4,984 matches
-
Demetriadi 242, soția lui Romanescu, mai târziu cea mai însemnată artistă a scenei române. În aceeași vreme cafeul-concert a fost înveselit de verva unui comic, anume Fillkovsky. Despre acesta îmi aduc foarte puțin aminte. Știu numai că era foarte mult apreciat, căci el a inaugurat genul cupletului satiric de actualitate. Pe vremea pe care o descriu exista cântărețul care, a doua zi după fiecare eveniment însemnat, îl cânta în versuri de actualitate. Astăzi, cântărețul a dispărut. După 50 de ani, acest
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ochialbi, tatăl vioristului George N. Ochialbi; a cântat cu taraful său la Ploiești și București. 271. Sava Pădureanu, cu taraful său, a cântat la expoziția internațională de la Paris din 1889 (în pavilionul-restaurant, în alternanță cu taraful lui Angheluș Dinicu); deosebit de apreciat, a obținut diploma de onoare și medalia de aur a expoziției (aici a și compus Sârba Expoziției). Bucurându-se de apreciere internațională a fost invitat să cânte la Londra (1891), din nou în Franța și de mai multe ori în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
N.T. Orășanu, Gr.G. Tocilescu, I.C. Fundescu (menționat ca director din 1874), când redacția jurnalului se afla pe strada Academiei la nr. 24, alături de aceea a Românului, Zamfir C. Arbure, Constantin Bacalbașa ș.a. A fost unul dintre ziarele bune ale vremii, apreciat atât pentru calitatea informației, cât și a comentariului politic, scris de pe poziții înaintate. Ziarul a avut o apariție destul de regulată. 329. Daracul, revistă satirică săptămânală publicată cu intermitență de N.T. Orășanu între 5/17 ianuarie 1869 și 19/31 octombrie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Hasdeu. Polemicile lui cu Junimea din Iași erau urmărite cu simpatie. Fiindcă junimiștii erau politicește conservatori și fiindcă la București tineretul începea să fie liberal, aproape toate glasurile erau pentru Hasdeu. Laerțiu, pseudonimul lui Lăzărescu, era un critic teatral foarte apreciat. Criticile lui teatrale erau urmărite și citate cu multă deferență. Criticile lui Laerțiu făceau autoritate. Totuși reputația lui Laerțiu a trăit într-un cerc restrâns și nu i-a supraviețuit 337. Nicolae Scurtescu era cunoscut iarăși într-un cerc mărginit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
guvernamental. Pentru mulți dintre români țara vecină a devenit un culoar spre „lumea liberă”. A trece (ilegal) în Iugoslavia a fost (și a rămas) o tentație periculoasă. Student la Filosofie, cu un an mai mare decît mine, „Magistrul (Mihai) Ursachi”, apreciatul autor al Edictelor cu privire la fructe și flori, a încercat această aventură și s-a ales cu exmatricularea și cîțiva ani de detenție. Suspiciunea s-a extins și asupra altora din facultate, nonconformiști. Puțin a lipsit ca „scandalul” meu (aprilie 1960
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
I-am spus-o. Mi-a răspuns că „trebuie să știi să întîmpini timpurile”. Persistența în această atitudine l-a îndepărtat de mine, singurul care mai credea în aparenta lui sinceritate. De cînd a prins să fie cît de cît apreciat, O.V. Își propagă pe unde ajunge, inclusiv în ședința de la „Ateneu”, marotele, respectiv că „tot ce facem e istorie literară”, că se poate descoperi literatură și în ce zice badea sau lelea Cutare etc. Poartă, de aceea, mereu, un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
etc. Cu toți au grijă să le protejeze de orice critică. Cu toții se transformă în niște cloște din cele rele, sub care, tu, ziaristul, nu poți umbla și descoperi ouăle reci. Cu toții au ambiția ca „absolut totul” să fie bine apreciat, chiar și cînd în realitate „absolut totul” merge prost! „Sectorul” se confundă cu persoana celui care răspunde de el. Această situație naște susceptibilitate, pe de o parte, și prudență pe de alta. Vrei-nu vrei, primul lucru pe care trebuie să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
La înmormîntarea lui, din partea consătenilor a vorbit învățătorul Ion Căpitan, tatăl lui Dan. * La întîlnirea cu cititorii revistei, de la școala de Partid, am fost „solicitat” să răspund la un „bilet” care cuprindea următoarele întrebări: „Am dori să știm cum este apreciată (de critica literară) activitatea poetului Adrian Păunescu și, de asemenea, dacă există diferențe între Păunescu-omul și Păunescu-poetul?” M-am declarat un „interlocutor” nepotrivit: îl citesc - am spus - pe Adrian Păunescu încă de la Ultrasentimente (1965) și Mieii primi (1967), dar n-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
