MOLDOVEI INTERBELICE Reconfigurarea hărții Europei după Primul Război Mondial s-a materializat, în spațiul românesc unificat, într-o serie de modificări majore din punct de vedere teritorial, social și administrativ. Suprafața și populația României se dublează, ajungând
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
astfel de configurare caracteriza și orașele din nordul Moldovei marcat de o viață cultural-intelectuală activă ce încerca să compenseze diminuarea altor funcții urbane în deceniile interbelice. Ne propunem în cele ce urmează o investigare a zonei și o schițare a ambianței culturale din principalele centre urbane, cu accent pe instituțiile culturale în care intelectualii nord-moldoveni se formează și ulterior se manifestă, contribuind la afirmarea unei regiuni puternic eclipsate de atmosfera tumultoasă a capitalei. Primele indicii de urbanizare în întreaga Moldovă apar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
căci una dintre marile biblioteci era cea a școlii, distrusă în război și refăcută ulterior, iar o alta, Biblioteca "Mihai Eminescu", va fi creată tot de elevi de la acest liceu. Asociația foștilor elevi ai Liceului "Laurian" va stimula, de asemenea, ambianța culturală a vremii prin organizarea de conferințe, publicarea volumului Amintiri din viața de școlari, dar și prin înființarea Casei de sfat și citire cu o bibliotecă cu 400 de volume frecventată, în 1923, de 100 de cititori. În 1931, donația
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aprofundată a acestora se va întreprinde într-un capitol ulterior. Alături de cele două reviste au apărut și alte periodice, cu profil cultural sau socio-politic, unele cu o frecvență îndelungată, altele cu caracter efemer 23. Așadar, în atmosfera provincială a Botoșaniului, ambianța culturală interbelică se manifesta cu efervescență, antrenând intelectualitatea locală, în cadrul căreia cadrele didactice sunt actori principali, dar și un public consumator de cultură destul de numeros. Dorohoi. În provincia nord-moldovenească se afirmă și Dorohoiul, județ aflat la granița cu Botoșani, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Artur Gorovei sau Sadoveanu au ținut veritabile cenacluri literare într-o astfel de locație neobișnuită 38. În acest decor, Eugen Lovinescu părea "izolatul orașului", deși a fost surprins adesea la discuții în cofetăria-cafenea, un alt spațiu public ce dădea culoare ambianței culturale locale 39. În interbelic s-au afirmat câteva societăți culturale evreiești, alături de secția locală a Ligii Culturale și de biblioteca publică. Tipografiile locale I. Bendit, Cultura și M. Saidman au publicat, încă din 1877, producția intelectuală a zonei 40
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
populație multietnică, de 17.000 de locuitori la 1930, angrenată în special în ocupații agricole și, într-o formă mai redusă, în activități de natură industrială, Suceava păstra totuși aceeași atmosferă amorțită caracteristică Moldovei de Sus. Cu toate acestea, o ambianță culturală destul de bogată era menținută prin activitățile extrașcolare ale Liceului de băieți Ștefan cel Mare, dar și prin evenimentele organizate de societățile culturale din oraș43. Societatea corală Ciprian Porumbescu are meritul de a fi susținut nenumărate concerte pentru strângeri de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ce s-a constituit ca factor culturalizator, nu doar pentru elevii săi, ci și pentru restul societății rădăuțene. Cele peste 20 de societăți culturale aparținând nu doar românilor, ci și membrilor altor etnii, au contribuit din plin la menținerea unei ambianțe culturale bogate 52. Amintim aici Societatea populară română Ștefan cel Mare, creată încă din 1899, și care deținea, în anii '30, o bibliotecă proprie de 543 de cărți și reviste; Tinerimea romano-catolică germană de băieți și fete ce organiza diferite
