18,576 matches
-
în primele faze ale vieții. 3. Creșterea nivelului de instrucție duce la creșterea salariului maxim. Prima remarcă se explică ușor dacă luăm vârsta ca un bun indicator al experienței practice și al cunoștințelor achiziționate prin muncă. Pe de altă parte, aptitudinea de a învăța scade odată cu vârsta. Chiar dacă, spre deosebire de ceea ce este redat în grafic, salariul nu scade, creșterea sa poate fi mai lentă de la un moment dat. Cu alte cuvinte, experiența profesională, ca și educația sunt reglementate de legea randamentelor descrescânde
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în care promovarea este bazată pe realizările și abilitățile individuale” (Goldthorpe, 1997, p. 664). Pentru ideologii meritocrației, un asemenea sistem face irelevante, în explicarea promovării indivizilor în poziții sociale, orice caracteristici înnăscute, în afara celor care influențează realizările personale. Astfel, dacă aptitudinile sau talentele influențează realizările personale și, prin urmare, traseul social al unei persoane, aspectele care descriu moștenirea sa socială nu ar trebui să conteze în momentele de testare sau evaluare a calităților personale. De unde rezultă că idealul meritocratic presupune realizarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai sus erau mai puternice pentru învățământul clasic decât pentru cel modern (teoretic vs aplicativ); de asemenea, distorsiunile sporeau cu fiecare an de școală. Studiul s-a limitat să citeze o listă cu posibile cauze ale inegalităților de șanse înregistrate: aptitudini inegale, obstacole de ordin economic, distanța dintre cultura din familie și cultura de liceu, presiuni sociale care determină abandonul sau eșecul școlar. 5.1.2. Ancheta INED (Institut National des Études Démographiques)tc "5.1.2. Ancheta INED (Institut National
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și ele invocate pentru a combate teoria capitalului uman. Mark Blaug (1976) trece în revistă erorile dovedite empiric ale modelului capitalului uman: a) o mare parte a diferențelor de venit se datorează nu atât nivelului de instrucție, cât altor calități - aptitudini, motivații, stil de viață - pe care angajatorii le iau, se pare, serios în considerare; și b) datele statistice privind relația dintre venit și educație indică un puternic efect de diplomă: diferența de salariu dintre un absolvent de facultate (16 ani
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
testele au fost acuzate că discriminează în favoarea grupului în care au fost elaborate, standardizate și etalonate. Diferite comparații și statistici confirmă acuzația respectivă. Din acest motiv, de mai bine de un deceniu este interzisă utilizarea testelor de inteligență în evaluarea aptitudinilor școlare în California, după ce câțiva ani a fost interzisă aplicarea lor la copiii din categoriile minoritare. Care este de fapt relația dintre IQ și școală? Jencks (1973) arătase o corelație puternică între scorurile IQ și lungimea carierei școlare a individului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de 15 puncte în defavoarea negrilor. Mai recent, o vastă lucrare intitulată The Bell Curve (Herrnstein și Murray, 1994) a iscat o polemică acută în Statele Unite ale Americii, încercând să justifice inegalitățile sociale prin distribuția inegală a inteligenței văzute ca o aptitudine înnăscută. Cei doi autori consideră că rezultatele mai slabe la testele de abilități cognitive ale persoanelor de rasă neagră se explică prin înzestrarea diferită cu inteligență: albul mediu are un scor la testele de inteligență mai mare decât cel al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
notele depind, repetăm, nu numai de efortul copiilor, ci și de arbitrarul învățătorului sau al profesorului. Or, tocmai părinții din clasele țărănești și din cele muncitoare creditează cel mai mult notele de la școală ale copiilor cu calitatea de indicator al aptitudinilor școlare ale descendenților. De aici, în consecința unor note mai proaste, așteptări modeste, investiții scăzute în școlarizarea copiilor, încurajarea orientării spre cariere care nu presupun o școlarizare îndelungată. Este evident, din argumentele expuse până acum, că atitudinile, valorile nu sunt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
celor structurate sau compararea eficacității învățării individuale și a celei cooperative. Metaanalize din anii ’80 indică următoarele caracteristici ale condițiilor de predare care influențează semnificativ în sens pozitiv rezultatele la învățătură: - întăririle, recompensele; - aplicarea de programe speciale pentru cei cu aptitudini deosebite; - învățarea structurată a citirii; - oferirea de sugestii și de reacții de către profesor; - buna stăpânire a fizicii; - munca în echipe mici. În ultimul deceniu au fost în mare vogă abordări constructiviste care au pus accentul pe procesele metacognitive (de exemplu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
experiențială”). Mai interesante din punct de vedere sociologic sunt rezultatele care atestă construcția socială a elevilor „buni” și „slabi” prin interacțiunile din clasă. 4.6. Evaluările profesorilortc "4.6. Evaluările profesorilor" Inevitabil, profesorii ajung să judece copiii în termeni de aptitudini, handicap, elevi-model, copii-problemă etc. - rezultat al unei supravegheri căreia elevii trebuie să i se adapteze. Mulți sociologi (de orientare interacționist-simbolică și fenomenologică) au studiat cum se formează aceste judecăți și ce efecte au ele asupra copiilor. 4.6.1. Cum
