67,494 matches
-
parfum suprarealist, a unui număr de monologuri contextualizate aberant: monologuri stereotipe, prescrise, dezosate de umanitate și livrate pe parcursul unei mișcări exterioare impuse personajelor de autori nevăzuți dar vizibil aflați la controlul mecanismelor întregului proces. Pentru cei care nu cunosc filmul, amintesc o secvență cu o muncitoare care-și spune monologul-poezie absurdă (construit pe modelul predării de ștafetă între generații) așezată fiind pe un travling în mișcare (travling - cărucior pe șine, parte a instrumentarului de filmare), respectiv pandantul acestei secvențe, aceea a
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
încheie interogativ: Cine să fie autorul acestei minunății de tehnică literară dintre toți acești insipizi și stupizi autori de romane populare de la mijlocul secolului trecut? Editorul de astăzi presupune pe criticul, esteticianul și poetul Radu Ionescu. Dovezile lipsesc." Mi-am amintit recent de Catastihul amorului prin hazardul răsfoirii unei vechi mape de corespondență. Alexandru Călinescu îmi scria din Iași la 3 martie 1987: "Îndrăznesc să vă solicit o consultație. Ce părere aveți despre Catastihul amorului și La gura sobei? [...] Să fie
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
întreaga scară a mamiferelor se produce, adică un fel de mîrîit, sunetul lor de atac ori de apărare: ... Știu că cele mai multe din faptele povestite - am început - sau pe care le voi povesti, vor părea neînsemnate sau nevrednice de a fi amintite. Nimeni însă nu trebuie să compare Analele mele cu operele celor ce au scris istoria veche a poporului român... M-am oprit. Am respirat adînc, de căldură. Ca și cuprins de un fel de emoție, după cum mi se întîmplă oridecîteori
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
Este bărbatul care găsește fără să caute. N-are nevoie să iubească o idee. El este iubit de idee, ea are nevoie de el, el face din ea ce vrea, sînt întotdeauna de acord. Mă întreb cîteodată dacă el își amintește de circumstanțele primei noastre întîlniri de-acum patruzeci de secole, pardon, patruzeci de ani". (p. 11) Da, da, patruzeci de ani! Și pînă la urmă care este secretul acestei iubiri al doamnei de peste optzeci de ani (care arată cu douăzeci
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
că Ștefan Boboc, fostul președinte al CNVM, cel care știa de ingineriile financiare de la FNI, ar fi fost omul PDSR-ului. Poate că nu e așa, totuși brusca grijă a vicepreședintelui acestui partid, Adrian Năstase, față de soarta lui Boboc ne amintește de procesiunea pedeseristă la Parchetul General pentru susținerea morală a lui Gabriel Bivolaru, perlamentarul urmărit de justiție pentru delicte care ar fi băgat rapid la pușcărie pe orice falsificator lipsit de protecție politică. Riscând să intre pe teritorul Telecomando-ului, Cronicarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
la cartierul de lux preferat de nomenclatură: "Și Petre Roman este băiat de cartier - Primăverii, firește" ("Academia Cațavencu" 15, 1999, 6). Se știe că muzica actuală (rap, hip-hop) a contribuit în mod decisiv la răspîndirea emblemei cartierului; e suficient să amintim o serie de titluri - al unui album muzical (De cartier), al unei casete (Star de cartier), al unor piese muzicale: Limbaj de cartier; Poveste de cartier etc. Este deci normal ca o altă sintagmă frecventă să fie tocmai cea care
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
a colaborat cu regimul antonescian, împrumutîndu-și numele la directoratul ziarului Viața, directoratul la Teatrul Național, membru activ în Asociația Româno-Germană. Aceasta demonstrează cît erau de neînduplecați, neiertători chiar, scriitorii cu un strălucit, totuși, coleg al lor, la moartea căruia își aminteau numai de colaboraționismul său antonesciano-hitlerist. Vremuri, cam stupide, de început de ceea ce toți credeau a fi o eră nouă. Societatea Scriitorilor Români n-a pregetat, și ea, în noiembrie 1944, să anunțe epurații săi. Să-i amintesc: Ion Petrovici, Al.
