3,256 matches
-
satele Giulești-Sârbi (integrat în București) și satul Rudeni, arondat comunei Chitila, dar fiindu-i arondat satul Roșu (comuna Roșu a fost desființată, celelalte sate ale ei devenind părți ale Bucureștiului). În 1981, conceptul de comună suburbană a dispărut, Chiajna fiind arondată Sectorului Agricol Ilfov, subordonat Bucureștiului și devenit în 1998 județul Ilfov. Pe raza comunei Chiajna își desfășoară activitatea câteva întreprinderi și unele unități comerciale (Carrefour, Bricostore), care cer forță de muncă calificată, o parte din nevoile de formare fiind satisfăcute
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
comună Crețești-Sintești cu satele Creștești, Sintești și Sbircea, cu 3929 locuitori. În 1950, comuna Vidra a devenit reședința raionului Vidra din regiunea București, în care au fost incluse ambele comune. În 1980, raionul a fost desființat și comunele au fost arondate raionului Giurgiu. În 1968, s-a revenit la organizarea cu județe și comuna Vidra, la care s-au adăugat și satele Sintești și Crețești din comuna desființată Crețești-Sintești. În 1981, comuna Vidra a fost inclusă în județul Giurgiu în urma unei
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
1950, comuna a fost inclusă în raionul 1 Mai al orașului republican București, din care a făcut parte până în 1968, când a trecut din nou la județul Ilfov și a luat numele actual de "Tunari". În 1981, comuna a fost arondată Sectorului Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Nouă obiective din comuna Tunari sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl arheologic
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
Pantelimonul a avut în continuare statut de reședință de plasă: această plasă era denumită tot Pantelimon și era formată din 43 de sate. Din punct de vedere administrativ, regimul comunist a adus modificarea statutului localității. În 1950, ea a fost arondată orașului republican București, în a cărui structură administrativă a fost parte a raionului 23 August. După aceea, în 1968, a fost comună suburbană a Bucureștiului, iar în 1981 a devenit parte a Sectorului Agricol Ilfov (subordonat Bucureștiului), unitate devenită în
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
a lunii ianuarie. Grosimea maximă absolută a fost de 6m, acest indicator variind în funcție de timp și de particularitățile suprafeței active. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al orașului singura localitate existentă era satul Pipera (denumit și Tătărani), arondat comunei Băneasa-Herăstrău din plasa Dâmbovița a județului Ilfov. Satul avea 122 de locuitori și în el funcționa o mașină de treierat și o biserică. În 1925, satul este consemnat ca parte a comunei Colentina-Fundeni. În această perioadă, a fost fondat
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
1848, dar reluată de locuitori după 1850). În 1925, comuna avea 863 de locuitori, avea aceleași sate în componență și se afla în plasa Dumitrești a aceluiași județ. Comuna a fost temporar desființată în 1931, când satele ei au fost arondate comunei Sărulești, transferată tot temporar de la județul Buzău la județul Râmnicu Sărat. În 1950, comuna Valea Salciei a trecut în subordinea raionului Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a fost transferată
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
Poenița, Golești, Grigorenți, Priboaia și Ulița. Satul Băjești s-a separat din nou în 1931, dar comuna lui avea să fie desființată din nou, el fiind din nou inclus în comuna Bălilești. În 1950, comunele Bălilești și Poenița au fost arondate raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, ele au trecut la județul Argeș; tot atunci a fost desființată comuna Poenița, satele ei fiind incluse în comuna Bălilești. În comuna Bălilești se află , ansamblu de monumente istorice de interes național datând
Comuna Bălilești, Argeș () [Corola-website/Science/298738_a_300067]
-
comuna a fost inclusă în 1950 în raionul N. Bălcescu al orașului regional București, până în 1968, când a devenit, cu numele de "Jilava", comună suburbană a municipiului București (satele ei fiind deja comasate într-unul singur). În 1981, a fost arondată Sectorului Agricol Ilfov, din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Restructurarea industriei de după 1989 a determinat pe mulți locuitori ai comunei, rămași fără locuri de muncă să revină la vechile ocupații ale părinților lor (agricultura și creșterea
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
-lea și una în Ungureni de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Comuna Gherghița a făcut parte atunci din plasa Drăgănești din județul Prahova La începutul secolului al XX-lea, satul Belciug a trecut la comuna Cornurile. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, apoi în 1952, raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, a fost reînființat județul Prahova, iar comunei Gherghița i s-a alipit și satul Malamuc din comuna desființată Hătcărău, precum și satele comunei desființate Ciumați. Acea
