11,785 matches
-
forței de muncă, șomerul este persoana care îndeplinește cumulativ urmatoarele condiții: * este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minim 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor de pensionare; * starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci; * nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizația de somaj ce i s-ar cuveni, potrivit prezentei legi; * este diponibilă să înceapă lucrul în
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Reagan însuși: strategia sa nu este suficient de bine înțeleasă. Prin urmare, încheie criticul, din perspectiva paradigmei narative, caracterul moral al demersului retoric necesită o simplă apropriere a celor mai nobile scopuri, însoțită, desigur, de punerea în scenă a personajelor apte să le (de)săvârșească. Restul vine de la sine. În ce privește demersul epistemologic, ultimul de discutat în contextul paradigmei narative, Lewis consemnează faptul că "adevărul narativ", altul decât cel rațional, necesită mijloace adecvate de apropriere epistemologică: este vorba despre bunul simț. Fisher
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
la clasele a I-a și a II-a de la Școala de băieți Nr.2 din Păcurari. Răspunsul n-a întârziat și avizul pentru reintegrare glăsuia: „... în tot timpul funcționării sale în trecut au dat probe de un bun și apt institutor... ” Încet-încet, lucrurile bune pentru viitorul matale încep să se adune. La 1 iulie 1875, Mihai Eminescu a fost numit revizor școlar pe Județele Iași și Vaslui. Așa stând lucrurile, trebuia să te întâlnești cu el. Numai peste o lună
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
operei poetice (venind inclusiv din partea unor „specialiști”) par a fi faze firești în procesul de redefinire a unei personalități creatoare complexe. Multe pagini ale sale, citite superficial sau deloc, îl ascund pe celălalt Eminescu, intelectualul atras de ideile marilor culturi, apt pentru sinteze proprii ce dau măsură maximă posibilităților de gândire și expresie în limba română. Articolul de mai sus este pilduitor pentru noul model de scriitor impus la începuturile României moderne. Evenimentul pascal convoacă, sub pana eruditului jurnalist, cunoștințe dintre
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mult și fără rost mai bine puțin și prost!”. Contrar aparențelor de „dezvoltare și progres”, se instaurează treptat procesul de deteriorare a calității în general, a calității umane în special. Astfel că „societatea socialistă multilateral dezvoltată” a lui Ceaușescu este aptă să se transforme în „societate de consum”! (Cu condiția suprimării „odiosului”!). Lipsa de respect pentru mediu, plăcerea risipei și a luxului, disprețul față de „munca de jos” - caracteristice „gulerelor albe” din statul comunist - le facilitează acestora (la vremuri noi tot noi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
un „cititor” care nu putea rămâne impasibil față de fenomen. Nivelul participării sale este impus de importanța subiectului: o istorie a literaturii scrisă de pe o poziție declarat „critică”, de un scriitor cu apetențe politice liberale. Fiind un „fan” al valorilor clasice, apte să întrețină sentimentul de stabilitate și siguranță, comentatorul optează pentru o abordare complexă a literaturii, criteriul istoric și cultural având ponderea lor alături de acela estetic. Urmarea ar fi aceasta: poetul convins că înaintașii evocați în poemul Epigonii sunt acceptabili și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
operei poetice (venind inclusiv din partea unor „specialiști”) par a fi faze firești în procesul de redefinire a unei personalități creatoare complexe. Multe pagini ale sale, citite superficial sau deloc, îl ascund pe celălalt Eminescu, intelectualul atras de ideile marilor culturi, apt pentru sinteze proprii ce dau măsură maximă posibilităților de gândire și expresie în limba română. Articolul de mai sus este pilduitor pentru noul model de scriitor impus la începuturile României moderne. Evenimentul pascal convoacă, sub pana eruditului jurnalist, cunoștințe dintre
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mult și fără rost mai bine puțin și prost!”. Contrar aparențelor de „dezvoltare și progres”, se instaurează treptat procesul de deteriorare a calității în general, a calității umane în special. Astfel că „societatea socialistă multilateral dezvoltată” a lui Ceaușescu este aptă să se transforme în „societate de consum”! (Cu condiția suprimării „odiosului”!). Lipsa de respect pentru mediu, plăcerea risipei și a luxului, disprețul față de „munca de jos” - caracteristice „gulerelor albe” din statul comunist - le facilitează acestora (la vremuri noi tot noi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
