3,554 matches
-
Atunci cînd o persoană se simte amenințată, devine anxioasă. Deseori, în mintea ei, această anxietate este asociată cu situația în care s-a manifestat. Reacția de tip luptă sau fugi are rolul de a ne ajuta să scăpăm de situațiile amenințătoare din punct de vedere fizic. Totuși, elementul esențial constă în faptul că aceasta este declanșată de amenințarea percepută. Deși această amenințare poate fi de natură fizică (de exemplu, evitarea la limită a unui accident rutier sau situația de a fi
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fapt, nu reprezintă un pericol pentru supraviețuire. Reacția de tip luptă sau fugi survine ca un răspuns automat la o amenințare percepută. Nu poate fi eliminată. Ceea ce trebuie să se schimbe este tendința individului de a interpreta situațiile respective drept amenințătoare. 2.1. Ce este un atac de panică? Panica reprezintă apariția bruscă a senzației de teamă, anxietate sau disconfort intens. De obicei, simptomele se manifestă subit, iar severitatea lor se accentuează în următoarele 5-10 minute. Un atac de panică este
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
face față situațiilor și să dobîndiți încrederea necesară pentru a le aplica, pentru a diminua stresul și anxietatea cauzate de situațiile dificile. De asemenea, este important să vă reduceți hipersensibilitatea și tendința de a interpreta greșit situațiile ca fiind mai amenințătoare decît în realitate. Veți atinge cel mai mare succes în diminuarea anxietății atunci cînd veți încerca să aveți în vedere toate sursele de stres și de anxietate, iar strategiile de management al stresului vor deveni parte integrantă a existenței dumneavoastră
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
senzația de suprasolicitare. Temerile se pot agrava dacă o persoană fără o pregătire prealabilă face eforturi bruște de a se confrunta cu o situație care a fost evitată timp de ani de zile sau care este percepută ca fiind extrem de amenințătoare. În acest caz, anxietatea indusă de expunerea bruscă și copleșitoare poate, de fapt, să consolideze asocierea dintre situație și teamă. Acest fenomen este numit sensibilizare și reprezintă opusul a ceea ce încercăm să realizăm! Expunerea repetată Simpla înfruntare a unei situații
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
panică survenit în timpul conducerii autovehiculului). Cu alte cuvinte, deși să ai un atac de panică în timp ce conduci poate reprezenta o experiență traumatizantă, acest lucru reprezintă o alarmă falsă, în ideea că apariția anxietății nu a fost determinată de un stimul amenințător ușor de identificat, precum în cazul accidentului de mașină. În concordanță cu teoria potrivit căreia unele fobii specifice reprezintă reacții dobîndite în confruntarea cu anumite obiecte sau situații, tehnicile de control al anxietății se dovedesc utile în tratamentul fobiilor (Rygh
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sau excesiv în preajma obiectelor sau situațiilor care produc teamă. Frica ar putea să provină dintr-o evaluare corectă a unui eveniment periculos trecut (de exemplu, un accident de mașină) sau dintr-o apreciere incorectă a unui eveniment inofensiv ca fiind amenințător (de exemplu, un atac de panică). Căile directe (de exemplu, condiționarea) sau indirecte (transmiteri verbale sau indirecte) presupun o reprezentare cognitivă a informației (nu neapărat conștientizabilă; Mattick et al., 1995) că anumiți stimuli vor produce (sau prezice), probabil, unele rezultate
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
își fac adesea griji despre posibilele consecințe ale nivelurilor extreme de anxietate. Ei pot fi preocupați de faptul că anxietatea va deveni incontrolabilă sau că ar putea genera o problemă fizică sau mentală gravă. În consecință, senzațiile sînt percepute drept amenințătoare și pot redeclanșa întreaga reacție de anxietate. Astfel se explică de ce mulți oameni cu fobii se tem de anxietate la fel de mult ca și de potențialele pericole ale situației fobice ba chiar și mai mult. Prin urmare, este important să analizăm
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
perioade solicitante sau stresante, veți fi mai alert decît ar trebui, iar această senzație de alertă ajunge să se transforme în aprehensiune și anxietate. Tensiunea constantă generează hipersensibilitate, astfel încît persoana respectivă reacționează la evenimente din ce în ce mai neînsemnate ca și cum ar fi amenințătoare. Învățînd să vă relaxați, veți deveni capabil să controlați aceste sentimente de anxietate. În cadrul acestui program, veți învăța să recunoașteți tensiunea, să vă relaxați profund și să vă relaxați în situații cotidiene. Va trebui să vă implicați în mod activ
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
