4,171 matches
-
spațiul universitar românesc. * * * Dar poate cea mai justificată definire a titulaturii colecției "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. El stăruia atunci, printre altele, asupra conceptelor de "mentalități", "antropologie istorică" și "istorie culturală": "În primul rând, istoria mentalităților, practicată de fondatorii Analelor, Lucien Febvre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. El stăruia atunci, printre altele, asupra conceptelor de "mentalități", "antropologie istorică" și "istorie culturală": "În primul rând, istoria mentalităților, practicată de fondatorii Analelor, Lucien Febvre și Marc Bloch, instituționalizata apoi în anii 1960 de Georges Duby și Robert Mandrou, s-a construit în opoziție cu istoria intelectuală. Ideilor, care rezultă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
simți și diferențele sociale. O astfel de perspectivă organizează clasarea faptelor ce țin de mentalitate pornind de la diviziunile stabilite de analiză societății. De aici, suprapunerea între frontierele sociale ce separă grupurile sau clasele și cele care diferențiază mentalitățile. Cât despre antropologia istorică, aceasta s-a născut din instaurarea unui nou echilibru între istorie și științele sociale în anii 1970. Contestată în supremația ei intelectuală și instituțională de dezvoltarea psihologiei, a sociologiei și a antropologiei, istoria a făcut față anexând problematică disciplinelor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și cele care diferențiază mentalitățile. Cât despre antropologia istorică, aceasta s-a născut din instaurarea unui nou echilibru între istorie și științele sociale în anii 1970. Contestată în supremația ei intelectuală și instituțională de dezvoltarea psihologiei, a sociologiei și a antropologiei, istoria a făcut față anexând problematică disciplinelor care puneau sub semnul îndoielii dominația ei. Atenția s-a deplasat deci către obiecte (sisteme de credințe, atitudini colective, forme rituale etc.) care aparțineau până atunci vecinelor sale. Apropriindu-și demersuri și metode de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
s-a deplasat deci către obiecte (sisteme de credințe, atitudini colective, forme rituale etc.) care aparțineau până atunci vecinelor sale. Apropriindu-și demersuri și metode de analiză care erau cele ale istoriei socio-economice, marcând în același timp o deplasare a chestionarului, antropologia istorică, practicată de specialiști precum Jacques Le Goff sau Nathan Wachtel, a putut să ocupe avanscena istoriografica și să constituie un raspuns eficace la provocarea lansată de științele sociale. În sfârșit, istoria culturală a devenit dominantă astăzi, dar nu este
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
creații estetice, intelectuale sau practici culturale care le sunt contemporane. Acestea din urmă trimit la cea de-a doua familie de definiții, care desemnează limbajele și acțiunile simbolice proprii unei comunități ca fiind culturale. De aici, la istoricii inspirați de antropologie, atenția s-a concentrat asupra manifestărilor colective în care se enunța într-un mod paroxistic un sistem cultural: ritualuri de violență, rituri de trecere, sărbători carnavalești etc.". La présente collection, intitulée Histoire culturelle, histoire des mentalités, anthropologie historique, publie des
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cogent definition of the title of the collection - "Cultural history, mentalities, historical anthropology" - was given by Roger Chartier, în a short interview first published în 2005 în the Romanian Cultural Institute's journal Cultură then republished în the Caietele de Antropologie Istorică (Notes on Historical Anthropology) by the seminar group of the same name at the Faculty of History and Philosophy at the University of Babeș-Bolyai. Chartier discusses many topics and argues strongly for the concepts of "mentalities", "historical anthropology" and
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Colecția MENTALITĂȚI, ANTROPOLOGIE ISTORICĂ, ISTORIE CULTURALĂ HISTORIA MENTIS 6 Coordonatorul colecției este Laurențiu Vlad Anca Filipovici este doctor în istorie al Universității BabeșBolyai din ClujNapoca, având ca domenii de interes științific identitățile regionale și locale, istoria culturală și socială, istoria educației. A publicat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și a început să profeseze, după ce a fost întâmpinată de dezaprobarea confraților bărbați, care considerau o glumă faptul că o femeie dorește să devină medic chirurg. S-a căsătorit cu celebrul anatomist și antropolog Francisc I. Rainer, întemeietorul Institutului de Antropologie din România. Mobilizată în Primul Război Mondial, cu gradul de maior, a realizat numeroase intervenții chirurgicale prin care a salvat sute de vieți. A condus, concomitent, Spitalele „Colțea”, cel al „Școlii de Poduri și Șosele”, precum și Spitalul de Chirurgie instalat