un „cititor” care nu putea rămâne impasibil față de fenomen. Nivelul participării sale este impus de importanța subiectului: o istorie a literaturii scrisă de pe o poziție declarat „critică”, de un scriitor cu apetențe politice liberale. Fiind un „fan” al valorilor clasice, apte să întrețină sentimentul de stabilitate și siguranță, comentatorul optează pentru o abordare complexă a literaturii, criteriul istoric și cultural având ponderea lor alături de acela estetic. Urmarea ar fi aceasta: poetul convins că înaintașii evocați în poemul Epigonii sunt acceptabili și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
necesar să ne gândim la ceea ce suntem. Nu înseamnă că, dacă aderăm la curentul popular, eu nu mai sunt liberal sau Varujan Vosganian nu mai e un om de dreapta. Dimpotrivă, ne găsim într-o structură politică mult mai largă, aptă să armonizeze curente și idei diverse care au un numitor comun: suntem de centru-dreapta. R.T. Partidul Popular European v-ar dori acolo în varianta unei astfel de unificări? V.S. După lansarea acestui proiect, spre surprinderea mea, a fost o reacție
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
exclusiv actului guvernării, dar am spus la congresul din februarie că tocmai din această cauză nu era utilă o suprapunere totală între conducerea partidului și oamenii care sunt în guvernare. Este nevoie de o rezervă în partid întotdeauna, o rezervă aptă să genereze variantele și strategiile necesare pentru ipotezele de avarie. Este nevoie de un efort de gândire în PNL și, cum el nu se desfășoară într-un cadru oficial, am fost nevoit să fac acest demers în afara partidului, în cadrul societății
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
stânga, în 2004 s-a câștigat bătălia politică cu un partid, Partidul Democrat, care în acel moment era social-democrat; așadar dreapta, ca atare, de una singură, nu a câștigat niciodată alegerile în România. PNL avea șansa să construiască un partid apt să câștige de unul singur bătălia politică. Dar pentru mine problema rămâne aceeași. R.T. Domnule Stoica, va ieși în 2007, probabil, îl vom auzi, la 1 ianuarie 2007, pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu lăudându-se chiar cu acest lucru. Iată, un
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Românie care este capabilă nu doar să fie trasă la coada acestor două căruțe. Îmi imaginez o Românie care, mă rog, nu să fie conducătorul NATO sau conducătorul UE, că e o iluzie prea mare, dar visez o țară decentă, aptă să participe la procesul de reconstrucție a acestor două structuri. R.T. Un mânz care să meargă în fața căruței, nu trage el foarte tare, dar măcar... V.S. Dar care măcar să spună ceva. Visez la asta, visez că vom avea la un
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
reconstrucție a acestor două structuri. R.T. Un mânz care să meargă în fața căruței, nu trage el foarte tare, dar măcar... V.S. Dar care măcar să spună ceva. Visez la asta, visez că vom avea la un moment dat o clasă politică aptă să facă acest lucru. Veți spune că n-am avut niciodată, eu n-aș fi așa de drastic în aprecieri. R.T. Nu, vreau să mă cert cu dumneavoastră pe altceva, domnule Stoica. V.S. Au fost perioada de la sfârșitul secolului al
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
și cântarul sensibil pentru a găsi justa măsură a dreptății. Nu sunt calități care se găsesc pe toate drumurile. În plus, reforma justiției nu poate fi condusă decât de către judecători, dar nu am văzut încă lideri adevărați din rândurile judecătorilor apți să conducă această reformă. Sper că viitorul va scoate la iveală asemenea lideri. În orice caz, ar trebui consolidat Institutul Național al Magistraturii, cea mai importantă structură pentru formarea inițială și continuă a judecătorilor și procurorilor. Centrul de Analiză și
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
îndemnat să optez pentru un sistem politic bipolar, în varianta în care stânga și dreapta să fie agregate, nu în coaliții și alianțe, mai mult sau mai puțin efemere, mai mult sau mai puțin întâmplătoare, ci în două partide puternice, apte să ofere stabilitate pe durata mai multor cicluri electorale. Toate acțiunile mele politice au fost subordonate acestui proiect, toate eșecurile mele în realizarea acestui proiect au fost resursele pentru regândirea strategiilor necesare ca să o luăm mereu de la capăt. Departe de
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
tinerei generații. „Ca orice proces instructiv-educativ, educația olimpică vizează cultivarea și perpetuarea valorilor fundamentale ale societății cu care se realizează esența și imaginea - cheia olimpismului ca fenomen social universal. Ea cuprinde valorile, tradițiile, normele, modelele de comportament, mijloacele și metodele apte să formeze noi generații de olimpici. Este un ghid științific modern pentru o nouă educație sau cultură fizică. Una în care sunt vizibile multiculturalismul, orientarea și conștientizarea, îndeosebi a tineretului, spre ideile umaniste ale olimpismului, spre valorile lui sportive, moral-religioase