provoacă nivelul cel mai scăzut de frică și continuînd cu situațiile cele mai temute. În continuare, veți avansa de-a lungul ierarhiei, rămînînd de mai multe ori într-o situație, la fiecare nivel, pînă ce situația nu mai este potențial amenințătoare. Această procedură este discutată mai amănunțit în secțiunile următoare. 4.1. Înfruntarea temerilor Temerile situaționale sînt asociate cu unele locuri sau situații pe care persoana cu fobie le consideră periculoase sau înspăimîntătoare. După apariția temerilor asociate cu o serie de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
consecințele emoționale. 5.2. Interpretări și concepții greșite Mulți oameni își dau seama că reacțiile lor emoționale față de diverse situații diferă de ale celor din jur. Aceasta este o urmare a faptului că oamenii cu fobii etichetează anumite situații drept amenințătoare sau periculoase și, astfel, au un sentiment de anxietate. Este important să conștientizați că este normal să deveniți anxios ca reacție la situațiile cu adevărat amenințătoare sau periculoase. În cazul unei fobii, problema este că etichetarea e incorectă și se
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Aceasta este o urmare a faptului că oamenii cu fobii etichetează anumite situații drept amenințătoare sau periculoase și, astfel, au un sentiment de anxietate. Este important să conștientizați că este normal să deveniți anxios ca reacție la situațiile cu adevărat amenințătoare sau periculoase. În cazul unei fobii, problema este că etichetarea e incorectă și se bazează pe o estimare exagerată a gravității sau a probabilității pericolului. Persoane cu fobii Persoane fără fobii Evenimentul declanșator Un păianjen dintr-un borcan Opinii Dar
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să obțină informații noi, utile, despre dimensiunile reale ale probabilității și ale implicațiilor. Avînd în vedere gîndurile unei persoane care suferă de fobie, frica are un temei logic. Problema este că gîndurile nu sînt adecvate situației. Situația este considerată mai amenințătoare decît ar fi cazul, iar pericolul pare mai probabil decît în realitate. Dacă o persoană își schimbă modul în care apreciază sau interpretează evenimentele, ea poate dobîndi un control mai mare asupra sentimentelor sale, lucru benefic și care-i permite
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
situația respectivă poate contribui la clarificarea temerilor. 2. Nu mă pot gîndi la nici o alternativă. După multe luni sau chiar ani în care ați avut gînduri care induc anxietate, este posibil să vă fie greu să găsiți alternative mai puțin amenințătoare. Analizați toate datele disponibile, în special cele care sînt în contradicție cu gîndurile dumneavoastră. Întrebați-vă de ce persoanele din jur nu se tem de situația respectivă și încercați să presupuneți ce anume ar putea gîndi ei referitor la acea situație
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
gîndurile verbale generează o reacție cardiovasculară slabă, imaginile cu aceeași tematică determină reacții mai intense. Borkovec și colegii săi au emis ipoteza că persoanele care manifestă preocupări folosesc verbalizarea ca pe o strategie pentru diminuarea excitației simpatice provocate de ideile amenințătoare și că procesul neliniștii poate reprezenta cauza reducerii variabilității autonome asociate cu TAG. Deși strategia verbalizării poate fi adaptată la numeroase contexte, mai ales la cele interpersonale, inhibarea proceselor emoționale reprezintă o adaptare defectuoasă, deoarece contribuie la perpetuarea semnificațiilor emoționale
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la persoanele anxioase, Rapee (1991b) a elaborat un model al perpetuării TAG din perspectiva procesării informațiilor. Pe scurt, s-a demonstrat că persoanele cu un nivel ridicat al anxietății generalizate își folosesc în mare măsură atenția pentru a detecta informații amenințătoare și, prin urmare, au un prag-limită inferior pentru depistarea acestora (de exemplu, MacLeod et al., 1986; Dibartolo et al., 1997). S-a dovedit că memoria acestor persoane poate accesa mai ușor informațiile legate de amenințări, datorită codificării selective a acestui
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Butler și Mathews, 1983; MacLeod și McLaughlin, 1995). Utilizînd modelele rețelelor semantice, Rapee (1991b) a emis ipoteza că, odată cu accesarea informației asociate cu amenințarea, are loc activarea centrului anxietății, care, la rîndul său, contribuie la coborîrea pragului pentru depistarea informațiilor amenințătoare. De asemenea, activarea centrului anxietății induce apariția unor informații referitoare la reacțiile potențiale față de amenințare, precum și posibilitatea ca aceste reacții să neutralizeze amenințarea. Se presupune că activarea centrului anxietății este inhibată dacă informațiile susțin ideea neutralizării amenințării. Pacienții cu anxietate
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
