24,780 matches
-
80. Doresc să-i mulțumesc unuia dintre cititorii anonimi ai manuscrisului cărții de față pentru amabilitatea de a-mi semnala aceste aspecte. 81. Francisc Rainer, Enquêtes anthropologiques dans trois villages roumains des Carpathes, Monitorul Oficial, București, 1937. 82. Francisc Rainer, „Amendamentul unui om de știință. Scrisoare deschisă d-lui Ion Mihalache, ministru al Agriculturii”, Adevărul, vol, 42, nr. 13954, 21 iunie 1929, pp. 1-2. 83. Pentru o prezentare laudativă a activității lui Rainer, care nu face nici o referire la eugenie, vezi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
45. Moldovan, Biopolitica, p. 50. 46. Pentru o analiză detaliată a dezbaterilor care au Însoțit reforma agrară din 1921 și a efectelor acestei legi, vezi Mitrany, Land and the Peasant, și Roberts, Rumania. 47. Moldovan, Biopolitica, p. 51. 48. Rainer, „Amendamentul”, pp. 1-2. 49. Moldovan, Biopolitica, p. 48. 50. Pentru mai multe detalii legate de sistemul de tarife și impozite din România, În această perioadă, vezi Roberts, Rumania. 51. Vezi Ancel, Transnistria; Ioanid, Holocaust În România. 52. Moldovan, Biopolitica, p. 48
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Emil, „Valoarea științei”, Revista de Filosofie și Pedagogie, vol. 1, fasc.1, ianuarie 1906, p. 33. Rădulescu-Motru, Constantin, „Rasa, cultura și naționalitatea În filosofia istoriei”, Arhiva pentru Reforma și Știința Socială, vol. 4, nr. 1, 1922, pp.18-34. Rainer, Francisc, „Amendamentul unui om de știința. Scrisoare deschisă d-lui Ion Mihalache, Ministru al Agriculturii”, Adevărul, vol. 42, nr. 13954, 21 iunie 1929, pp. 1-2. Rainer, Francisc, „Enquêtes anthropologiques dans trois villages roumains des Carpathes”, Monitorul Oficial, București, 1937. Rainer, Francisc, „Rasele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Există un moment „autonom” al vieții sexuale, autoerotismul, nu doar psihologic, ci și fizic. Un tânăr singur pe o insulă pustie nu va înceta să aibă o viață sexuală. În ceea ce privește definirea vârstei „minorului”, Daniel și Baudry se bat vitejește: un amendament adus codului francez în timpul perioadei fasciste a regimului de la Vichy stabilește vârsta minorului la 21 de ani. Ceea ce e de-a dreptul o nebunie. În Italia, unde este în vigoare (ca printr-o minune în acest domeniu) codul napoleonian, limita
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o formă relativ diferită, conferind prin aceasta temeiul unității și unicității de expresie, ca atribute definitorii ale personalității. Desigur, nu toți cercetătorii au fost de acord, unii dintre ei arătând că această afirmație ar trebui temperată de o serie de amendamente. Din această perspectivă, importantă a fost clarificarea raportului dintre static și dinamic (Cloninger, 1989), dintre profilul de stare și portretul de fază (Golu, 1993) la nivelul persoanei. De pildă, s-au pus întrebări de genul: este persoana statică (stabilă) sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
consistență supusă analizei, a condus de cele mai multe ori la un adevărat „dialog al surzilor” între specialiștii domeniului, fapt care a accentuat situația de criză. Cercetările recente (Shoda, Mischel & Wright, 1994; Shoda, 1999; Shoda & Mischel, 2000) au adus o serie de amendamente severe, atât de ordin conceptual, cât și de ordin metodologic, în baza cărora, după aproape 30 de ani, se poate spune că paradoxul consistenței se apropie de sfârșit. Bibliografie Alker, H.A. (1972), „Is personality situationally specific or intraphysically consistent?” în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și, ca atare, este subvenționată de stat” (art. 4, Constituția Regatului Danemarca, 15 iulie 1953), altele susțin neimplicarea în problemele religioase, cazul S.U.A.: „Congresul nu va putea adopta nici o lege pentru recunoașterea oricărei religii sau pentru a interzice libertatea cultului (...)” (Amendamentele „Bill and Rights”, 15 septembrie 1791 - parte a Constituției S.U.A., art. 1) (Fonta, 1994). B. Wilson este unul din autorii care insistă pe aspectele pozitive ale activității sectelor, fiind de părere că sectele joacă „un rol de agenți creatori”, că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
of their members, self identity with their ancestral homeland”. Aceasta este, bineînțeles, o posibilă structurare a emigrației române În America, propusă de un cercetător care privește totul de dincolo de Ocean. Oricare altă Încercare asemănătoare va suscita, desigur, scepticisme și posibile amendamente. În cazul formulei propuse de Samuel Beck, ne putem Întreba dacă nu cumva prima perioadă de emigrare, În care au intrat, cu precădere, transilvăneni, bănățeni și bucovineni - sporadic și români din Regat -, nu a fost determinată de rațiuni de ordin