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de-a lungul textului, un du-te-vino uneori poate forțat, stîngaci între teme perene, prezente în marile tradiții ale lumii, și condiția socioculturală a religiei în Europa de azi. Voi pune față în față trasee ale cunoașterii mistice și demersuri de antropologie religioasă, intuiții contemplative și rezultate ale unor cercetări foarte aplicate. Dacă încerc să aduc laolaltă chiar dacă nu îndeajuns de bine articulat căile celor însingurați către Cel singur și empiria modernității tîrzii, motivul e că problema șanselor spirituale se joacă tocmai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fericit este lumea terminată, consumată în totalitatea și în mărginirea ei. Potrivit ultimelor propoziții din Tractatus, a contempla, cu aceeași intensitate, lumea ca totalitate și ca limitare ultimă furnizează cugetului detenta către das Mystiche, către nelimitabil, către libertatea infinită. în antropologia lui Berdiaev, omul apare ca partenerul de libertate al divinului. Descoperindu se lumii, libertatea increată așteaptă răspunsul creator al omului, fără de care Dumnezeu însuși nu și-ar valorifica posibilitățile eliberatoare, văzîndu-și astfel mărginită, știrbită întrucîtva propria libertate. Omul capătă astfel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Pentru credincioși, greșelile voite de regie din episodul ritual făceau din el o conjectură performată, dacă e să folosim termenul cusan ; marcau participarea imperfectă, dar reală, la o altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în antropologie, ca și în filozofie, cel mai bine ni se spune e să pornești de la o mirare, de la o situație care intrigă prin contradicțiile sau tensiunile ei. O antropologie a spațiului sacru, de pildă, nu se poate împiedica să nu cerceteze
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în antropologie, ca și în filozofie, cel mai bine ni se spune e să pornești de la o mirare, de la o situație care intrigă prin contradicțiile sau tensiunile ei. O antropologie a spațiului sacru, de pildă, nu se poate împiedica să nu cerceteze insistent paradoxul fondator al acestui tip de spațiu : acela de a obține o incintă care să cuprindă un principiu de necuprins și care să semnifice cu aceeași tărie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de neevitat. Revenind la Cusanus, după ce în prima parte a tratatului De docta ignorantia expune principiile unei teologii cu două volete, afirmativ și negativ, precum și articularea lor, în a doua parte a tratatului el aplică aceste principii la cosmologie și antropologie. Aici, Cusanus exaltă metodic, pînă la obsesie, pentru a o întrupa în minte și în discurs, o temă străveche : condiția antinomică a umanului. Tocmai condiția lui de infinit în finitudine și de ființă interval îi dă omului posibilități metafizice, dinamica
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
deplînge acum un popor care "nu vrea să devină o mare națiune, care nu iubește forța și elanurile de viață, ci trăiește în umbra odihnitoare a unor iluzii vulgare, îndoindu-se de toate pentru a nu risca nimic"146. În antropologia pe care Cioran o schița în tinerețe, personajul fundamental, omul, avea o fizionomie aparte. Nu un animal rațional, adică un tip "mediocru, cumpănit, echilibrat sau cu dorința de echilibru", ci mai degrabă, în acord cu maximalismul practicat de filosof, "unul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
oarecum în răspăr cu evoluțiile de aiurea, un model local, provincial (a cărei țintă era una demopolitică), de a judeca limitele corpului uman și șansele sale de ameliorare. Îndeosebi în anii tensionați de după 1933 (să nu eludăm Congresul internațional de antropologie și etnologie, care se va ține, în 1938, la Copenhaga), indicînd o utilizare a etnologiei în politică, uneori cu discriminări biologice excesive și acreditînd mai mult zona rurală, studiile echipei de la Cluj veneau să confere semnificație politică factorului etnic în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
