56,531 matches
-
primele, alea-n alb-negru. în timp ce așteptau să li se aducă felul principal, Logan își schiță propunerea. Lucra la unul dintre principalele studiouri de la Hollywood și încerca să pună în mișcare zece-douăsprezece proiecte orientate direct spre segmentul de bază al pieței americane. Dat fiind că văzuse cele două filmulețe ale lui Kingsley și fusese foarte impresionat mai cu seamă de construirea scenelor de acțiune, iar apoi auzise de la ceilalți colegi ai lui Terry multe cuvinte de laudă la adresa calităților lui creatoare, trăgea
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
presupus renumită în care era publicat. - N-ai auzit de Spionul și fiul? întrebă Kingsley. Bine, dar e celebrisim, nu-mi vine să cred că aici n-a prins. Tipul, cum să-ți zic, e un fel de James Bond american. Da' fii atent, e văduv și-are un puști de treișpe ani, frumușel și foc de isteț, care se ține după el în toate misiunile. - Așa e, preluă Logan ștafeta. Nevastă-sa moare într-un accident de mașină înainte să
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
preluă Logan ștafeta. Nevastă-sa moare într-un accident de mașină înainte să-nceapă acțiunea propriu-zisă a filmului. Nu arătăm nimic, fiindcă nu se face să pornim pe-o notă tristă. Una peste alta, e vorba de-un James Bond american al anilor '80, numai că totul e mult mai autentic. - Mai autentic, repetă Terry cu o voce fără inflexiuni. - Exact. Fiindcă tipul nu-și neglijează obligațiile de familie. Pricepi, mai mereu își riscă pielea pentru țară, învingînd comunismul și tot
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
Germania, prin avatarurile complicate ale celui ce caută, ale celui ce se caută pe sine însuși, Iancsi produce o importantă imprimare discografică LP, "Identification", imprimare ce atrage atenția cercurilor profesioniste; s-a stabilit ulterior în Atlanta cu sprijinul celebrului publicist american al jazz-ului, cel care a fost Willis Conover. Pentru noi cei ce nu am avut prilejul de a-l fi audiat în ultima vreme, în ultimele decenii, pe Körössy, recentele întâlniri petrecute aici, la București, par să fi produs
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
ascensiune a filmului italian actual, câștigător în acest an la Veneția al prestigiosului trofeu Cupa Volpi pentru cea mai bună interpretare masculină - și, nu în cel din urmă rând, o dezbatere (privind cinematograful european și filmul de autor versus cinematograful american și dominația producătorilor) găzduită de Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București, în cadrul căreia studenții (viitori regizori, operatori, scenariști, critici de film, monteuri de imagine și sunet) au avut un profitabil și benefic schimb de opinii cu Alberto
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
așa, avînd în vedere că de fiecare dată cînd s-a scris despre noi s-a scris îngrozitor de prost. în afara episodului 1996, adică al Campionatului Mondial de fotbal, cînd ne-am bucurat de o reală simpatie în rîndul opiniei publice americane, politicienii noștri au avut grijă să compromită cu nerușinare tot ceea ce-ar fi putut semăna a onorabilitate sau măcar a normalitate. Așa încît, ar fi de preferat ca, mulți ani de aici înainte, România nici să nu existe pentru
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
noștri au avut grijă să compromită cu nerușinare tot ceea ce-ar fi putut semăna a onorabilitate sau măcar a normalitate. Așa încît, ar fi de preferat ca, mulți ani de aici înainte, România nici să nu existe pentru media americană! Publicarea recentului articol al lui Tony Judt în "The New York Review of Books", primit în mediile intelectuale americane, după cîte îmi dau seama, drept un studiu normal, o analiză rece, la obiect, fără inutile efuziuni și fără dubioase calcule obscure
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
măcar a normalitate. Așa încît, ar fi de preferat ca, mulți ani de aici înainte, România nici să nu existe pentru media americană! Publicarea recentului articol al lui Tony Judt în "The New York Review of Books", primit în mediile intelectuale americane, după cîte îmi dau seama, drept un studiu normal, o analiză rece, la obiect, fără inutile efuziuni și fără dubioase calcule obscure, a stîrnit printre intelectualii români - din țară și din străinătate - o adevărată furtună. Impactul articolului a fost mai
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
