3,713 matches
-
secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Roseți-Volnași", făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și avea în compunere doar satul Roseți-Volnași, cu 3368 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală mixtă cu 206 elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele de "Roseți" în plasa Ciocănești a aceluiași județ, având o populație de 3619 locuitori în unicul sat Roseți. În 1950, a fost transferată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din
Comuna Roseți, Călărași () [Corola-website/Science/301124_a_302453]
-
cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și era formată din satele Ulmu, Boșneagu, Nenciulești și Făurei, cu 2542 locuitori. În comună existau două școli mixte și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Ciocănești a aceluiași județ, având 3915 locuitori în satele Boșneagu, Chirnogi, Făurei și Ulmu. În 1931, satul Făurei s-a separat, formând o comună separată împreună cu satul Zimbru. În 1950, comunele Făurei și
Comuna Ulmu, Călărași () [Corola-website/Science/301130_a_302459]
-
în compunere satele Cucuieți-Sudiți, Cucuieți-Moara, Podu Pitarului, Progresu și Renașterea, având în total 2610 locuitori, ce trăiau în 590 de case. În comună funcționau 3 biserici (la Cucuieți-Sudiți, Plătărești și Podu Pitarului), două mori cu aburi și patru școli mixte. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Pantelimon a aceluiași județ, având 2033 de locuitori în satele Cucuieți-Moara, Cucuieți-Sudiți, Dorobanțu, Plătărești, Podu Pitarului și Renașterea. În 1950, comuna a fost transferată raionului Brănești și apoi (după 1956) raionului Oltenița din
Comuna Plătărești, Călărași () [Corola-website/Science/301122_a_302451]
-
și Șeinoaia, cu 769 de locuitori ce trăiau în 148 de case și 13 bordeie. Comuna avea două biserici (la Brătășani și Călăreți) și o școală mixtă, iar principalii proprietari funciari erau C. Atanasiu, G. Piteșteanu, frații Manolescu și statul. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Sărulești a aceluiași județ. Comuna Călăreți-Șeinoiu avea 1200 de locuitori în satele Brătășani, Călăreți, Odăile-Podari, Polcești, Șeinoiu și Suliman, în vreme ce comuna Tămădău era formată din satele Dârvari, Plumbuita, Tămădău Mic, Tămădău Mare și
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,14%). Pentru 3,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, ci doar satul Crucea-Giurca în cadrul comunei Mihai Viteazu din plasa Borcea a județului Ialomița. Anuarul Socec din 1925 consemnează însă înființarea comunei Crucea, cu satele Crucea-Giurcă și Ciocănești-Mihai Vodă, având în total 2366 de locuitori; comuna făcea parte din plasa Lehliu a aceluiași județ. În 1931, numele satului Crucea-Giurcă a fost schimbat în "Crucea" și
Comuna Vâlcelele, Călărași () [Corola-website/Science/301132_a_302461]
-
pământ erau moștenitorii principelui N. Bibescu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Obileștii Vechi (Siliștea), având doar satul de reședință cu 941 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 25 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Sărulești a aceluiași județ. Obileștii Noi avea în compunere satele Obileștii Noi, Valea Căpitanului și Vlădiceasca, plus cătunele Orășani, Buzoieni și Pârlițeni, cu 3153 de locuitori. Comuna Obileștii Vechi era formată
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
în 1858 și în care învățau 30-50 de elevi. În acea perioadă, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa și comuna Bălteni, aflată în aceeași plasă și formată din satele Bălteni, Călugăreni și Stănești, cu 844 de locuitori. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna ca fiind alcătuită din satele Călugăreni, Conțeștii de Jos și Conțeștii de Sus, cu 1653 de locuitori în plasa Ghergani a aceluiași județ. Comuna Bălteni era în aceeași plasă și cuprindea satele Bălteni, Călugăreni-Mereni, Stănești și Heleșteu
Comuna Conțești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301162_a_302491]
-
a format o comună de sine stătătoare. În comuna Cazaci funcționau două școli mixte (una la Nucet și una la Cazaci), trei mori de apă, o piuă, patru biserici întreținute de enoriași și mănăstirea Nucet, întreținută de stat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Titu a aceluiași județ, cu satele Brăteștii de Jos, Brăteștii de Sus, Cazaci, Movila și Nucet, cu o populație de 3318 locuitori. În 1950, comuna a fost transferată la raionul Târgoviște din regiunea Prahova și
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