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
un tabel nominal cu numele și prenumele participanților, anul nașterii și o copie după certificatul de naștere al fiecărui concurent; ATENȚIE: La validarea concurenților (în ziua concursului) se va prezenta tabelul nominal cu numele participanților, anul nașterii și avizul medical - apt pentru efort fizic (eliberat cu cel mult 48 de ore înainte de data concursului). Titluri și premii La faza pe zonă participanții vor primi diplome; La faza finală se vor acorda: -Marele premiu pentru echipa clasată pe locul I; -Premiu pentru
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
inspectorat, minister sau persoane greu de identificat, fără chip și nume, care acționau în numele presupuselor imperative specifice "omului nou"). Chiar și profesorul putea fi (și de cele mai multe ori chiar era) copleșit de masivitatea acestei forțe anonime, dar care se arăta aptă de a se manifesta atât de concret și de periculos-limitativ. În interiorul câmpului educativ școlar, profesorul era unicul pol de autoritate (adesea, de putere), de aceea posibilitatea ca poziția sa să fie pusă sub semnul întrebării părea mai degrabă o pură
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
asupra autorității. Acesta aduce cel puțin un argument care nu trebuie să fie trecut cu vederea: inegalitatea în cunoaștere. Și atunci, în loc să fie eludată (în numele unui egalitarism imposibil) relația de autoritate, ar trebui să se configureze un câmp educativ școlar apt să ofere elevilor experiența autentică a acesteia. * * * Conceptul de putere este însoțit de o serie de controverse care nu fac decât să-i evidențieze actualitatea. Pus în discuție, acesta prezintă fațete neobișnuite și noi sfere de manifestare. Dacă unele abordări
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
la împlinire promisiunea 75. El afirma că doar premisele viitoarei persoane se găsesc în copil; modelul către care acesta trebuie să tindă se află în altă parte, în Dumnezeu și în iubirea de Dumnezeu. Autoritatea educatorului este acel element exterior apt să arate drumul către "umanizare", un drum propriu fiecărui copil în parte. Exercitând o constrângere asupra copilului, educatorul se constrânge și pe el însuși, în încercarea comună numită educație. De aceea, după cum sublinia Lucien Laberthonière, autoritatea nu este o abstracție
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
extravagante" ca vizitele la muzee sau excursiile; în fapt, acești elevi nici nu prea sunt capabili să inițieze ceva, deoarece n-au fost lăsați să-și manifeste nicio preferință și nici să organizeze vreo activitate anume. Profesorul autoritar este singurul apt și îndreptățit să ia decizii, în concepția sa rolul elevului fiind acela de a asculta. Profesorul autoritativ pare dispus să stabilească o minimă colaborare cu elevii săi: el fixează restricții ferme elevilor, dar, în același timp, încurajează și independența. Profesorul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pasiv în școală, nu i se va putea cere să manifeste ulterior atitudini și comportamente specifice unui om al cetății, unui cetățean. De aceea, John Dewey considera școala un spațiu privilegiat, care trebuie să ofere o densitate mare de oportunități, apte să potențeze "creșterea" elevului (evident, oportunitățile trebuie să vizeze și exercițiul democrației). Acest lucru nu este posibil dacă așa cum nota Wragg cele mai multe reguli sunt decise de către adulți, iar conținutul lecțiilor este frecvent ales de către profesori. Parteneriatul și negocierea sunt necesare
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pentru a se adecva unor situații dinamice. MODELUL KOUNIN. Concepția lui Deb Wuest (cel mai important discipol al lui Kounin și cel mai cunoscut utilizator al modelului)133 se concentrează pe disciplina preventivă, adică presupune utilizarea unor tehnici și strategii apte să prevină apariția problemelor de comportament; în conformitate cu modelul lui Kounin, un bun management al clasei depinde de managementul lecției. Ideile-cheie ale lui Kounin includ: efectul de undă, atenția distributivă, controlul simultan, tranziția eficientă și sațietatea. Efectul de undă survine atunci când
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
viitorului prin transgresarea datoriei de a fi prudent). Ceea ce se poate observa, totuși, este că acest tip de scenariu nu justifică pedepsele și paternalismul care domină mai ales învățământul primar (adică acolo unde se consideră că elevii nu sunt încă apți să-și asume datoria de a fi prudenți și de a-și pregăti viitorul. Profesorul, în calitate de adult, consideră că scenariul pe care l-a elaborat concretizează o suită de experiențe educaționale care au rolul de a-l pregăti pe elev
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]