13,069 matches
-
frumuseței Și-n inimă îți bagă ea viermele vieții. Să nu pătrundă amor în mintea lunecoasă. Priviri iscoditoare a fețelor frumoase Care aruncă-n inimi săgețile-ndulcirii. Și vălul dulce, umed, a păcii ș-adormirii: Și o privire-n treacăt din arcul cel cu gene Te-nvață crud durerea vieții pământene. Zadarnic dulce-i gura, zadarnic ochi-s tineri, Venin e-n sărutarea păgânei zâne Vineri. 5 2262 Ce vrei, să-mi rup din frunte izvorul de lumine? Amăgitori sânt ochii - furi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu ziceam nimic. Am pus să-l dizbrace cu sila în fața mea // și în sfârșit din încălțăminte îi cade arma. Ce căuta arma la el și de cine avea să se apere? Nu eram Noi acolo, nu erau scuturile și arcurile boierilor, nu erau oșteni? Peste trupul Nostru ar fi ajuns cine ar fi-ndrăznit să se repează. Dar tocmai pentru că Noi eram acolo... fiul Nostru... E! nu-mi mai vorbi de el. De-atunci stă închis intr-o tainiță de la Pobrata
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
slabe, seci. În castelul trist și mare Ce se-nalță rece, sur, Cu fantasticul lui mur {EminescuOpVIII 180} Printre stânci cu poala-n mare Și cu fruntea-n cer de-azur, În castel c-umerii-n, nouri Stă-n fereastră ca un arc, Într-a mărei triste-ecouri, Fața-n văl de gând și nouri Al serafilor monarc, Un monarc cu fața pală Și cu păr de-un aur blond, Iar în ochiu-i vagabund Vezi lumina matinală, Stele-albastre fără fund. Cine-i îngerul pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din piept [î]i iese. Sala-i mare și pustie, Pe pământ sânt răsturnate mese, vase aurie, Bălți de sânge pe podele, colo căpățâni tăiate Stau cu ochii deschiși în umbră și cu gâturi sângerate, Iar de stâlpi sânt răzimate arcuri, sulițe și darde, Prin- fereastră se văd flacări... e Bizanțul care arde, Pentru veacuri de-azi-nainte i-au căzutu[-i] și lui sorții... Și de-a lungul drumurilor în grămezi zac, negri, morții, Ienicerii și spahiii căpățîne duc în suliți, Iar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ntins și doarme. Sala-i largă și pustie, Colo capete tăiate și ochi mari ieșiți afară Pare că-l priveau din umbră... bălți de sânge curg pe scară, Pe podele, iar de ziduri răzimate[-s] lănci și darde, Și prin arcuri de fereste vezi Bizanțul care arde; Sub ferești s-aude zgomot surd... căci jos se-aud în uliți Ieniceri urlând Alahu, purtând capete în suliți, Cu călugăriți nebune... Iesle au făcut din strane Ici dau jos iconostasul, aprind focul cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aurit) {EminescuOpVIII 263} LUMINA (solemn, invocând cerul) 2260 Cu bolta ta de stele coboară, univers, Cu lamură de pace tu treci în al său viers. Coboară fericite, albastre, mândre dom Pătrunde cu-a ta pace suflarea unui om. 2255 Cu arcul tău de stele, o univers, cobori Cu tainic-armonie din sfere și din sori, Cobori în ploi de raze cu constelatul dom, Pătrunde pentru-o clipă suflarea unui om Și împle cu-armonia ce ființa ta respiră Cîntarea-nduioșată din doritoarea-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
al meu suflet la sfaturile-ți line Cum stîncele la glasu-mi surde rămân și reci. Crezi tu c-o să mă mângâi pe mine? Nu! În veci!... O! Vino colo-n scorburi, ca să-ți arăt fereasta Pin stâlpi în prăbușală, pin arcuri sparte... asta. Prin asta umbra-i blândă ieri noapte a intrat: Venea pe-o scară de-aur cu chipu-i luminat. M[AGUL] (aspru) De-aceea te-ai retras tu cu dorurile-ți lunge, Să bei apă de mare pin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu mare plăcere, sunt mândră de asta, și lui Primo-quinto i le-arăt pe toată ziua de vro 10, 15 ori. (i-arată un desemn) Ia cată numai aci, într-adevăr o să te miri, ce zici la costumul Jeannei d'Arc, nu e tocmai după intenția poetului? Ce mai cuirasă, ce mai pieptar, ș-apoi toate poleite pe de-ntregul cu argint bun, proba 14; d-apoi regina cea frumoasă, de la cap pîn' la picioare numai ermelin, apoi diadema cu pietre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
7.2.4. Cuplarea excitației cu contracția Mesajul contractil este declanșat de factori endogeni (neuroumorali și metabolici) sau exogeni (stimuli somato-senzitivo-senzoriali) și este condus sub formă de impuls nervos la unitățile motorii. Activarea motoneuronului α se poate realiza pe cale reflexă (arc reflex) sau voluntară (cortico-medulară). Impulsul nervos eliberează mediatorul chimic (ACh) la nivelul plăcii motorii. Depolarizarea membranei postsinaptice de către ACh determnă generarea unui potențial de acțiune propagat, ce are ca efect eliberarea Ca2+ în sarcoplasmă și astfel cuplarea excitației cu contracția