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
moartea căruia își aminteau numai de colaboraționismul său antonesciano-hitlerist. Vremuri, cam stupide, de început de ceea ce toți credeau a fi o eră nouă. Societatea Scriitorilor Români n-a pregetat, și ea, în noiembrie 1944, să anunțe epurații săi. Să-i amintesc: Ion Petrovici, Al. Marcu, Ion Marin Sadoveanu, Romulus Dianu, N. Roșu, G. Gregorian, Virgil Carianopol, Ladmis Andreescu, Gh. A. Acsinteanu, Pan M. Vizirescu, D. Murărașu, Ion Foti, Vasile Militaru, Gh. Mugur, ș.a. Și sînt, totodată, primiți în S.S.R. G. Călinescu
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
el consideră că artistul procedează aidoma naturii: natura creează, imită, iar artistul imită natura producând obiecte. ...conceptul de mimesis, și el cu multiple ramificații, până în zilele noastre... ...exact. Chiar dacă arta e reabilitată, întrucât face parte din procesul cosmic. L-ați amintit adineaori pe Parmenide și aș vrea să mai rămânem puțin în acest context ideatic și să insistăm asupra raportului Unul-Multiplii. Cum interpretați dvs. acest raport în care Unul este Unicul, Absolutul... Mi se pare că, în legătură cu acest raport foarte important
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Besançon, în multe dintre pasajele cărții dvs. Imaginea interzisă... insistați asupra noțiunii de nostalgie; o nostalgie pe care omul a păstrat-o și care-l conduce mereu spre descoperirea - redescoperirea imaginii primordiale, pe care dvs. o numiți interzisă. Nu-mi amintesc să fi vorbit atât de mult despre nostalgie; poate doar à propos de Hegel, pentru că Hegel a dezvoltat nostalgia unei arte care nu mai exista - arta grecească, arta creștină. El are nostalgia artei simbolice. Dar în legătură cu întrebarea dvs. există un
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
prepare, să-l transforme. Uneori, deși nu totdeauna, cînd se întîmplă să-i vină să scuipe... (Urmează o ștersătură mai lungă, vreo două rînduri de însemnări scrise cu cerneală cu penița. Deși au trecut atîția ani de atunci, știu, îmi amintesc aproximativ ca și cînd totul s-ar fi petrecut ieri, ștersăturile, nota repusă la loc azi în aprilie anul 2000: uneori trage sertarul, scoate un mic horcăit, scuipă în sertar într-o farfurioară, apoi împinge sertarul al loc, ca Chișinevschi
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
o vâlcea de forma unei tulpini de brad, la rândul ei cuprinsă în depresiunea cea mare... mai departe nu se putea vedea nimic din cauza spinării ondulate a acestui gigant dinozaur ce părea că face baie în pământ de o veșnicie". Amintind - în mod intenționat sau întâmplător - tehnicile artei kitsch, autorul îngroașă uneori trăsăturile adolescentului naiv și înflăcărat, în detrimentul prospețimii narațiunii: "Îmi amintesc cum ne revoltam împreună împotriva războiului colonialist al Portugaliei și cât simpatizam poporul vietnamez", sau, cu ocazia unei excursii
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
vedea nimic din cauza spinării ondulate a acestui gigant dinozaur ce părea că face baie în pământ de o veșnicie". Amintind - în mod intenționat sau întâmplător - tehnicile artei kitsch, autorul îngroașă uneori trăsăturile adolescentului naiv și înflăcărat, în detrimentul prospețimii narațiunii: "Îmi amintesc cum ne revoltam împreună împotriva războiului colonialist al Portugaliei și cât simpatizam poporul vietnamez", sau, cu ocazia unei excursii de 23 august, "festivitatea zilelor acestora de sărbătoare generală potența atmosfera de mulțumire sufletească. Aveam impresia că acest 23 august cinstește
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
demnitatea ținutei profesionale. Să recunoaștem, este o ținută care se păstrează cu gura în zilele noastre. La Ateneul Român, Filarmonica bucureșteană reușește în continuare asemenea performanțe. Atât la nivelul manifestărilor simfonice cât și a celor camerale. Este cazul să se amintească o dată în plus că nivelul concertelor simfonice depinde în covârșitoare măsură de calitatea repetițiilor, de autoritatea profesională a șefilor de orchestră?...și mai puțin de inspirația de moment, de mobilizarea pe scenă, în concert, a membrilor ansamblului, de capacitatea improvizatorică
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
de Schubert, așa numita "mica simfone în do major"; nu astenie romantică animată de elanuri juvenile, făcea deliciile acestei muzici. Dimpotrivă, ea a fost gândită pe direcțiile simfonismului vienez, de la Haydn la Beethoven, beneficiind de o coerență a structurărilor ce amintește de marile construcții simfonice ale clasicismului. Observat pe această direcționare, Schubert poate fi înțeles ca fiind atașat mai mult liniei clasice și mai puțin drept un precursor al simfonismului romantic. În zonele de graniță dintre epocile de creație, asemenea interpretări
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
de strictă vecinătate sau unele afinități elective au făcut ca începînd din 1991 și pînă acum, cu o uimitoare viteză, scrierile Margrietei de Moor să fie traduse și publicate toate - de la primul și pînă la ultimul roman. Se cere totuși amintit un fapt: revelația literaturii olandeze și succesul de care unii autori precum Mulisch, Noteboom, Connie Palmen și desigur, de Moor, se bucură constant în Germania de mai mulți ani încoace se datorează și faptului că Olanda s-a numărat printre
