8,976 matches
-
în cadrul unor studii spectroscopice de spațiu și timp. Fascicolul a fost focalizat prin intermediul unei lentile cu f = 25 cm, la incidență normală, asupra unei Ținte amplasate în vid (la o presiune sub 106 Torr), pentru a obține un diametru al amprentei la ~300 µm la contact. O sondă Langmuir cilindrică din oțel inoxidabil, cu diametrul de 0,8 mm și lungime 5 mm (poziționată la distanțe diferite de Țintă) a fost folosită pentru studierea formării și dinamicii plumei de plasmă,prezintă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
o scădere a valorii durității Brinell. Pentru a fi comparabile, valorile obținute în cazul utilizării de bile și sarcini de încărcare diferite trebuie să păstreze o anumită proporție geometrică, iar acest lucru apare atunci când unghiul pe care îl realizează delimitarea amprentei este același la toate indentările. 3.1. Microindentarea și măsurarea microdurității La amprentarea pe baza micropercuției sau vibromarcării, materialul supus indentării suferă deformații plastice în porțiunea de contact cu penetratorul, dar și în zonele imediat învecinate, apărând o creștere importantă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
calotei sferice imprimate S de diametru d se obține o cifră convențională P ce reprezintă duritatea Brinell. Dacă se ia în considerare o forță w aplicată asupra penetratorului de formă sferică și de diametru D, atunci, după indentare, apare o amprentă a cărui diametru are valoarea d = 2a, iar valoarea presiunii va fi P (Fig. 3.1). Se acceptă faptul că în acest caz nu se iau în considerație forțele de frecare ce apar între cele două suprafețe în contact [93
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Astfel, se determină expresia clasică ce definește încercarea durității după metoda Brinell (HB - numărul durității Brinell = BHN Brinell hardness number): (3.4) Sub acțiunea penetratorului, structura materialului suferă unele modificări ce sunt date de comprimările locale ce au loc în jurul amprentelor care au rezultat. La majoritatea aliajelor, apare o durificare microzonală, iar în acest caz, sub bila penetratorului, nu se dislocă material ci apare o sucțiune de material deformat, ce tinde să acopere superficial prin așchii zona ce a fost amprentată
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
la verificarea calitativă a îmbinărilor realizate prin sudare. Între duritatea de zgâriere și cea de indentare există unele relații univoce. Acest lucru se datorează între altele și formei penetratorului și a sarcinilor sub care acesta poate lucra. La realizarea indentării, amprenta ce se obține este în funcție de geometria penetratorului (fie că el este cu profil sferic normal, fie că este conic), existând o dependență în funcție r/a, în care a este raza amprentei, iar R este raza penetratorului pentru o anumită
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sub care acesta poate lucra. La realizarea indentării, amprenta ce se obține este în funcție de geometria penetratorului (fie că el este cu profil sferic normal, fie că este conic), existând o dependență în funcție r/a, în care a este raza amprentei, iar R este raza penetratorului pentru o anumită vapoare P a presiunii de contact, conform Fig. 3.2. Schema de redare principială a operației de microindentare [93] 86 Pentru cazul în care penetratorul este de tip conic, contactul se obține
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
linii continue Rezultatele experimentale obținute pe paleta din aliaj de aluminiu Marcarea prin microindentare sferică multiplă sau așa numita amprentare mecanică serială, după cum am prezentat anterior, se poate realiza cu ușurință pe diferite tipuri de materiale și suprafețe de piese. Amprenta singulară pe care o realizează capul de indentare este foarte asemănătoare cu amprenta ce se efectuează în vederea măsurării durității Brinell. Acest spect este evident și pentru paleta fabricată din aliaj pe bază de aluminiu pentru industria aeronautică, marca AU4G Metoda
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
microindentare sferică multiplă sau așa numita amprentare mecanică serială, după cum am prezentat anterior, se poate realiza cu ușurință pe diferite tipuri de materiale și suprafețe de piese. Amprenta singulară pe care o realizează capul de indentare este foarte asemănătoare cu amprenta ce se efectuează în vederea măsurării durității Brinell. Acest spect este evident și pentru paleta fabricată din aliaj pe bază de aluminiu pentru industria aeronautică, marca AU4G Metoda de inscripționare prin indentare mecanică introduce în zona adiacentă inscripționării deformații plastice ale
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
