4,155 matches
-
în diferite contexte de învățare? Propriul experiment (2005-2008) a evidențiat unele dintre acestea pentru educatorul-proiectant al activității, prin recurs la paradigma constructivistă, cu depășirea anterioarei paradigme a instructivismului, a centrării pe educator: Aducerea în prim plan a propriei înțelegeri, interpretări, argumentări a caracteristicilor elementelor antrenate în contextul pedagogic, a relațiilor posibile între ele, a coevoluției lor, abordând alte metode, experiențe anterioare ca sugestii, iar nu în sensul imitației rigide. Acordarea unei atenții sporite pregătirii contextului pedagogic care să ofere oportunități, puncte
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
științific) și una procedurală (care exploatează alternative de proiectare, de soluționare, atât a proiectului ca prototip, cât și a obiectivelor, potrivit "pedagogiei competențelor"). De aceea și susținem că proiectarea constructivistă promovată este una științifică (aplică criterii specifice de cunoaștere, de argumentare, de rezolvare, de verificare), una interpretativă (recurge la ipoteze, caută răspunsuri și căi alternative de concepere și realizare, adoptă criterii variate, determină formularea de reflecții), dar este și critică (analizează obiectiv condiții, relații, restricții, obstacole, oportunități, limite, alte alternative posibile
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acest context. Atunci trebuie găsite și alternative de verificare și apreciere valorică, de multiplicat posibilitatea de a atinge sensul real al evaluării dezvoltării complexe a personalității, în anumite momente, din perspectiva viitorului. Și din această aplicare diferită apare conflictul în argumentare, în interpretare: care (micro)paradigmă este mai eficientă, mai actuală, mai eficace pedagogic, fiind aici trecerea de la interpretarea mecanicistă (bazată pe acțiune, pragmatism, produse, sensuri, comunicare, idei, fenomene, abordare cantitativă cu modele metrice de certificare, selecție), la cea holistică (bazată
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care (micro)paradigmă este mai eficientă, mai actuală, mai eficace pedagogic, fiind aici trecerea de la interpretarea mecanicistă (bazată pe acțiune, pragmatism, produse, sensuri, comunicare, idei, fenomene, abordare cantitativă cu modele metrice de certificare, selecție), la cea holistică (bazată pe analize, argumentare, raționalitate, ipoteze, cunoaștere științifică, simboluri, interpretare, abordare calitativă formativă, transdisciplinară, reglatoare). 7.3. Evaluarea formativ-constructivistă: noi semnificații Evaluarea poate fi abordată din mai multe perspective-paradigme, între care cea formativă rămâne actuală și tot mai mult valorificată, dar prin corelare cu
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
clasice la logica formării. • Într-un proiect, să fie utilizată fie în faza dezvoltării procesului de învățare, fie în acțiunile directe din clasă în etapa predării-învățării, fie înainte de sinteză, fie chiar în evaluarea sumativă. • Să se realizeze științific procesul decizional, argumentarea cauzală a ipotezelor formulate, fără generalizări incorecte, decât după mai multe experiențe, să se considere reușite a procesului ca o responsabilitate egală pentru educatori și educați. • Să se selecteze sarcinile, acțiunile care să fie evaluate, iar nu orice manifestare, dificultate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de reflecție). Cultura integrativă, activă, științifică rămâne domeniul major în societatea de azi bazată pe cunoaștere, pentru evaluarea nivelului de înțelegere a evoluției științei și tehnologiei cu rol tot mai important, afirmarea de interese și motivații, atitudini, competențe, distingerea între argumentarea științifică de cea simplă (raționalitate, formulare de opinii argumentate, confruntare de idei și teorii, afirmarea creativității, organizarea unui demers științific, formularea de reflecții critice, valoarea intrinsecă și extrinsecă a cunoștințelor științifice, aptitudini de cercetare științifică, realizarea de explicații științifice). Patru
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
variate, cum se integrează într-o judecată globală coerentă, cum se judecă evaluarea fiecărui educat, cum se descriu rezultatele. Problema indicatorilor este reevaluată acum, conform acestei noi abordări, fiind necesare în descrierea nivelului de atingere, a performanței, a reușitei, în argumentarea a cât s-a îndeplinit din criteriile de apreciere, cantitativă sau calitativă, prin constatarea și interpretarea rezultatelor obținute în situațiile, sarcinile complexe date. Ceea ce înseamnă că are loc acum o detaliere a grilei criteriale precizate anterior pentru judecarea finalizării obiectivelor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe redactarea în scris a modului de construire a cunoașterii și a rezultatelor obținute: • descrieri, • relatări, • eseuri, • proiecte, • portofolii, • jurnale reflexive, • studii de caz, • planuri de idei, • reprezentări grafice, • scheme, • rețele de cunoștințe, • liste de cuvinte-cheie, • scenarii, • sinteze intrași interdisciplinare, • argumentarea unei alegeri, • analize critice, • comentarii personale, • comunicări științifice ș.a. C. Procedee, tehnici bazate pe exprimarea orală a modalităților și a celor învățate constructivist: • expunere proprie și argumentată fără puncte de sprijin, • prezentarea interpretărilor cu motivarea lor, • susținerea unui interviu specific