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În 1975 României i se acordă clauza națiunii celei mai favorizate, fapt ce permite sporirea schimburilor comerciale bilaterale. Aici e clou-ul: pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, clauza poate fi acordată unei țări comuniste datorită amendamentului Jackson-Vanik, care condiționează eliminarea tarifelor discriminatorii de respectarea unor drepturi fundamentale, În special a libertății de emigrare. În contextul relațiilor diplomatice amiabile, fiind privit, așa cum arătam, ca un lider independent care ar fi putut crea o breșă În blocul comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lider independent care ar fi putut crea o breșă În blocul comunist, Ceaușescu primește clauza doar pe baza unei asigurări verbale - insistă să nu fie consemnată În vreun act oficial! - că România va respecta drepturile omului În domeniile specificate de amendamentul Jackson-Vanik. Nimic mai fals, după cum vor constata americanii. Făcînd din drepturile omului un stindard al politicii externe americane, administrația Carter răcește considerabil relațiile cu România, motiv pentru care dictatorul de la București așteaptă cu nerăbdare revenirea republicanilor la putere. În principiu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
era greu de presupus că În 1988 clauza avea să fie acordată iarăși. Mesajele transmise lui Ceaușescu de administrația americană explicau clar acest aspect, iar reacția dictatorului român a fost aceea de a declara că renunță la clauză „În condițiile amendamentului Jackson-Vanik”, la Începutul anului 1988, În cursul vizitei la București a subsecretarului de la Departamentul de Stat, John Whitehead. Forțînd, bazîndu-se pe niște atuuri de dispariția cărora nu era conștient, Ceaușescu nu spera doar reînnoirea clauzei, dar și renunțarea la condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu se punea așa: Washingtonul era cel care acorda avantaje României, care Începea să nu mai ofere destul În schimb (ceea ce nu-l Împiedica pe Ioan Totu, la Începutul lui 1988, să spună că „acceptarea clauzei de către România În condițiile amendamentului Jackson-Vanik era o favoare acordată de România Statelor Unite” - p. 210). Este locul să amintim că, În 2003, atitudinea fermă a oficialilor americani față de perpetua problemă a corupției din România a fost primită cu unele reacții de genul: „nici noi nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
socialismului - dacă nu leniniste, cel puțin inspirate din Marx. De aceea, se consemnează cu satisfacție că protestele mișcărilor de opoziție nu se Îndreaptă Împotriva socialismului, ci se referă doar la conducerea existentă. Aceasta poate fi schimbată, iar socialismul, cu unele amendamente, poate merge mai departe. Astfel, la 23 iunie, după alegerile din Polonia, Marian Orzechowski, membru al Biroului Politic și secretar al CC al PMUP, afirmă Într-un interviu (reluat În informarea din 26 iunie a Ambasadei de la Varșovia): „Verdictul electoratului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
moravuri. Comunitățile religioase nu puteau deschide sau întreține instituții de învățământ general, ci numai școli destinate pregătirii personalului deservent care urmau să funcționeze sub controlul statului. Însă, la discuția pe articole a proiectului de Constituție, Marea Adunare Națională a aprobat amendamentul propus de • Ibidem, p. 258. • Ibidem, p. 260. preotul deputat Al. Vlaiculescu la art. 28, care a devenit art. 27, fiind ulterior votat în forma sa finală. Conținutul lui era identic cu cel al fostului articol 27, numai că el
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
doctrina negării plauzibile a fost în fapt abolită de Congres în urma investigațiilor asupra chestiunilor legate de serviciile de informații de la jumătatea anilor ’70. La sfârșitul anului 1974, în urma dezvăluirilor despre un program de acțiuni secrete în Chile, Congresul a aprobat Amendamentul Hughes-Ryan, care interzicea CIA acțiunile derulate în secret: ...în afara situațiilor în care președintele constată că fiecare operațiune în parte este importantă pentru securitatea națională a Statelor Unite și informează în timp util... comisiile responsabile ale Congresului, inclusiv șComisia pentru Relații Externe
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
fiecare operațiune în parte este importantă pentru securitatea națională a Statelor Unite și informează în timp util... comisiile responsabile ale Congresului, inclusiv șComisia pentru Relații Externe a Senatului și Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanțilorț 56. Atenția acordată de Congres Amendamentului s-a axat pe componenta acestuia care solicita puterii executive să informeze Congresul asupra acțiunilor secrete. Totuși, prevederea Amendamentului conform căreia președintele trebuie să constate că acțiunile secrete propuse sunt importante pentru securitatea națională a subminat capacitatea președintelui de a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Congresului, inclusiv șComisia pentru Relații Externe a Senatului și Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanțilorț 56. Atenția acordată de Congres Amendamentului s-a axat pe componenta acestuia care solicita puterii executive să informeze Congresul asupra acțiunilor secrete. Totuși, prevederea Amendamentului conform căreia președintele trebuie să constate că acțiunile secrete propuse sunt importante pentru securitatea națională a subminat capacitatea președintelui de a nega plauzibil implicarea în orice acțiune sub acoperire care era adusă în atenția publicului 57. În cursul anchetei Iran-Contra