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
bucură în general de mai mare atenție din partea profesorilor, din diferite motive. De obicei, se întâmplă așa deoarece profesorilor li se pare că cei slabi lucrează la maximum de capacitate, iar progresele lor sunt imposibile (testele de inteligență sau de aptitudini vin de regulă să confirme sau chiar să amorseze aceste etichete). La noi, sistemul olimpiadelor a făcut ca în anumite școli, din dorința profesorului de a obține rezultate cât mai bune la concursuri cu elevii săi, să se aplice discriminări
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fiind „buni” și tind să le ofere mai ușor o a doua șansă. Chiar dacă rezultatele testării experimentale a acestei teorii nu au fost întotdeauna concludente, datele de până acum dovedesc că rezultatele școlare depind de mult mai mulți factori decât aptitudinile elevului. Teoria efectului expectanței profesorului explică modul în care interacțiunile din clasă, mai ales dintre profesori și elevi, determină, prin forța etichetării, anumite rezultate școlare. Ideea efectului Pygmalion a fost sugerată și ca soluție pedagogică pentru creșterea șanselor școlare ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de adresare și de evaluare pozitiv, care evită sublinierea și sancționarea eșecurilor elevului. 4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curricularetc "4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curriculare" Practica stratificării elevilor în clasă după diferite evaluări ale aptitudinilor determină într-o manieră asemănătoare rezultatele elevilor. „Avansații”, „intermediarii” și „începătorii” sunt tratați diferențiat. Cei din categoriile inferioare pot să internalizeze o imagine de sine descurajantă, să-și piardă încrederea, motivația. Astfel, afirmă teoria etichetării, vor ajunge să corespundă întru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
slabi”, respectul față de exigențele formale scade și se adoptă practici deviante, copiatul, chiulitul, întârzierea, înșelarea profesorilor. Este reacția destul de firească a unor indivizi față de instituții care i-au devaluat. În învățământul american, plasarea elevilor din aceeași clasă în grupe de aptitudini - de genul începători sau avansați - a fost o practică obișnuită chiar din clasele cele mai mici, la discipline precum citirea. Argumentul folosit pentru astfel de strategii este nevoia de abordări didactice diferențiate în funcție de abilități și competențe deja existente. Efectele, evidențiate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este adeseori implicită și se recunoaște în atenția mai mare dedicată celor cu rezultate mai bune sau ai căror părinți manifestă o preocupare sporită față de rezultatele lor școlare, dar poate fi și sistematică, mergând până la împărțirea claselor pe grupe de aptitudini și alocarea de resurse pedagogice specifice - materiale diferite, timp repartizat diferit, probleme de dificultate specifică. Este oarecum normal să ne așteptăm ca astfel de situații să fie frecvente, având în vedere că satisfacțiile profesionale sau sociale ale profesorilor sunt mult
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
văd în calitate de competitori pe o arenă globală în care resursa umană joacă un rol important. Este o tendință de la care nu ne putem sustrage. Rezumattc "Rezumat" • Explicarea rezultatelor școlare prin resurse înnăscute este plauzibilă. Din păcate, apelul la inteligență sau aptitudini este folosit adeseori pentru a oculta variabilele de context social care determină rezultatele specifice și chiar pentru a justifica inegalități sociale. În plus, testele de aptitudini, ca și testele de inteligență nu măsoară mărimea resurselor genetice, iar relația cauzală dintre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Explicarea rezultatelor școlare prin resurse înnăscute este plauzibilă. Din păcate, apelul la inteligență sau aptitudini este folosit adeseori pentru a oculta variabilele de context social care determină rezultatele specifice și chiar pentru a justifica inegalități sociale. În plus, testele de aptitudini, ca și testele de inteligență nu măsoară mărimea resurselor genetice, iar relația cauzală dintre coeficientul de inteligență și măsuri ale performanțelor școlare precum lungimea carierei școlare este neclară. • În ciclul secundar, fetele obțin în mod sistematic rezultate mai bune decât
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
accesul la dicția corectă ca o componentă a strategiei de clasă. Relația cu limbajul, oricum importantă de-a lungul carierei școlare, culminează în universitate. Rolul-cheie al examinării orale în tradiția franceză subliniază consacrarea instituțională a codurilor lingvistice ale claselor dominante. Aptitudinile culturale generale sunt și ele sancționate diferențiat în sistemul educațional francez. Bourdieu a realizat o serie de studii statistice pentru a măsura practicile culturale ale francezilor în calitate de expresie a habitusului de clasă. Aceste studii au arătat cum clasele dominante reușesc