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
înțelegere mutuală, cooperare, toleranță; educarea tinerilor în spiritul unei concepții despre lume care să le permită să se entuziasmeze de valorile spirituale ale omenirii. În conceperea acestei pedagogii a păcii își găsește loc ideea că disputele se soluționează prin discuții, argumentări, demonstrații, iar apelul la rațiune, implică încrederea în capacitatea omului de a învăța să-și exercite spiritul de înțelegere mutuală. Educația sexuală constituie o componentă esențială a educației pentru viața de familie și viața socială. Sexualitatea nu poate fi înțeleasă
Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
utilizarea, evaluarea și ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme, elaborarea unor modele de acțiune și de luare a deciziilor adecvate în diverse situații, formarea și utilizarea unor deprinderi ale gândirii divergente, folosirea unor tehnici variate de argumentare, demonstrarea capacității de a lucra individual și în echipă, respectând opiniile fiecăruia. Temele propuse pentru activitățile extracurriculare au respectat particularitățile de vârstă ale elevilor și au avut un caracter formativ educativ pronunțat. Au fost desfășurate pe parcursul unui an școlar câte
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Obiective: 1. stimularea, exersarea, dezvoltarea imaginației și a creativității, prin parametrii: fluență, flexibilitate, originalitate, elaborare; 2. îmbunătățirea comunicării interpersonale, creșterea inițiativei în exprimarea ideilor proprii; 3. formarea competențelor sociale prin lucrul în echipă; 4. manifestarea comportamentelor creative prin exprimarea și argumentarea părerilor proprii; 5. identificarea intereselor pentru anumite profesii, în urma manifestării creative a elevilor în activitatea desfășurată. Strategii didactice: a) metode și strategii: conversația, exerciții creative de elaborare și generare de idei, capturarea, sensibilitatea la probleme, metoda Philips 6-6, Cvintetul b
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
creativității, prin parametrii: fluență, flexibilitate, originalitate, elaborare; 2. îmbunătățirea comunicării interpersonale, creșterea inițiativei în exprimarea ideilor proprii; 3. formarea competențelor sociale prin valorizarea informațiilor despre existența grupului social și prin lucrul în echipă; 4. manifestarea comportamentelor creative prin exprimarea și argumentarea părerilor proprii; 5. identificarea unor profesii legate de tema. Strategii didactice: a) metode și strategii: conversația, Ciorchinele (Brainstorming), Cubul, Piramida, sensibilitatea la probleme, Bulgărele de zăpadă b) materiale necesare: calculator, soft educațional, poliestiren, coli flipchart, markere c) forme de activitate
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
prin crearea de situații comparabile cu cele existente în viața reală; îmbunătățirea comunicării interpersonale, creșterea inițiativei în exprimarea ideilor proprii; rezolvarea unei situații - problemă, cooperând în cadrul grupului; formarea competențelor sociale prin lucrul în echipă; manifestarea comportamentelor creative prin exprimarea și argumentarea părerilor proprii; identificarea unor interese privind orientarea vocațională. Strategii didactice: a) metode și strategii: conversația, Ciorchinele (Brainstorming), Metoda 6-3 5 (Brainwriting), Tehnica viselor, Mai multe capete la un loc, rezolvarea de probleme b) materiale necesare: fișe, creioane colorate, poliestiren, coli
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
de la clasa a 3-a la clasa a 4-a; Flexibilitate - menținere în clasa a 3-a; Originalitate - menținere în prima clasă; Elaborare - menținere în prima clasă. Analizând nivelul atitudinal obținut a testarea inițială, se constată valori mici la concentrare, argumentarea ideilor și finalizare, în timp ce se observă valori ari la energie, la nonconformism și diversitatea intereselor. În urma aplicării finale a chestionarului de atitudini creative, am constatat o creștere a atitudinii pentru argumentarea ideilor, pentru diversitatea intereselor și o scădere a scalei
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
a testarea inițială, se constată valori mici la concentrare, argumentarea ideilor și finalizare, în timp ce se observă valori ari la energie, la nonconformism și diversitatea intereselor. În urma aplicării finale a chestionarului de atitudini creative, am constatat o creștere a atitudinii pentru argumentarea ideilor, pentru diversitatea intereselor și o scădere a scalei de minciuni. Grupul creativ a reprezentat pentru M. O. posibilitatea de a relaționa nonviolent în cadrul unei activități plăcute și totodată cu pronunțat caracter formativ. Elevul a participat activ și cu mult
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
ca un rezultat al preferinței pentru desen; Elaborare - creștere din prima clasă în a 3-a. Analizând nivelul atitudinal obținut la testarea inițială, am constatat că s-au înregistrat valori mici la nonconformism, încredere în forțele proprii, risc, energie și argumentarea ideilor. Valorile mari s-au înregistrat la concentrare și finalizare. La aplicarea finală a chestionarului de atitudini creative, am remarcat o creștere a atitudinii privind încrederea în forțele proprii și pentru diversitatea intereselor și o menținere a scalei de minciuni
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