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și se culege potențialul motor M în unul din mușchii inervați) și senzitivo-motorii H (potențial evocat muscular care apare la stimularea fibrelor senzitive ale unui nerv după un timp de latență mult mai lung decât pentru potențialul M; excitația parcurge arcul reflex). 7.3. Fiziologia miocitului neted Musculatura netedă are un rol important în organism, intrând în componența căilor respiratorii, digestive, urinare și a vaselor sanguine. In organism mușchiul neted este localizat vascular sau non-vascular; în peretele viscerelor cavitare (gastro intestinal
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
justifică pozițiunea necesarie ce-o coprind toate momentele în partea specială, și li se va impune în adevăr viu tuturor acelora cari-s familiarizați cu legea mișcărei filozofice. Imană în natura lucrului cumcă celui laic [î]i rămân ascunse multe arcuri și multe aspirări prin care e susținut și mărginit în sine edificiul nostru. CULTURA TONULUI (A VOCEI) 1. PRONUNȚIA FĂRĂ DIALECT ȘI FĂRĂ VICIU Limba este materialul cu care se servește actorul la sensibilizarea coprinsului (fondului) poetic. Acest material trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
închisă. Rațiunea noastră nu este dai un șes nedeterminabil de întins, a cărui îngrădiri să le poți ști numai așa, în genere, că sânt ci trebuie s-o asemuim cu o sferă al cărei diametru se poate afla din îndoirea arcului pe suprafață-i (natura tezelor sintetice apriori) și dintr-asta se poate da sama sigură asupra cuprinsului și hotărnicei sale. Afară de această sferă (tărîmul experienței) nimic nu poate fi pentru ea obiect, ba chiar întrebările asupra unor asemenea pretinse obiecte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâțându-l spre pofte, altul săgetează auzul spre a asculta cu plăcere cele ce nu trebuie; altul, limba aceluia spre vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
eroul) războinic care decapitează monstrul cu sabia sau îl străpunge cu sulița. Totuși, cele două tipuri de zei (magicieni și războinici) sunt rar strict delimitate. Marduk, de pildă, în vederea confruntării cu demonul Tiamat, se înarmează până în dinți cu arme „războinice” (arc cu săgeți, măciucă, fulger etc.), dar nu le neglijează nici pe cele „magice”. „El făcu o plasă să prindă pe Tiamat [...]. Drept manta purta o platoșă îngrozitoare, de al său nimb înfricoșător îi era înconjurat capul [...]. Între buzele sale el
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
devine logică în urma considerațiilor de mai sus, este aceea în care efectul acțiunii zeului sau eroului este strict magic, cu toate că, în cadrul înfruntării cu monstrul, uzează de o armă strict războinică. Este cazul eroului de colindă, care leagă zeul „cu cordița arcului”, a Sfântului Ilie care, în colinda pe care o comentăm, amorțește și leagă pe Iuda folosind fulgerul ș.a.m.d. în legenda apocrifă, pe care Nicolae Cartojan o considera prototipul ciclului de colinde tip Furarea astrelor, nu apare motivul amorțirii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este provocată, dar din alt motiv decât cel real. În legenda întemeierii Mănăstirii Putna, de exemplu, relatată de cronicarul Ion Neculce în O samă de cuvinte, se spune că Ștefan cel Mare și trei copii de casă au tras cu arcul ; unde au căzut săgețile domnitorului și a doi dintre copii s-a construit altarul, respectiv clopotnița și poarta mănăstirii. Celui de-al treilea copil i s-a tăiat capul pentru că a aruncat săgeata mai departe decât vodă (39, p. 11
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practicate cu secole în urmă, în vederea edificării unor construcții sacre. Iată un rezumat sintetic al acestor legende. Un schimnic (de regulă, Daniil Sihastrul), pentru a stabili locul viitoarei mănăstiri ctitorite de un domnitor (de regulă, Ștefan cel Mare), trage cu arcul și pe locul și din lemnul copacului în care se înfige săgeata (de regulă, un paltin) trebuie durat pristolul sau altarul („centrul” mănăstirii). Dintr-o confuzie, Ștefan începe construcția pe locul și din lemnul unui alt copac. În timp ce lucrează, Ștefan