Pietroșița și Valea Țâței, cu o populație totală de 1900 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală, iar locuitorii se îndeletniceau cu producerea țesăturilor din lână, pe care le comercializau la Pucioasa și la Sinaia. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Adunați, Pietroșița și Valea Țâții, cu o populație de 2520 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în compunerea raionului Pucioasa din regiunea Prahova, și apoi (după 1952) în
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
de reședință cu 1500 de locuitori, o școală și o biserică. Comuna Văcăreștii de Răstoacă avea în satele Pitaru, Strâmbeanu și Moara Crovului, 800 de locuitori, două biserici, o școală și o moară de apă pe pârâul Șuța. În 1925, Anuarul Socec nu mai consemnează comuna urbană Potlogi Urbani, ea fiind inclusă în comuna rurală Potlogi, formată doar din satul de reședință cu 5200 de locuitori, și aflată în plasa Ghergani a aceluiași județ. Tot în plasa Ghergani se afla și
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
Comuna Puntea de Greci avea doar satul de reședință, cu 686 locuitori, în compunere și în ea existau o biserică și o școală. Comuna Ionești, cu satele Ionești, Palade și Gherghești, cu 720 de locuitori avea doar o biserică. În Anuarul Socec din 1925, comunele Greci, Petrești și Puntea de Greci apar deja comasate, sub numele de "Greci", comună din care făceau parte satele Greci, Puntea de Greci și Petrești, cu 2248 locuitori, și arondată plășii Găești din același județ. Comuna
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
compunere satele Pucheni și Valea Largă, cu o populație de 1035 de locuitori ce trăiau în 206 case. În comună funcționau trei făcaie de moară, o școală și o biserică veche, reparată în 1844. În 1925, comuna este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă, având în compunere satele Meișoarele, Pucheni și Valea Largă și cătunul Nicolaești, în total având 1582 de locuitori. În 1950, județul Muscel s-a desființat, iar comuna a trecut în administrarea raionului Muscel din regiunea Argeș
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
formată din satele Costești, Bădeni, Piatra Iepei și Runcu, cu o populație de 1734 de locuitori. În comuna funcționau patru biserici, o școală și mai multe fierăstraie de apă pentru tăiat scânduri și mori de apă cu făcaie. În 1925, anuarul Socec consemnează comună în plasă Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Runcu, Costești, Bădeni, Piatra Epei (reședința), Ferăstraele și Brebu, având în total 2813 locuitori. În 1950, la desființarea județelor, comuna Runcu a trecut la raionul Pucioasa al regiunii Prahova
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
actual al comunei mai funcționa și comuna Broșteni, în plasa Cobia din județul Dâmbovița, având în compunere satele Broștenii de Jos și Broștenii de Sus, cu 586 de locuitori, o moară cu aburi, o biserică și o școală. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași plasă și cu aceeași componență, populația sa fiind de 3034 de locuitori. Comuna Broșteni trecuse la plasa Găești din județul Dâmbovița, și avea în compunere satele Broștenii din Deal, Izvoru și cătunul Broștenii de Jos
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
a aceluiași județ, și comuna Valea Caselor, formată din satele Valea Caselor, Valea Lupului, Gârleni și Saru, comună în care funcționau o biserică și o moară de apă. În anii următori, cele două comune au fost comasate, fiind consemnată de Anuarul Socec din 1925 comuna Văile Unite, cu reședința la Valea Mare, comună ce servea drept reședință a plășii Bogați din același județ Dâmbovița. Comuna avea 2500 de locuitori și avea în compunere satele Băsești, Fețeni, Gârleni, Saru, Stratonești, Valea Caselor
Comuna Valea Mare, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301194_a_302523]
-
comuna Cucuteni, în plasa Ialomița-Dâmbovița a județului Dâmbovița, comună având în compunere satele Vâlcana de Jos, Vâlcana de Sus și Cucuteni, cu o populație de 1500 de locuitori. Aici funcționau trei biserici, o școală și stațiunea băile Vâlcana. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Vulcana în plasa Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Băile Vulcana, Cucuteni, Niculăești și Vulcana de Sus, având în total 2947 de locuitori. În 1931, comuna a luat numele actual de "Vulcana-Băi", iar satul Cucuteni fost transferat
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