gândire creativă de nivel general 8, cu calificativul deosebit de bun. După parcurgerea programului de antrenament creativ s-a înregistrat creșterea tuturor factorilor creativității. La aplicarea inițială a chestionarului de atitudini creative au fost înregistrate scoruri egale cu media chestionarului la argumentarea ideilor și nonconformism, iar la celelalte atitudini creșteri peste medie. Elevul -a remarcat încă din primele activități prin frecvența cu care a emis soluții, prin fluență și activism și prin priceperea în analogii și creare de metafore. De asemenea, atunci când
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
teoria constitutivă). Această listă arată că practicienii domeniului nu sunt de acord în privința elementelor implicate în teoretizarea relațiilor internaționale. Când comparăm teorii, comparăm fenomene diferite și practic imposibil de comparat. Nu există un acord cu privire la cea mai bună linie de argumentare în oricare teorie, și nici în ceea ce privește posibilitatea combinării principalelor lor realizări într-o teorie unificată. Teoria sau teoriile postmoderniste, din moment ce susținătorii lor ar nega că există o singură abodare la care aderă (a se vedea Capitolul 7 în volum), resping
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
atitudine condescendentă și disprețuitoare la adresa societăților care nu se înscriau în spațiul occidental. Ei erau convinși că imperialismul occidental și răspândirea capitalismului erau necesare în vederea eliberării "popoarelor lipsite de istorie" de miturile religioase și tirania tradiției. În acest stadiu al argumentării, este important să ne amintim cât de chinuitor era pentru marxiștii clasici să vorbească despre rolul mișcărilor de eliberare națională în lupta pentru socialism și despre locul ocupat de națiune în viitoarea ordine mondială socialistă. Curente mai recente ale teoriei
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care îi este alocat. Logica acestei reguli, sugerează Campbell (1998a: 168-9), conduce la dorința de a avea o comunitate coerentă, delimitată, și monoculturală. Aceste presupuneri "onto-pologice" formează "codurile dominante ale subiectivității în relațiile inter-naționale" (1998a: 170). Ceea ce este interesant în argumentarea lui Campbell (1999a: 23) este că se implică faptul că revărsarea de violență din Bosnia nu a fost o simplă aberație sau denaturare rasistă a normei ontopologice, ci că a fost de fapt o intensificare a aceleiași norme. Violența acestei
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au continuat să lucreze la nivelul metateoretic (Onuf 1989; Wendt 1999), dar majoritatea au căutat iluminarea conceptuală și teoretică prin analiza sistematică a puzzle-urilor empirice din politica mondială. Balanța studiilor critice s-a îndepărtat astfel de modul anterior de argumentare filozofică abstractă, înspre studiul discursului și al practicii umane, dincolo de limitele înguste ale teoriei relațiilor intrenaționale. Acolo unde teoreticienii critici din primul val au respins descrierea raționalistă a ființei umane ca fiind egoistă și atomistă și societatea ca fiind un
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este identificat îndeaproape cu constructivismul, o asociere reiterată de titluri de cărți precum "Realismul cultural" sau "Cultura securității naționale". Prin "cultură", constructiviștii se referă în general la normele sociale și legale și la modurile în care acestea sunt desfășurate, prin argumentare și comunicare, pentru a constitui identitățile și interesele actorilor. Metodologic, aceasta presupune în general identificarea unei norme anume, sau a unui set de norme, și urmărirea efectului său asupra acțiunii politice. Cultura, înțeleasă dintr-o perspectivă mai holistă drept cadru
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și cele mai promițătoare disponibilități native au nevoie de combustiile unui Eu ambițios, care se hrănește constant cu o trebuință puternică de afirmare. Μ Prejudecățile reprezintă, pentru cel care este comod sau nehorătât, principalul instrument intelectual de explicație sau de argumentare. Μ Nu poți să realizezi o comunicare reală, eficientă, dacă nu ești mai Întâi În armonie cu tine Însuți. Μ Orice faptă este importantă, dacă ai realizat-o cu sinceritate. Μ Nu se poate trăi numai În sine Însuși; totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
va rămâne mereu o entitate foarte greu de Înțeles și de explicat, deoarece el este, În același timp, ceva definit, dar și ceva aflat Într-o continuă transformare, devenire. Μ Pentru a Întreține o polemică trebuie să deții fie forța argumentării, fie subtilitatea tactică a incitării orgoliilor partenerului. Μ Când un lucru este susținut cu fanatism, faptul acesta va trezi curiozitatea interlocutorului, dar Îl va face suspicios. Μ Cele mai multe dintre ideile pe care nu le acceptăm le respingem din considerente nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
că, din orgoliu, ai acceptat nenumărate lingușiri la adresa ta etc., nu poți să nu te retragi, până la urmă, Într-o stare de autocompătimire sau chiar de silă față de tine Însuți. Μ Când gândirea este dominată de emoție, ea slăbește În argumentare logică, dar câștigă În forță de evocare. Când emoția este dominată de rațiune, ea câștigă În coerență, dar scade În expresivitate. Μ - Cum ai putut să te Îndrăgostești de o asemenea fată: și pistruiată, și răsfățată? - Dacă ai vedea-o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]