sfeclit-o. Reciclarea bunurilor nu mai poate reprezenta acum decît o reciclare a mizeriei. Iar în plan moral, o reciclare a mizeriei morale. Dl. Năstase știe toate aceste lucruri, iar din eternul echilibru instabil al României probabil că niscaiva reproșuri americane i-ar fi făcut mult mai bine decît încurajările americane. Observ, însă, că mașinăria pesedistă nu s-a oprit din mestecarea vorbelor goale: ca să nu rămînă mai prejos, ramura hrebenciucă a partidului a lansat propria sa "Declarație" (pro-Moldova, de data
Zgomotul și euforia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15706_a_17031]
-
o reciclare a mizeriei. Iar în plan moral, o reciclare a mizeriei morale. Dl. Năstase știe toate aceste lucruri, iar din eternul echilibru instabil al României probabil că niscaiva reproșuri americane i-ar fi făcut mult mai bine decît încurajările americane. Observ, însă, că mașinăria pesedistă nu s-a oprit din mestecarea vorbelor goale: ca să nu rămînă mai prejos, ramura hrebenciucă a partidului a lansat propria sa "Declarație" (pro-Moldova, de data aceasta, dar nu se suflă nici o vorbă despre care Moldovă
Zgomotul și euforia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15706_a_17031]
-
dintre comentariile mele. M-am oprit, pentru început, la analiza politico-economico-militară a lui Thomas S. Blonton, pe care editorii (dl Romulus Rusan) îl intitulează Ce știa președintele Truman despre România. Și asta dacă se ține seama despre descoperitul, în arhivele americane, raport al serviciilor americane elaborat în 1949. Raportul, la care mă voi referi curînd, e bogat în informații foarte utile. Mă îndoiesc însă că președintele Harry Truman a luat cunoștință despre el. S-a demonstrat, de pildă, că memoriul regelui
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
am oprit, pentru început, la analiza politico-economico-militară a lui Thomas S. Blonton, pe care editorii (dl Romulus Rusan) îl intitulează Ce știa președintele Truman despre România. Și asta dacă se ține seama despre descoperitul, în arhivele americane, raport al serviciilor americane elaborat în 1949. Raportul, la care mă voi referi curînd, e bogat în informații foarte utile. Mă îndoiesc însă că președintele Harry Truman a luat cunoștință despre el. S-a demonstrat, de pildă, că memoriul regelui Mihai I către fostul
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
P. Groza, a exponenților politici ai P.N.Ț. și P.N.L. Dar n-au protestat decis și cu consecințe după falsificarea grosolană a alegerilor din noiembrie 1946. Regretatul N. Carandino povestește, în al doilea volum al memoriilor sale, că stăruințele ambasadorului american din Moscova, Averell Harriman, venit, special, la București pentru a convorbi cu opoziția democrată din toamna lui 1946, aveau un singur scop: să creeze o zonă de liniște relativă în Europa de Est pentru ca, în S.U.A., Truman să poată cîștiga, triumfător alegerile
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
să revin la raportul secret al lui Thomas S. Blonton. A fost elaborat în 1949 și predat la 5 octombrie al acestui an și a devenit public posibil de consultat în 1970. Acest Blonton a folosit, inteligent, rapoartele diverșilor oficiali americani în România și, știind să culeagă de acolo ceea ce îi era util, mai și documentîndu-se în literatura de specialitate, a întocmit un raport pătrunzător care putea fi necesar. Dar era, atunci, cineva oficial în S.U.A., în frunte cu președintele, să
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
marcat culminația succesului comunist în procesul de preluare completă a controlului. În lunile ce au urmat, comuniștii s-au concentrat asupra schimbării formei de stat, pentru a-și epura rîndurile de elementele considerate nu deplin obediente față de ordinele Kremlinului". Oficialii americani neavînd cunoștință de rezistența românească din munți (nota editorului - dl Romulus Rusan - e mai mult decît binevenită), Thomas S. Blonton afirmă în raportul său: "Nu există nici o informație care să indice existența sau formarea unei opoziții eficiente și organizate în
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
în 1949, la începuturile războiului rece care a durat decenii întregi? Academia Civică a făcut însă un extraordinar serviciu publicîndu-l în întregime (inclusiv cu doctele anexe). Thomas S. Blonton, Ce știa președintele Truman despre România. Un raport al serviciilor secrete americane (1949). În românește de Ioana Ieronim, în colaborare cu Raluca Schian, Raluca Ionescu și Andrei Popovici. Fundația Academia Civica, 2000.