modelul încorporează rolul evitării cognitive care, conform lui Borkovec și colaboratorilor săi, în concordanță cu conceptul preocupării ca evitare a temerilor avansează ipoteza că neliniștea, în calitate de proces cognitiv semantic, are ca efect diminuarea excitației somatice, activată în principal de imaginile amenințătoare. Prin urmare, îngrijorarea este consolidată în mod negativ prin diminuarea simptomelor somatice. Acest model s-a bucurat de sprijinul unor ipoteze anterioare. De exemplu, chestionarele de evaluare a fiecăruia dintre cei patru factori implicați au condus la diferențierea pacienților cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și Carter au argumentat că pacienții cu TAG folosesc îngrijorarea ca pe o modalitate de a face față problemelor, datorită ideilor lor fixe legate de utilitatea acesteia. Îngrijorarea inițială (de tip I) reprezentînd grijile asociate în mod direct cu evenimentul amenințător determină amplificarea simptomelor de anxietate pe termen scurt, însă pe o perioadă mai îndelungată poate reprezenta o soluție potențială pentru diminuarea anxietății, astfel încît se ajunge la o consolidare negativă a neliniștii. Afirmația conform căreia îngrijorarea amplifică anxietatea pe termen
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nu se cunoaște modul în care se dezvoltă convingerile solide referitoare la îngrijorare ca strategie de a face față problemelor și nu există dovezi în sprijinul ipotezei că aceasta fie și de lungă durată furnizează o soluție potențială a evenimentelor amenințătoare. Cu toate acestea, există mai multe argumente care sprijină rolul îngrijorării de tip II sau grijile despre griji. Wells a demonstrat că ideile de tipul griji despre griji sînt independente și reprezintă indicii mai concludente ale severității neliniștii patologice, în comparație cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sentimentul de amenințare și de pierdere a controlului. Efectul concepției despre lume Persoanele cu tulburare anxioasă generalizată au o tendință sporită în comparație cu cei care nu suferă de tulburări anxioase de a interpreta în mod automat informațiile din existența lor drept amenințătoare. De exemplu, soneria telefonului are mai puține șanse de a fi asociată cu anticiparea plăcută a unei discuții cu un prieten, ci se crede mai degrabă că vestește un accident. Expresia de încruntare a șefului de la serviciu nu va fi
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
legate de traumă. Prin urmare, în tratamentul SSPT este foarte important să se aloce un timp suficient pentru punerea bazelor unei relații solide. În modelul de tratament prezentat mai jos, primele etape psihoeducația și managementul simptomelor nu sînt percepute drept amenințătoare și oferă terapeutului posibilitatea de a-și demonstra cunoștințele, credibilitatea și lipsa de prejudecăți. Astfel, relația terapeutică are șanse să se dezvolte, construind totodată și baza legăturii terapeut-pacient. Psihoeducația În stresul traumatic, psihoeducația reprezintă un prim pas important al tratamentului
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de considerație față de nivelul de detresă experimentat. Totuși conceptul este important, iar alte sintagme se pot dovedi mai utile (de exemplu, deși problemele despre care mi-ați vorbit vă deranjează foarte mult, ele reprezintă o reacție umană normală față de evenimente amenințătoare și se vor diminua). Pliantele sînt foarte utile ca sprijin auxiliar al afirmațiilor terapeutului, reprezentînd o validare concretă a experienței personale a pacientului și a reacției lui ca normale. De asemenea, stabilirea fundamentelor tratamentului propus are o importanță crucială: tratamentul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să fie exasperat de Occident: "N-ar fi pentru prima dată în istorie cînd o civilizație s-ar fi prăbușit în josnicie și cînd locul ei este golit prin lovituri de măciucă. Azi, măciuca se ridică împotriva ei, teribil de amenințătoare. Măciuca se numește bolșevism". În 1927, Istrati și Racovski pleacă împreună la Moscova pentru a sărbători a zecea aniversare a revoluției ruse. În ciuda lucidității sale, Troțki este exclus din comitetul central în noiembrie 1927, Racovski se supune. Istrati clamează, într-
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să le ceară să treacă înapoi Tisa dacă nu au mijloacele de a garanta dezarmarea și demobilizarea Ungariei? În august, Béla Kun cade iar forțele ungare albe se organizează la Szeged. Românii rămîn pe loc pînă la trimiterea unei note amenințătoare pe 13 noiembrie, notă care se integrează într-o serie de mesaje platonice... Cu toate acestea, trupele române sfîrșesc prin a se retrage dincoace de Tisa la 24 noiembrie. La București, Brătianu se retrage. La 29 septembrie regele a format
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
minelor și a comunicațiilor cu asistența Germaniei, cooperarea bancară și industrială. Guvernul român se angajează în schimb să faciliteze executarea unui program petrolier la scară mare. Gafencu se va justifica în 1944: "Nu exista decît un mijloc de a deturna amenințătorul pericol german: găsirea unei posibilități de înțelegere directă cu Reich-ul". În paralel, România acceptă garanția Marii Britanii și a Franței, la 13 aprilie 1939. La 15 martie precedent, trupele germane invadaseră Boemia și Moravia și ocupaseră Praga. Londra a schimbat direcția
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]