această ocazie vă voi invita la Cenaclul EDGAR ISTRATTY, să vorbiți, să prezentați din activitatea Dv. atât de interesantă pe tărâm artistic și cultural la Rotopănești. Acest cenaclu este de muzicologie, primul de acest fel din țară și este foarte apreciat. Vă tentează? Eu cred că da. Avem ședințe o dată pe lună, În ultima marți din lună. Acum va fi la 25 octombrie. Casa de Cultură a sectorului I a găzduit acest Cenaclu, pentru care m-am zbătut ani Îndelungați. În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de curaj și speranțe. Vă mulțumesc mult, din toată inima. Vreți să veniți la București pentru o expunere despre Rotopănești, așa cum ați dori, la Studioul de Muzicologie Edgar Istratty? Redeschidem stagiunea a treia, la 25 septembrie Își reia activitatea foarte apreciată. Sau În octombrie, la 30 ale lunii. Aș dori mult să veniți. Eu plec la mare În ziua de 18 iulie și mă Înapoiez peste o lună. Până atunci sper să-mi răspundeți afirmativ. Încă o dată mulțumesc pentru SUCEAVA și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fotografiile - Într-un viitor f. apropiat le veți primi. Când voi găsi și alte documente ce vă interesează o să vă trimit cu multă plăcere. Cu deosebită stimă, N. Milord 2 (Piatra Neamț), 1973 (30.XII.1972, șt. poștei) Mult stimate și apreciate Domnule Dimitriu, 157 Artist plastic din Piatra Neamț. Învățăcel al lui Aurel Băeșu. 158 Pictorul pietrean credea că „Galeria oamenilor de seamă” este o instituție independentă. În realitate, făcea parte din Complexul muzeal Fălticeni, care avea un director, mai mult sau
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1974) Emilia și Nicolae Milord Artist - Pictor Piatra-Neamț Str. Calistrat Hogaș nr. 10 Cu mulțumiri pentru urările primite. La fel ne alăturăm dorințele noastre, de a vă ura deplină sănătate, fericire și mult noroc! 4 Piatra-Neamț, 6.8.1977 Mult apreciate Domnule Dimitriu, Mi-ați prilejuit momente de o pură și emoționantă trăire sufletească - citind „Contribuțiile biografice”162 ale veșnicului regretat creator de imagini omenești nemuritoare - neuitatul nostru - Aurel Băeșu. 161 Prin intermediul profesorului Gh. Balan, am primit numeroase fotografii cu schițe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
oricând. Vă doresc succese În munca D-voastră și deplină forță fizică. Vă mulțumesc mult pentru cartea trimisă. Cu multă afecțiune și prețuire, Nicolae Milord Str. Calistrat Hogaș 10, Piatra Neamț, Cod 5600 5 Piatra-Neamț, 10.XI.1977 Mult stimate și apreciate domnule Dimitriu, Vin cu multe mulțumiri pentru fotografiile primite după unele desene de A. Băeșu. Vă trimit fotografia casei În care a trăit Băeșu la Piatra-Neamț și fotografiile mormântului său cu medalionul lucrat de colegul său - sculptorul Mihai Onofrei. Vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mamei și bunicului meu. Într-adevăr s-a comis o mare nedreptate că a fost dată uitării activitatea artistică atât de bogată a Norei Marinescu, prima artistă de operetă din țara noastră, care la timpul ei a fost atât de apreciată și divinizată. Ne bucură faptul că datorită Dv. artista Nora Marinescu va figura la loc de cinste În camera artiștilor de la Muzeul din Fălticeni. De fapt și Dl. Ciurea intenționase același lucru, dar din cauza războiului nu s-a mai făcut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ajuns În mari centre, unde pulsa o ferventă viață intelectuală. 398 Fratele lui Ion Irimescu, stabilit la Cluj, era foarte talentat În arta plastică, dar nu și-a valorificat aptitudinile. În tinerețe a realizat unele medalii, care au fost foarte apreciate, apoi nu s-a mai auzit nimic de el. Veneau vara, În fiecare an, la sora lor din Fălticeni, Verona Anastasiu. Cu Teodor Tatos se cunoșteau din copilărie, dar În fața artei, Ion Irimescu nu putea face concesii. Aprecierile sale au
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
adăpat la izvoarele cele mai prețioase ale culturii noastre, apoi pentru că aflu ce preocupări interesante aveți. Mă bucur mult de frumoasa D-stră colaborare cu Dl. prof. Popa În vederea „Monografiei Virgil Tempeanu”. Distinsul nostru germanist, fără egal astăzi - scriitor și profesor, apreciat atât de mult și peste hotare, merită cu prisosință un asemenea monument. Eu Vă doresc mult succes la această realizare. De asemenea, Întreg planul Dstră de activitate este foarte interesant și ademenitor. Regret că obârșia mea moldovenească foarte Îndepărtată (prin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Cluj. Cred că și din culegerea de folclor a D-lui Popa vom include ceva material - tot ca o mărturie folticeneană. Ar fi bine, dacă D-na Stino va consimți, să publicăm cu caracter postum și ceva lăsat de mult apreciatul cărturar Aurel G. Stino. La rândul meu aici, voi cere colaborarea D-lor G. Ursu (pe care-l cunosc bine) și M. șerban. Chiar și