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
logica rigidă, consecvența absolută, omogenitatea, și toate celelalte de acest gen, nu vor putea niciodată să accepte maniera în care formalismul estetic le subminează, prin simplul fapt că există" (V. Nemoianu, care numește esteticul, cu prudență, așa cum procedează și critica americană, ,,formalism estetic", dar nu mai puțin îi ia apărarea cu argumente à la page, anevoie de combătut). De unde reiese obligația noastră de-a ieși iarăși în arenă în rol de combatanți spre a mînui conceptele lovinesciene în favoarea esteticului amenințat atît
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
își irosește tinerețea, intră într-un bucluc: e acuzat că a violat o minoră. N-am găsit în mine resursele necesare ca să duc filmul la, presupun, bun sfîrșit. Așa că am închis și m-am culcat. Am visat că un boss american avea un bodygard gelos pe un android care era și el bodygard, dar unul perfect, așa că s-a decis să-l ucidă... Alt film, mi-am zis disperat, numai că pe ăsta l-am visat pînă la capăt, fiindcă, în
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
numele de Balcani, pe atunci lipsit de orice înțeles negativ. Studiul Mariei Todorova este unul savant și sperdocumentat. Autoarea își culege informațiile din cele mai diverse domenii și uimește prin dexteritatea cu care stabilește corelații între acestea. Ceea ce descoperă cercetătoarea americană nu este însă o imagine unică sau unitară a Balcanilor, ci mai degrabă o serie de imagini difuze, adesea suprapuse, schematice și stereotipe, cu un nucleu comun însă, și care definesc tiparele de percepție ale lumii "civilizate" și ale balcanicilor
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
și egalității, Editura Polirom, 2001, Colecția "Studii de Gen", 230p., 90.000 lei Reformatoarea A doua carte din colecția "Studii de gen" pe care aș vrea să o prezint îi aparține Andreei Dworkin, un nume extrem de cunoscut în mediul cultural american nu atît datorită radicalismului teoriilor sale (nici Dworkin nu este o "separatistă"), cît datorită domeniului delicat ales pentru studiu și acțiune politică, pentru că trebuie precizat de la început că Andrea Dworkin este o militantă cu merite chiar în avansarea unor proiecte
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
produce un viol. De vreme ce frecvența acestor acte de agresiune este atît de mare, judecă Andrea Dworkin, este o ipocrizie periculoasă din partea autorităților să încerce să le prezinte drept fenomene izolate. Aici își are originea lupta scriitoarei cu inerțiile sistemului juridic american. în același timp, frecvența agresiunilor trebuie să însemne și că bărbații, într-un for interior, consideră că au dreptul să agreseze. Pe ce se întemeiază acest drept și cum este întreținută această convingere masculină? Pe inferioritatea femeii, și prin pornografie
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
de mare prestigiu, vezi bine), este un monument de sexism și rasism cum cu siguranță se scriau multe la vremea respectivă, de o naivitate înduioșătoare dacă am putea să nu ne gîndim la implicații. Eroii sînt indivizi din "lumea bună" americană și europeană contemporană cu apariția romanului, și la fiecare dintre ei și ele apartenența la neam (rasă) este considerată răspunzătoare pentru multe. De exemplu, femeile americane sînt admirabile prin tăria morală și de caracter, dar "nu au temperament", ceea ce înseamnă
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
am putea să nu ne gîndim la implicații. Eroii sînt indivizi din "lumea bună" americană și europeană contemporană cu apariția romanului, și la fiecare dintre ei și ele apartenența la neam (rasă) este considerată răspunzătoare pentru multe. De exemplu, femeile americane sînt admirabile prin tăria morală și de caracter, dar "nu au temperament", ceea ce înseamnă că nu cedează pasiunilor și niciodată nu trăiesc dragostea adevărată. Asta, dacă nu cumva au și ceva sînge latin prin vine (anglo-saxonele sînt, fără speranță, insipide
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
latin prin vine (anglo-saxonele sînt, fără speranță, insipide și de gheață, și se mai și îmbracă prost), și dacă nu cumva un bărbat european își pune în minte să le cucerească. Pentru că sterilitatea lor afectivă se manifestă numai față de bărbații americani, care le-au acordat prea multe libertăți și nu mai sînt recunoscuți de ele ca masculi. în schimb europenii, care după căsătorie cer supunere totală și devin proprietarii averii soției (ceea ce nu e obligatoriu să se întîmple în America), sînt
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
și de amantele părăsite. După cîțiva ani de supunere în stil european, americancele căsătorite peste ocean se fac mai frumoase, se afirmă cu insistență în roman - le priește. Evident, americancele "se masculinizează" pentru că citesc și învață limbi străine, iar bărbații americani se "feminizează" pentru că le lasă. Ele, oricum, tot despre rochii și mese în societate vorbesc tot timpul. Ei, despre știință și artă. Bărbații italieni, despre care plana suspiciunea că ar fi mai virili decît francezii, sînt denigrați ca fiind caractere
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]