contribuit cu un text la acest volum, a ales tema pe care a considerat-o relevantă și pe care a dorit să o abordeze din perspectiva domeniului profesional și de cercetare de care aparține (științe politice, sociologie, demografie, istorie, filologie, antropologie, jurnalism, societate civilă etc.). În funcție de întrebările comune pe care le lansează autorii, am identificat trei axe tematice în raport cu care am grupat textele, atât pentru a imprima coerență și unitate volumului, cât și pentru posibilitatea de a identifica noi teme și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cantitate de informații privind structurarea În timp a psihiatriei se disting două etape care, deși depărtate În timp, asociază În mod reprezentativ aspecte semnificative antropopsihiatrice. Ne vom referi la aceste incidențe În mod particular. O trecere În revistă a istoriei antropologiei demonstrează adevărul elementar, că tulburarea psihică sau (cu un termen empiric, dar expresiv „nebunia”), a constituit o a doua față a omenirii; desigur, față care apare intermitent „ca umbra omului”; dar, ca și „umbra”, „nebunia” a fost și a rămas
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
potrivit cărora, în acea perioadă, cercetarea pe domeniul Științelor Comunicării ar intra în obscuritate. Dimpotrivă. Mulțumită efortului inestimabil al lui Schramm, de a "crea un "domeniu interdisciplinar" al (științelor) comunicării, complementar științelor sociale consolidate, psihologia, sociologia, științele politice, economia și antropologia"16, a fost creat primul program doctoral pe Științele Comunicării, la Universitatea din Iowa, la sfârșitul anilor '60, a fost consolidat Institutul pentru Cercetarea Comunicării, la una dintre cele mai prestigioase universități din țară (Stanford), toate acestea însemnând pași eroici
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
simț". Astfel, narațiunile persuasive, observă Lewis, "exprimă și, în același timp, presupun (un tip de - adăugirea mea) cunoaștere împărtășită de o (întreagă - adăugirea mea) comunitate"600. Însă ce este, realmente, acest bun simț specific paradigmei narative? Pornind de la sensurile din antropologie și, respectiv, filosofie, propuse de Clifford Geertz și susținute de Alasdair MacIntyre, Lewis încearcă o descriere personală a "mulțimii definite cultural de reguli și așteptări"601 ce poartă numele cunoscut de fiecare dintre noi: bunul simț. Bunul simț, zice Lewis
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
comportamentul unui simbol literar și ca principală caracteristică, unicitatea, fapt care-l face dependent de context; semantica simbonimului se desprinde din "semantica generală a textului"157, iar cercetarea lui trebuie să beneficieze de datele semanticii, stilisticii, poeticii, semioticii, psihologiei, sociologiei, antropologiei. Trecând în revistă studii dedicate numelui propriu, autoarea inventariază contribuții ca: încercarea unei analize stilistice prin remarcarea valorii mitologice, istorice sau culturale a unor nume livrești, precum și investigațiile referitoare la numele personajelor din basme (Al. Cristureanu, Contribuții la studierea onomasticii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
indiană a avut-o asupra filosofului român încă din tinerețe. Pentru Lucian Blaga, metafora nu are o geneză ce se lămurește prin împrejurări istorice sau temporale, ci ține de geneza constituției spirituale numită "om". Apariția ei este un capitol de antropologie, iar nu de stilistică sau retorică 216. Metafora este implicatul cultural cel mai amplu al modului uman de existență, care marchează întreaga creație a omului, de la mit și până la cunoașterea științifică, devenind "un moment ontologic în situația ontologică precară a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Contemporanul, nr. 35, 2000. Schrag, Calvin O., "Filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea cu un comentariu despre Lucian Blaga", în Revista de filosofie, nr. 1-2, București, 1996. Schrag, Calvin O., Resursele raționalității, Editura Științifică, București, 1999. Scrima, André, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005. Shand, John, Introducere în filosofia occidentală, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. Singer, Peter, Hegel, Editura Humanitas, București, 1996. Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența Vieții Veșnice, Editura Deisis, Sibiu, 2007. Stăniloae, Dumitru, Reflecții despre spiritualitatea poporului român
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
89). 48 Cf. Petre Botezatu, Introducere în logică, vol. 1, Editura GRAPHIX, 1994, pp. 80-81. 49 Alexandru Petrescu, op. cit., p. 66. 50 S-a spus, în acest sens, că Blaga "și-a construit sistemul în toate ramurile: epistemologie, axiologie, cosmologie, antropologie, pe fundamentul filosofic al "paradoxiei", transfigurate sau nu" (Ioana Lipovanu, op. cit., p. 15). Blaga manifestă, se pare, "disponibilitatea de a face uz de paradox, în diferitele compartimente plăsmuitoare ale spiritului, interferente într-o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă "cosmoidală"" (Carmen Cozma
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]