numele de "Văleni", făcea parte din plasa Argeșel a județului Muscel și avea în compunere satele Lunca, Plopișoru, Văleni și Vrăbiești, cu o populație totală de 1781 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Văleni în aceeași plasă, cu 2460 de locuitori și având în compunere doar satul de reședință. Întrucât în același județ existau două comune cu numele de Văleni (una în plasa Golești și aceasta în plasa Argeșel), în
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Vârfurile făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Vârfurile, Valea Rea, Cojoiu, Cârlănești, Strâmbu și Șuvița, cu 1300 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală. Anuarul Socec din 1925 adaugă comunei și satul Stătești, comuna având 2531 de locuitori și fiind arondată plășii Pucioasa a aceluiași județ. În 1931, comuna avea în compunere satele Cârlănești, Cojoiu, Stătești, Suvița, Valea Rea și Vârfuri. În 1950, comuna a
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, era organizată și comuna Fundu-Crăsani, formată din satele Crăsanii de Sus, Fundu-Crăsani și Vadu Pietros, comună ce avea 1484 de locuitori, 3 biserici și 3 școli rurale mixte. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Căzănești a aceluiași județ, având 1841 de locuitori în satele Balaciu de Sus, Balaciu de Jos și Sfântu Gheorghe. În 1931, satul Sfântu Gheorghe s-a separat și a format o nouă comună, în vreme ce comuna
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
Pentru 5,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Cotorca fiind arondat comunei Urziceni din județul Ialomița, iar satul Ciocârlia (denumit Bozianca) făcând parte din comuna Gârbovi. În 1925, anuarul Socec consemnează satul Ciocârlia în comuna Gârbovi. În 1931, satul Cotorca apare ca reședință a comunei suburbane Cotorca a comunei urbane Urziceni. Comuna a apărut înainte de 1968, ea căpătând în acel an forma actuală și devenind comună suburbană a orașului
Comuna Ciocârlia, Ialomița () [Corola-website/Science/301234_a_302563]
-
de locuitori, ce trăiau în 382 de case și 16 bordeie. În comună funcționau două școli mixte, o moară cu aburi, cinci mașini de treierat cu aburi și patru biserici (la Bițina-Pământeni, Chiroiu-Pământeni, Drăgoeștii de Sus și Drăgoeștii de Jos). Anuarul Socec din 1925 consemnează schimbarea numelui comunei în "Drăgoești" și transferul ei la plasa Fierbinți a aceluiași județ; comuna avea în compunere satele Drăgoeștii de Sus, Drăgoeștii de Jos, Drăgoești-Mâenei, Drăgoești-Snagov și Drăgoești-Valea Bisericii, cu o populație totală de 1875
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
-lea, comuna Alexeni făcea parte din plasa Câmpului din județul Ialomița, și avea în compunere satele Alexeni și Pupăzeni, cu 1583 de locuitori. În comună funcționau două școli (una de băieți și una de fete) și două biserici. În 1925, Anuarul Socec arată că Alexeni făcea parte din plasa Urziceni și avea 2050 de locuitori în unicul său sat. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Urziceni din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, s-
Alexeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301227_a_302556]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și avea în compunere satele Bucu și Gheorghe Lazăr, precum și târlele Iezeru, Cășeria, Capu Moșiei și Ionești, având o populație totală de 2285 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu satele Bucu, Gheorghe Lazăr și Sărățeni, cu o populație de 3011 locuitori. Satul Gheorghe Lazăr s-a separat în 1931, formând o comună de sine stătătoare. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
în compunere doar satele lor de reședință și populații de 942, respectiv 664 de locuitori. În fiecare din cele două funcționau câte o biserică și o școală. Școala din Eliza-Stoenești avea 34 de elevi (dintre care 2 fete). În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Urziceni a aceluiași județ, sub numele de "Bărcănești-Speteni", formată doar din satul omonim, și cu o populație de 3635 de oameni. Comunele Condeești și Ulești fuseseră desființate și incluse în comune Eliza-Stoenești din aceeași plasă
Comuna Bărcănești, Ialomița () [Corola-website/Science/301231_a_302560]
-
a județului Ialomița și era formată din satele Mărculești și Morile, și din cătunele Tutungiu, Cialâc, Scorduf și Movila Popii, cu 1087 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală cu 55 de elevi (din care 13 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna formată din satele Cealacu și Mărculești, în plasa Slobozia a aceluiași județ și având 1718 locuitori. În 1931, comuna avea în compunere satele Mărculești și Gura Văii. În 1950, comuna a trecut la raionul Slobozia
Mărculești, Ialomița () [Corola-website/Science/301244_a_302573]