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
practică a prerogativelor Congresului în materie de alocare a fondurilor. Aceste prerogative pot să fie exercitate de către comisiile pe probleme de informații sau să implice o dezbatere la nivelul Senatului și al Camerei Reprezentanților; așa s-a întâmplat în cazul „amendamentelor Boland” prin care se limita sau se interzicea sprijinirea mișcării de rezistență din Nicaragua în anii ’8028. Principalul argument în favoarea exercitării controlului de către Congres asupra acțiunilor secrete este că întrunește avantajele controlului democratic, pe de o parte, și cele ale
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
astfel de supravegheri. În Statele Unite această discuție tinde să fie purtată în termeni de drept constituțional. De exemplu, se ridică problema modului în care ar trebui interpretată, în cazuri ce privesc siguranța națională, interdicția conținută în cel de-al patrulea Amendament la Constituția americană 38 referitoare la percheziții și confiscări nejustificate. Se punea și problema legitimității interceptării comunicațiilor telefonice (care sunt considerate o formă de percheziție) în cazuri ce țin de siguranța națională: în cazul acestor interceptări realizate din rațiuni de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
motiv pentru adoptarea acestui standard a fost garanția că nu se întreprinde nici o acțiune de supraveghere doar pentru că o persoană sau un grup își exercită dreptul de liberă exprimare, dreptul libertății presei sau cel de liberă asociere, prevăzute în Primul Amendament la Constituția Statelor Unite 51. Există două argumente care justifică acest obiectiv. În primul rând, există opinia potrivit căreia o investigație guvernamentală întreprinsă asupra unei persoane sau a unui grup constituie în sine o sancțiune ce nu ar trebui să li
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
exercitarea dreptului) care face obiectul supravegherii. Aceste motive sunt plauzibile într-o anumită măsură, dar nu sunt întotdeauna foarte convingătoare. În termeni constituționali, se pune întrebarea dacă supravegherea realizată în asemenea condiții reprezintă o restrângere a libertăților garantate de Primul Amendament. Această problemă nu poate fi tratată aici pe larg. Câteva elemente ilustrează însă argumentele pro și contra adoptării standardului în materie de infracționalitate. Pe de o parte, încălcarea dreptului la viață privată, pe care o presupune urmărirea unei persoane de către
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
acțiuni nu poate fi decât unul minim. Efectul pare să fie mai degrabă echivalent oprobriului public pe care o persoană și l-ar atrage dacă ar îmbrățișa idei lipsite de popularitate, decât cel de limitare a libertăților prevăzute în Primul Amendament. Potrivit dreptului constituțional, Curtea Supremă a respins opinia conform căreia o persoană are de suferit ca urmare a „simplei existențe a unei acțiuni guvernamentale de investigații și de culegere a unor informații”. Curtea a hotărât că, în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor legale
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
certitudine dacă respectivul candidat are o astfel de afiliere este ca instituțiile guvernamentale să aibă și alte surse de informații provenind din supravegherea organizațiilor respective. În această privință, este important să înțelegem în ce anume constă protecția asigurată de Primul Amendament. Conform hotărârii Curții Supreme în cazul Brandenburg vs Ohio, este protejată „susținerea la nivel teoretic” a ideii răsturnării guvernului american. Susținerea unor astfel de idei poate fi interzisă doar atunci când „aceste idei sunt menite să incite sau să provoace acțiuni
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
culise: operațiunile secretetc "Capitolul 4. În culise\: operațiunile secrete" 1. Legea privind autorizarea activității serviciilor de informații, anul fiscal 1991, L. 102-88, 14 august 1991 ș50 USC 413bț. 2. Activitățile secrete au fost „definite” pentru prima dată în 1974 prin Amendamentul Hughes-Ryan (Secțiunea 662 din Legea privind asistența externă din 1961 ș22 USC 2242ț). Acest act normativ nu oferea o definiție în sensul strict al cuvântului; dar le cerea președinților să autorizeze în mod explicit și apoi să raporteze Congresului, toate
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
relatare a modului în care guvernului francez a gestionat acest episod, vezi John Dyson, Sink the Rainbow! An Enquiry into the „Greenpeace Affair” (Gollancz, Londra, 1986), pp. 157-186. 56. Secțiunea 662(a) a Legii privind asistența externă din 1961, amendată. Amendamentul Hughes-Ryan a fost abrogat oficial odată cu punerea în aplicare a Legii privind autorizarea activității serviciilor secrete pentru anul fiscal 1991. Nouă lege păstra condiția avizării de către președinte și includea, de asemenea, cazul operațiunilor secrete derulate nu numai de CIA, ci
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]