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
mica arie a lui Vinteuil el a conferit însă și profunzime analogiei. Și acum să investigăm romanele dvs. Cine le-a citit a constatat de îndată că sunteți o inițiată în tainele muzicii. Cine a citit despre cărțile dvs. își amintește că ați afirmat într-un interviu că artele plastice și muzica influențează stilul scriiturii, că autorul nu este ingenuu, ci este influențat. Dvs. de pildă schimbați foarte des, pe neașteptate, perspectiva, frîngeți firul narativ. Este acest procedeu un rezultat al
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
sine, concomitent, următorul episod. Și de aceea pentru mine este foarte important și firesc să corelez aceste episoade, care se cheamă unul pe celălalt, chiar dacă între ele există sau nu o distanță de... douăzeci de ani. R.B.: Dacă bine-mi amintesc, în romanul Mai întîi gri, apoi alb, apoi albastru există o afirmație care sună cam așa: Ceea ce nu se povestește, nu există". Sunteți prin urmare o adeptă a autonomiei, a autarhiei literaturii. Într-un eseu, de altfel foarte reușit, publicat
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
Brian Tufano redă culmile și abisurile, frenezia și apatia, exaltarea și disperarea personajelor vizate de această explorare a universului drogomanilor. Sub incidența privirii operatorului Darius Khondji (și el cu o carte de vizită impresionantă), doar personajul lui Robert Carlyle mai amintește de o anumită tușă personală, funcția sa fiind chiar... "testamentară". Boyle ar fi trebuit să inducă aceeași tensiune și episodului dur care-i opune pe epigonii hippies cultivatorilor de cannabis de pe insula thailandeză unde ajunge eroul folosind harta lăsată moștenire
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
o floare. Consecvent cu sine, neintimidat de reacțiile violente pe care le provoacă (și cărora le răspunde cu calm), el înaintează imperturbabil, hotărât să-și ducă la bun sfârșit acțiunea de reevaluare a vieții literare de după război. Tenacitatea sa o amintește pe aceea a abatelui Faria, care cu o coadă de lingură a reușit să sape, în decursul a zece ani, un tunel prin zidul de piatră al temniței lui. Totul este ca la sfârșit Gheorghe Grigurcu să nu constate, ca
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
era drept pentru el și pentru oamenii aceia să-i înjosească. La mijloc trebuie să fi fost cu totul alte probleme, alte interese. Intelectualii nu puteau avea nimic de împărțit, și nici de câștigat, de pe urma subjugării altora. Și după cum își amintea că spuneau la întrunirile lor, nu poporul era acela care dorise războiul. Ce-aveau a face intelectualii și poporul că un prinț austriac fusese ucis la Sarajevo? Ba din câte-și amintea că spuneau socialiștii, pe toți monarhii aveau să
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
de câștigat, de pe urma subjugării altora. Și după cum își amintea că spuneau la întrunirile lor, nu poporul era acela care dorise războiul. Ce-aveau a face intelectualii și poporul că un prinț austriac fusese ucis la Sarajevo? Ba din câte-și amintea că spuneau socialiștii, pe toți monarhii aveau să-i aștepte aceeași soartă. El nu era convins de asta. Și nu-l interesa nici starea materială. Ai lui aveau o moșie destul de mare în Oltenia, de se putea descurca întreaga familie
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
Își afundă capul în unde și-și pipăi locul unde fusese lovit dând peste o crustă de sânge-nchegat. Abia putu să stea pe picioarele sale. Împleticindu-se, se îndreptă spre oraș. S-auzea focuri de arme. Se trăgea. Adrian își aminti că fusese lovit de un necunoscut. Dar din moment ce s-auzeau împușcături, poate se încheiase pacea și lumea trăgea de bucurie. Orice-ar fi fost, va afla. Și înviorându-se încă o dată din apa Moldovei, porni cu pasul grăbit spre oraș
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
la comediile lui Carlo Goldoni. Mai presus de toți, desigur, Giorgio Strehler ale cărui spectacole sînt tot atîtea studii teatrale, cercetări pe tărîmul dramaturgului italian. La noi, Vlad Mugur și Silviu Purcărete au realizat spectacole memorabile, dacă ar fi să amintim aici doar două: Mincinosul făcut după '89 de Vlad Mugur la Teatrul Odeon și Piațeta - antedecembristă - a lui Silviu Purcărete de la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț. Putem spune că, prin Cafeneaua, și Dragoș Galgoțiu a știut să intre în spațiul goldonian
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
nimeni, sub o formă care dovedește că există deasupra noastră o forță divină, ultima dintre aceste expresii se întoarce, ca-ntr-o piesă de cea mai proastă calitate (așa cum și este!) împotriva Zâmbărețului național. Sensibila "coastă" prezidențială era jenată, vă amintiți, în primele zile ale lui 1990, de insistența lui Corneliu Coposu de a reveni pe scena politică. Zece ani mai tîrziu, prin magie financiară, Ion Iliescu însuși a devenit sula din coasta unui personaj deja intrat în istorie - Adrian Costea
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]