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și bogat, dar prin niște întâmplări nenorocite a ajuns în stare de sărăcie"59. În mediul multicultural siretean moștenit din vremea ocupației austriece erau angrenate, la mijlocul anilor '30, câteva societăți culturale, majoritatea germane sau evreiești, demonstrând aportul populației minoritare la ambianța culturală a unui oraș destul de static. Populația evreiască, deși deținea o pondere de 21.3 % în 1930, conferea Siretului, alături de celelalte etnii, imaginea de shtetl caracteristică târgurilor evreiești bucovinene: Așezarea nu era doar un orășel. Siret era un ștetl evreiesc
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
zona nord-moldovenească s-a remarcat prin rețeaua de școli secundare în jurul cărora mobilizarea culturală a intelectualilor locali s-a manifestat cu constanță. Liceele și-au depășit rolul formator-educativ devenind, alături de societățile culturale și revistele locale, instanțe implicate social, creatoare de ambianță culturală. Desigur, nu contestăm rolul celorlalte școli - primare, normale sau de profil tehnic - în antrenarea culturală a zonei. Totuși, factorii culturali de primă mână sunt liceele care se impun pe scena manifestărilor locale. Remarcăm desele organizări de prelegeri și conferințe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de învățământ. O altă figură marcantă a corpului didactic interbelic este profesorul de muzică renumit pentru exigența sa, Grigore Mihail Poslușnicu. Autor de lucrări cu caracter didactic, fondator al unei reviste a profesorilor de muzică, Poslușnicu a contribuit la întreținerea ambianței culturale a orașului prin concertele susținute cu orchestra școlii. Tot acestui profesor se datorează și salvarea unei părți din arhiva liceului de la incendiul din 1917. Limba română a fost cultivată în clasele școlii de către profesorul Neculai N. Răutu, personalitate cu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fapt, cele ce au conferit faima de "focare de cultură" instituțiilor formatoare. 3.4 Populația școlară nord-moldovenească Prezentarea rețelei școlare în capitolul anterior a intenționat să recreeze atmosfera în care intelectualii din provincie se instruiesc pentru accederea în învățământul universitar. Ambianța cu o puternică încărcătură culturală era umbrită adesea de nenumărate obstacole de ordin material și de modificările legislative. În continuare, am urmărit trasarea principalelor coordonate care determină reconstituirea profilului populației școlare și al absolvenților de liceu, din cadrul cărora unii vor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
doar date ale elevilor particulari. date numai pentru elevii particulari. * Pentru anii 1928 și 1929 am avut la dispoziție doar cifre pentru elevi particulari. date numai pentru elevii particulari. ------------------------------------------------------------------------- CĂRTURARII PROVINCIEI 2 1 Introducere Pe urmele identității cărturarului din provincie Ambianță culturală în nordul Moldovei interbelice Intelectualul provinciei în formare Intelectualul provinciei la masa de scris Producție intelectuală nord-moldovenească În loc de concluzii Anexa I Anexa I Anexa II Bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
după nuvela Belfagor arcidiavolo a lui Machiavelli, evocă o atmosferă de început de secol. E vorba de un București fanariot, de un pitoresc aparte, degajând o ciudată poezie. Un basm, în care precizia detaliului istoric, social și sugestia rafinată a ambianței creează o aparență de nuvelă istorică. Către un asemenea trecut, epocă a șugubățului Anton Pann, se repliază C. în acești ani, creând narațiuni cu o tentă de străvechime. Lungul nasului (localizare după Aulus Gellius, prin intermediul unui text probabil franțuzesc) e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
plăcerea provocate de reuniunile grupului nu sînt negate de nimeni. Toți sînt de acord în a spune că aceste schimburi erau fructuoase, bogate spiritual, agreabile, "formidabile": agreabile deoarece Annie și Jacques Robin erau niște gazde care știau să creeze o ambianță caldă și convivială; fructuoase și profitabile spiritual, deoarece permiteau discuții și confruntări frînate uneori în mediul profesional al unora și al-tora. Nici o obligație, nici o sancțiune. Fiecare participa la cinci-șase reuniuni pe an, cu adevărat pentru beneficiul său secret, pentru plăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]