prin indentare mecanică introduce în zona adiacentă inscripționării deformații plastice ale materialului (Fig. 3.17) cu importante influențe pe care le aduc atât viteza de aplicație cât și forța generată de către penetrator. Durata producerii curgerii materialului, respectiv a obținerii unei amprente constante, este în funcție de duritatea materialului inscripționat. Aspectul general al paletei supuse inscripționării prin microindentare și detaliu din zona inscripționată. Amprenta singulară a capului de indentare este foarte asemănătoare cu amprenta Brinell. Deformații plastice ale materialului și curgerea acestuia până la atingerea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
le aduc atât viteza de aplicație cât și forța generată de către penetrator. Durata producerii curgerii materialului, respectiv a obținerii unei amprente constante, este în funcție de duritatea materialului inscripționat. Aspectul general al paletei supuse inscripționării prin microindentare și detaliu din zona inscripționată. Amprenta singulară a capului de indentare este foarte asemănătoare cu amprenta Brinell. Deformații plastice ale materialului și curgerea acestuia până la atingerea limitei de microfisurare a materialului. Mărire X 400 Sub acțiunea forței induse de către capul penetratorului, microstructura materialului suferă modificări datorate
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de către penetrator. Durata producerii curgerii materialului, respectiv a obținerii unei amprente constante, este în funcție de duritatea materialului inscripționat. Aspectul general al paletei supuse inscripționării prin microindentare și detaliu din zona inscripționată. Amprenta singulară a capului de indentare este foarte asemănătoare cu amprenta Brinell. Deformații plastice ale materialului și curgerea acestuia până la atingerea limitei de microfisurare a materialului. Mărire X 400 Sub acțiunea forței induse de către capul penetratorului, microstructura materialului suferă modificări datorate comprimărilor locale, modificări care se propagă pe distanțe ce au
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cu imaginea din Fig. 3.19, pentru cazul aliajelor din aluminiu. Vizualizarea extinderii zonei deformate la inscripționare și dincolo de diametrul capului de indentare. Mărire X 100 Tendință de limitare a deformării plastice a zonelor laterale de pe direcția de indentare. Suprapunerea amprentelor de inscripționare este prezentată în continuare pentru cazul în care pasul de avans al capului de scriere la realizarea indentării a fost ca și în cazul precedent, tot de 140μm. Refularea aparentă a materialului se diferențiază mai ușor prin depunerea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de avans a capului de scriere, iar în zona laterală au loc doar depuneri de material fragmentat și cu un grad de friabilitate mai mare față de structura de bază a aliajului Nimonic 75. Evidențierea existenței tendinței de dispariție a limitelor amprentelor singulare ale capului de indentare și a unirii acestora pe direcția de inscripționare. Rezultatele experimentale obținute pe paleta fabricată din superaliaj bază nichel de tip NIMONIC 86 Aspectul general al paletei supuse inscripționării și detaliu de marcaj. Modul de comportare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
inscripționare. Rezultatele experimentale obținute pe paleta fabricată din superaliaj bază nichel de tip NIMONIC 86 Aspectul general al paletei supuse inscripționării și detaliu de marcaj. Modul de comportare la inscripționare este în acest caz similar cu situația anterior prezentată. Suprapunerea amprentelor de inscripționare la realizarea indentării a fost, pentru o scriere corectă, tot la o valoare a pasului de circa 140μm. La o mărire a cadenței de inscripționare cu circa 50%, are loc o finisare a zonei de inscripționare, Fig. 3
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
fost, pentru o scriere corectă, tot la o valoare a pasului de circa 140μm. La o mărire a cadenței de inscripționare cu circa 50%, are loc o finisare a zonei de inscripționare, Fig. 3.28, cu o multiplă suprapunere a amprentelor produse de către capul de indentare. La creșterea forței de aplicare a capului de indentare, au loc atât suprapunerea amprentelor, cât și separarea acestora în falii de fisurare și amprentare, ce se caracterizează prin apariția unor direcții multiple de fisurare la
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de inscripționare cu circa 50%, are loc o finisare a zonei de inscripționare, Fig. 3.28, cu o multiplă suprapunere a amprentelor produse de către capul de indentare. La creșterea forței de aplicare a capului de indentare, au loc atât suprapunerea amprentelor, cât și separarea acestora în falii de fisurare și amprentare, ce se caracterizează prin apariția unor direcții multiple de fisurare la 450. Direcțiile de fisurare se conturează cu claritate și se mențin de-a lungul axei de indentare, chiar și
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
piesei. Această zonă centrală de adâncime se menține relativ constantă. În Fig. 3.32 se poate observa aspectul general al zonei de indentare mecanică, respectiv succesiunea de amprentări ce a fost realizată la indentarea cu avans mic, imaginea evidențiind fiecare amprentă realizată. Fig. 3.33 conține un detaliu de indentare ce evidențiază caracterul cvasiomogen al procesului de amprentare/inscripționre a piesei. Fig. 3.34 conține un detaliu ce prezintă deformarea plastică a aliajului de titan în straturi de alunecare concentrice, care