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
abilitățile acestora, mărimea veniturilor și numărul copiilor. La nivel bugetar există constrângeri derivate din veniturile totale disponibile, dar și din numărul total de copii, care determină „diluarea resurselor” și, prin urmare, resursele disponibile pentru fiecare copil în parte. Abilitățile copiilor, aptitudinile lor școlare ar determina eficiența acestor investiții sau, cel puțin, ele orientează așteptările părinților cu privire la rentabilitatea lor prin extrapolarea experiențelor anterioare. În ceea ce privește educația paralelă, variația probabilității apelului la aceasta depinde de funcția atribuită formei respective de instrucție în raport cu rezultatele școlare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
obiectiv specific, analiza efectuată va propune un set de soluții pentru: pregătirea unui portofoliu de proiecte care să asigure o accesare rapidă a fondurilor imediat după aprobarea și lansarea programelor; cristalizarea unei metodologii robuste privind lansarea apelurilor de proiecte; creșterea aptitudinilor În ceea ce privește evaluarea, selecția și contractarea proiectelor; accelerarea demarării implementării proiectelor la nivelul beneficiarilor; depășirea barierelor legislative cu impact asupra ritmului de absorbție prin adoptarea best practice În domeniu, accentuând cooperarea cu Țările care au dovedit un nivel ridicat de performanță
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
la nivel global, bazată pe virtuțile capitalului intelectual. Economia Bazată pe Cunoaștere, pilon central al Strategiei Lisabona 2000, preluat și În Strategia Europa 2020, vine cu un pachet de priorități menite să reașeze strategiile de dezvoltare corporatistă și Îmbunătățire a aptitudinilor profesionale, pe fondul edificării unui mediu Înconjurător prietenos. Creșterea competitivității a depășit faza extinderii pe cât mai multe piețe și a devenit o luptă a descoperirii de talente, a fructificării aptitudinilor și de dezlănțuire a inovativității. Prezentul studiu are În centrul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
menite să reașeze strategiile de dezvoltare corporatistă și Îmbunătățire a aptitudinilor profesionale, pe fondul edificării unui mediu Înconjurător prietenos. Creșterea competitivității a depășit faza extinderii pe cât mai multe piețe și a devenit o luptă a descoperirii de talente, a fructificării aptitudinilor și de dezlănțuire a inovativității. Prezentul studiu are În centrul atenției potențialul uman În dezvoltarea cunoașterii, considerând că tehnologia doar facilitează transferul de informații, contribuind și ea, Într-o măsură importantă, la procesul cunoașterii. 1.1.2. Necesitatea schimbării Criza
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
mobilă și de aceea avem de-a face cu fenomenul de brain drain (migrația creierelor). Adesea, când cineva părăsește un loc de muncă, cunoașterea pe care o posedă părăsește și ea compania. Problema este că această cunoaștere, sub formă de aptitudini, deprinderi, Îndemânare etc., merge la concurență. Tocmai de aceea, Managementul Cunoașterii poate ajuta o companie să nu mai piardă competență. În esență, cunoștințele necesită să fie Împărtășite, iar IT& C sprijină această răspândire a cunoașterii. Managementul Cunoașterii implică o puternică
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cu atât mai complexă cu cât competiția este mai ascuțită, iar În aceste condiții formarea Specialiștilor În Cunoaștere devine o opțiune cât se poate de necesară. Constituie o risipă de resurse pierderea angajaților cu un nivel de cunoaștere superior, cu aptitudini și abilități deosebite, iar crearea unor premise de dezvoltare a cunoașterii la nivel organizațional a devenit provocarea momentului. Rolul Specialistului În Cunoaștere la nivel organizațional este unul cât se poate de important, iar managerii sunt primii care Înțeleg să Încurajeze
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
pentru a putea fi folosite ulterior. Un Specialist În Cunoaștere recunoscut poate fi Întâlnit În diverse domenii, gradul său de adaptabilitate și flexibilitate fiind foarte ridicat, dar, cu cât munca respectivă necesită folosirea intensivă a experienței acumulate, a deprinderilor și aptitudinilor, cu atât specialistul respectiv este mai util. De cele mai multe ori, Specialistul În Cunoaștere are un rol important la creșterea valorii organizației respective prin activele create (cunoștințe), prin documentarea<footnote Gwin, C. (2003), Sharing Knowledge - Innovation and Remaining Challenges, International Bank
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sporirea valorii adăugate prin folosirea cunoștințelor pe care le dețin. În vederea implementării Managementului Cunoașterii la nivel organizațional, Specialiștii În Cunoaștere au un rol determinant, indiferent de poziția ierarhică pe care o ocupă. Specialiștii În Cunoaștere aduc competențe Însemnate - combinația dintre aptitudini, cunoștințe și atitudine -, În organizație, În compensație cu salariul, beneficiile, recunoașterea și satisfacția de a contribui la ceva durabil, sentimentul de automulțumire, oportunitatea de a lucra și a Învăța cu și de la alții, precum și oportunitatea instruirii formale. De exemplu, În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]