la Dl. Gafița mă gândesc, la care vreau să merg cu tot materialul adunat și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în formații străine. Imediat, imprudentul își pierde slujba. Își pierde și rubrica pe care o deținea în revista Contemporanul, unde director nu este altcineva decât președintele Uniunii Scriitorilor, Dumitru Radu Popescu. Țopescu dispare din viața publică, își pierde calificarea unanim apreciată. Este trimis să facă altceva (dacă nu cumva a fost expediat din București, cum se zvonește). Este o manevră de intimidare: cine va face ca el, ca el o s-o pățească. Nu există nimeni în această țară care să-și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nimic de mâncare și nici de băut, pentru că veceurile stadionului sunt insuficiente și se mai află și sub tribune. Așa că... atenție! Se spune că s-au înregistrat și câteva decese ale unor copii. Numai opt. Față de cel din primăvară, al apreciatului regizor Doru Năstase, mort de infarct, în ajunul zilei de 1 Mai, când a aflat că, pentru a șasea oară ideologii partidului i-au respins spectacolul pus de el la punct, noile victime ale terorii mute comuniste reprezintă un record
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Viața interioară, deci afectivitatea, îl apără pe om de înstrăinare. Rămân ceea ce sunt. Sunt o ființă umană. O ființă umană... Voi rămâne om până la capăt sunt ultimele cuvinte ale lui Béranger. Textul a fost foarte bine primit de studenți și apreciat ca fiind de mare actualitate. Totuși, ei nu citiseră nimic din teatrul lui Ionescu, după cum nu au avut prilejul să citească nici din ceilalți autori menționați. Dacă afectivitatea așa cum am văzut îl apără pe individ de alienare, cultura, în sensul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
borșul plagiatului). Dar asta însă nu-i nimic. În fond, ce importanță are faptul că Silvestri emite o părere și Sorescu alta? Păi, să vă zic eu care anume este șarmul. Șarmul vine de acolo: de unde atacul, căci așa este apreciată cronica lui Sorescu, o ruptură dintre Săptămâna, Luceafărul, pe de o parte, și Scânteia Tineretului, pe de alta. Deci, în plan administrativ, între două organisme culturale: ale unuia de constrângere, am numit Securitatea statului, și organul tineretului, al cărui prim-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și de o mare bunătate sufletească. De la început a priceput de ce e vorba și s-a înrolat cu multă bucurie. Din acele clipe s-a legat de noi și de Mișcare pentru totdeauna. În județul Făgăraș, unde devenise cunoscut și apreciat, era exemplu de muncă, abnegație și curățenie sufletească. în Mândra am constituit un cuib legionar. Oamenii nu erau prea dumiriți de ce e vorba. Era greu să pui bazele unei organizații naționaliste în ținuturi în care primejdia și exploatarea străină se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
întocmi pentru perioade variabile în funcție de nevoile de lucru și disponibilul de meseriași. În plan se va prevedea: - nevoile (categoriile de meseriași și lucrările de executat); - ordinea lor de urgență și satisfacere; - repartiția numerică a meseriașilor disponibili pe echipe; - termenul repartiției apreciat ca necesar pentru executarea lucrărilor. Un exemplar din acest plan, împreună cu evoluția modificărilor succesive va fi păstrat de Comandantul Cercului Teritorial respectiv, care va asigura repartiția evreilor potrivit celor hotărâte în consiliu. - La efectuarea repartițiilor, Cercurile Teritoriale vor înainta un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
aflam într-un bar curat și liniștit, cu un whisky dublu cu gheață și un bol cu alune în față. The Modern Jazz Quartet cânta Vendome în surdină. Am lăsat paharul neatins o vreme. Whiskyul, ca și femeile frumoase, trebuia apreciat mai întâi. L-am privit liniștit o vreme și apoi am început să beau. Mi-am dat imediat seama că nu mă îmbrăcasem adecvat. Indivizii mă lăsaseră fără haine, mi le sfâșiaseră cu cuțitul. Deci, înainte de a merge la bar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ceasuri (1840). În cooperare cu Constantin Negruzzi, traduce, cu unele libertăți față de original, Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir (1844). D. a fost un scriitor popular, mai ales datorită stilului său vioi, clar și accesibil. Era un colaborator apreciat al publicațiilor epocii: „Albina românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Dacia literară”, „Curierul românesc”, „Curier de ambe sexe”, „Propășirea”, „Zimbrul”, „Almanah pentru învățătură și petrecere”, „România literară”, „Revista română”. Poeziile lui, cu accent patriotic, satiric sau meditativ, sunt lipsite
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]