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
română, în cutumele juridice (72) și în legendele eponimice. Cunoscuta temă mitică a vânătorii rituale în vederea unei întemeieri pare a fi înrudită cu tema în discuție. În unele zone (județul Bihor, de exemplu) se practica „vânătoarea simulată prin tragerea cu arcul sau aruncarea ciomagului sau bâtei. Locul unde cădea ciomagul, bățul, săgeata semnifica atingerea țintei, deci omorârea simbolică a animalului oracol și aflarea centrului viitorului sat” (73, p. 304). în acest sens, sunt interesante unele legende grecești și romane care ne
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
toaca din cer”, sau în care se văd arzând lumini mirifice (vezi 10, pp. 469-473). Soiul copacului din lemnul și pe locul căruia urmează să se ridice lăcașul nu este întâmplător. Astfel, într-o legendă moldovenească, cel care trage cu arcul este chiar „schivnicul”, care îi spune voievodului : „Acolo unde am nimerit eu să mergi mâne și să vezi că-i găsi săgeata într-un paltin și în locul acela să faci mănăstire, iar unde va fi paltinul să faci pristolul” (11
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
paltin sfânt” (87, p. 207). „Se păstrează până în zilele noastre - scrie C. Paradais în 1988 -, la Putna, un fragment din trunchiul de paltin în care, după tradiție, s-ar fi înfipt săgeata lui Ștefan cel Mare când a tras cu arcul din vârful muntelui, amănunt despre care nu se pomenește nimic în legenda lui Neculce” (130, p. 16 ; 131, p. 129). Ion Neculce redă o altă legendă (pseudo)istorică, despre un alt domnitor moldovean, care ar fi ridicat și el un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aduce [în târg] leu-nzgărdat ’Nzgărdat, nevătămat Cum e bun de-ncălecat (109, pp. 279-281). Chiar și în cazurile de excepție, în care sunt folosite arme războinice, acestea joacă (paradoxal) același rol magic, de legare : Binișor că mi-l lega, Cu cordița arcului, Arcului voinicului (66, p. 37 ; 31, p. 90). în acest caz, arcul e folosit ca arcan. O dată legat, leul este scos „în zgardă” din „zonă” (anabasis) și adus „la țară” (în sat) sau „în târg” ca tropaeum (trofeu) sau ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în târg] leu-nzgărdat ’Nzgărdat, nevătămat Cum e bun de-ncălecat (109, pp. 279-281). Chiar și în cazurile de excepție, în care sunt folosite arme războinice, acestea joacă (paradoxal) același rol magic, de legare : Binișor că mi-l lega, Cu cordița arcului, Arcului voinicului (66, p. 37 ; 31, p. 90). în acest caz, arcul e folosit ca arcan. O dată legat, leul este scos „în zgardă” din „zonă” (anabasis) și adus „la țară” (în sat) sau „în târg” ca tropaeum (trofeu) sau ca hostia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
279-281). Chiar și în cazurile de excepție, în care sunt folosite arme războinice, acestea joacă (paradoxal) același rol magic, de legare : Binișor că mi-l lega, Cu cordița arcului, Arcului voinicului (66, p. 37 ; 31, p. 90). în acest caz, arcul e folosit ca arcan. O dată legat, leul este scos „în zgardă” din „zonă” (anabasis) și adus „la țară” (în sat) sau „în târg” ca tropaeum (trofeu) sau ca hostia (animal de sacrificiu). Pe drum, oamenii îl elogiază pe erou și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai puțin cunoscut și pentru marea sa vechime. Este vorba de un fragment dintr-un text egiptean (Cartea Vacii) de la sfârșitul mileniului al II-lea î.e.n. : „Pământul era cufundat în beznă ; când se iviră zorile, oamenii aceștia au ieșit cu arcuri și săgeți [și au ridicat] mâna asupra vrăjmașilor lui Ra” (16). în zona carpato-dunăreană, gesturile rituale de săgetare, de amenințare cu unelte/arme tăioase (aruncate, agitate sau înfipte cu tăișul în sus) sau cele de „împușcare” a stihiilor meteorologice sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tive recitate de copii : Treci ploaie călătoare Că te-ajunge Sfântu’ Soare Cu cuțite ascuțite Cu topoare ruginite... sau Ieși, Soare, Din [în]chisoare Că vine cocoanele Și dă cu pistoalele, Buuu ! (19, p. 220). A trage cu pistoalele (în loc de arcuri și săgeți) în norii de furtună și grindină nu este o imagine ludică, datorată imaginației copiilor. Astfel de practici erau în uz la adulți, ele supraviețuind doar în unele enclave etnice conservatoare. Macedoromânii, de pildă, trăgeau cu pușca în norii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]