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
33 conține un detaliu de indentare ce evidențiază caracterul cvasiomogen al procesului de amprentare/inscripționre a piesei. Fig. 3.34 conține un detaliu ce prezintă deformarea plastică a aliajului de titan în straturi de alunecare concentrice, care copiază capul indentorului. Amprenta singulară a capului de indentare este foarte asemănătoare cu amprenta Brinell sau cu indentarea obținută pentru paleta din aliaj de aluminiu. Fig. 3.35 surprinde tendința de limitare a deformării plastice a zonelor laterale de pe direcția de indentare la creșterea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
al procesului de amprentare/inscripționre a piesei. Fig. 3.34 conține un detaliu ce prezintă deformarea plastică a aliajului de titan în straturi de alunecare concentrice, care copiază capul indentorului. Amprenta singulară a capului de indentare este foarte asemănătoare cu amprenta Brinell sau cu indentarea obținută pentru paleta din aliaj de aluminiu. Fig. 3.35 surprinde tendința de limitare a deformării plastice a zonelor laterale de pe direcția de indentare la creșterea frecvenței și micșorarea pasului de indentare. 3.6. Microtextura suprafețelor
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
inscripționate mecanic și corelarea texturii cu analiza de imagine SEM - linii punctate În subcapitolul precedent, am analizat indentările obținute prin micropercuție și realizate sub forma unor linii continue, pentru compararea 103 generică față de marcarea laser, fapt ce a presupus suprapunerea amprentelor realizate de capul de marcare, situație ce a condus la o serie de concluzii calitative nu tocmai favorabile acestei metode de inscripționare, legate de efectele de fisurare a materialelor. Pe de altă parte, echipamentul de marcare folosit este capabil de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
concluzii calitative nu tocmai favorabile acestei metode de inscripționare, legate de efectele de fisurare a materialelor. Pe de altă parte, echipamentul de marcare folosit este capabil de a realiza și linii punctate, folosind software-ul de gestiune și control astfel încât amprentele capului de marcare să fie independente și clar distanțate unele de altele, fără să afecteze lizibilitatea marcajului și înscriindu-se în normele aplicative uzuale din industrie. Marcaj pe paleta bază nichel, de tip NIMONIC Imagine SEM a zonei de marcaj
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
marcajului și înscriindu-se în normele aplicative uzuale din industrie. Marcaj pe paleta bază nichel, de tip NIMONIC Imagine SEM a zonei de marcaj obținută prin indentare sferică serială a suprafeței paletei. Imagine SEM ce pune în evidență repetabilitatea morfologiei amprentei realizată prin microdislocări de material. Mărire X 100 Imagine SEM de detaliu pentru amprentă. Nu se observă în zona inferioară a amprentei fisuri. Imagine SEM a secțiunii transversale a amprentei. Cu excepția diverselor depuneri de material, nu apar în imagine defecte
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
nichel, de tip NIMONIC Imagine SEM a zonei de marcaj obținută prin indentare sferică serială a suprafeței paletei. Imagine SEM ce pune în evidență repetabilitatea morfologiei amprentei realizată prin microdislocări de material. Mărire X 100 Imagine SEM de detaliu pentru amprentă. Nu se observă în zona inferioară a amprentei fisuri. Imagine SEM a secțiunii transversale a amprentei. Cu excepția diverselor depuneri de material, nu apar în imagine defecte provenite din marcaj. Mărire X 400 104 În Figura 3.40, se poate observa
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de marcaj obținută prin indentare sferică serială a suprafeței paletei. Imagine SEM ce pune în evidență repetabilitatea morfologiei amprentei realizată prin microdislocări de material. Mărire X 100 Imagine SEM de detaliu pentru amprentă. Nu se observă în zona inferioară a amprentei fisuri. Imagine SEM a secțiunii transversale a amprentei. Cu excepția diverselor depuneri de material, nu apar în imagine defecte provenite din marcaj. Mărire X 400 104 În Figura 3.40, se poate observa că, în cavitatea rezultată, apar diverse depuneri de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
suprafeței paletei. Imagine SEM ce pune în evidență repetabilitatea morfologiei amprentei realizată prin microdislocări de material. Mărire X 100 Imagine SEM de detaliu pentru amprentă. Nu se observă în zona inferioară a amprentei fisuri. Imagine SEM a secțiunii transversale a amprentei. Cu excepția diverselor depuneri de material, nu apar în imagine defecte provenite din marcaj. Mărire X 400 104 În Figura 3.40, se poate observa că, în cavitatea rezultată, apar diverse depuneri de material ductil, ce s-au desprins din zona
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]