Comuna Gherghița, Prahova () [Corola-website/Science/299757_a_301086]
-
iar un diacon de moderator al întrunirilor de comitet. Diaconii sunt de obicei aleși dintre membrii care au demonstrat o evlavie excepțională (vezi 1 Timotei 3:8-12) și nu sunt plătiți. O practică obișnuită este ca fiecare familie să fie arondată unui diacon anume, care să fie punctul de contact atunci când apare o problemă. Unele megabiserici folosesc grupări-celule, liderul celulei având slujba unui diacon. Justificarea numai prin credință (sola fide) afirmă că numai prin har, prin credință creștinul primește mântuirea și
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
mixtă. Aceeași componență și apartenență este consemnată și de Anuarul Socec din 1925, comuna Jariștea având 2409 locuitori, iar comuna Vărsătura 1760. În 1931, comuna Vărsătura a devenit comună suburbană a comunei urbane Odobești. În 1950, comuna Jariștea a fost arondată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați, iar la un moment dat comuna Vărsătura a dispărut, fiind inclusă în comuna Jariștea. Din 1968, comuna Jariștea face parte din județul
Comuna Jariștea, Vrancea () [Corola-website/Science/299234_a_300563]
-
o biserică. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Dunărea a aceluiași județ, având 2864 de locuitori în satele Slobozia și Florica. În 1931, a căpătat statut de comună suburbană a comunei urbane Giurgiu. În 1950, comuna a fost arondată orașului regional Giurgiu din regiunea București. În 1968, a redevenit comună suburbană a municipiului Giurgiu din județul Ilfov, oraș care în 1981 a devenit reședința județului Giurgiu. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată
Slobozia, Giurgiu () [Corola-website/Science/299376_a_300705]
-
2 decembrie 2007. Printr-un decret, episcopul Petru Gherghel a hotărât înființarea începând cu 1 ianuarie 2009 a Parohiei "Sfântul Pius de Pietrelcina" din Valea Lupului, iar ca paroh a fost numit pr. Alois Hîrja. Noii parohii i-au fost arondați credincioșii catolici din satele Bogonos, Larga Jijia, Lețcani, Movileni, Rediu și Uricani. Pe teritoriul Parohiei „Sf. Anton” funcționează două institute de viață consacrată și anume: În prezent, în Parohia „Sf. Anton” sunt celebrate liturghii în următoarele zile: duminica (la orele
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
fondurile alocate de către minister erau restrânse și artiștii cărora li se făceau acest "hatâr" erau puțini. Erau preferați pentru astfel de acțiuni, artiștii "cu trecere, mai mult politicieni decât artiști". Nu se punea problema achiziționării dacă tinerii pictori nu erau arondați politic liberalilor sau conservatorilor. Cum Octav Băncilă nu era nici una, nici alta, ministrul a cerut printr-o adresă Școlii de belle arte din Iași, părerea despre un astfel de demers. Corpul profesoral adunat ad-hoc nu și-a exprimat părerea, ci
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Cetatea Șiria este o cetate monumente istoric (), datând din sec. al XIII-lea, zidită pe Dealul Cetății (496 m), de unde domină regiunea din jurul localității Șiria. Rolul îndeplinit de cetate era strategic, de apărare și economic având arondate 110 sate. Arhitectura cetății are câteva părți: corpul central clădit pe o stâncă de formă neregulată ovoidală cu diferențe de nivel. La vest peretele este lung de 24 m, înalt și cu găuri. Spre nord se văd rămășițele unui donjon
Cetatea Șiriei () [Corola-website/Science/306690_a_308019]
-
De asemeni, unele sunt utilizate ca vehicule utilitare. În 2002 URAC și IOROM au reconstruit două autobuze 112UDM, instalându-se un motor nou, Euro 2. Autobuzele astfel obținute poartă denumirea de DAC UDAn2002 (Urban Diesel An 2002). Ambele au fost arondate Autobazei Ferentari.Au fost casate în 2010. Aceste autobuze au circulat între anii 1978 (prototipurile făcând curse regulate pe liniile existente) și prima parte a anilor 90, putând fi întâlnite practic pe orice linie a ITB a anilor 80, fiind
Autobuze în București () [Corola-website/Science/312774_a_314103]
-
Generalisimul Suvorov", iar în sat a fost ridicat un monument în memoria generalului rus Alexandr Suvorov. Comuna Dragosloveni a fost la un moment dat desființată, fiind împărțită între comunele Popești și Generalisimul Suvorov. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1964, s-a renunțat la denumire de "Generalisimul Suvorov", comuna fiind rebotezată "Dumbrăveni". În 1968, comuna a fost inclusă în județul Vrancea
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
Oreavu". Comuna Gugești s-a format în 1931, cu cele două sate. În 1950, comuna a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost arondată județului Vrancea. Patru obiective din comuna Gugești sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: cel de la Gugești de „la Cruce”, aflat la est de sat, cuprinde așezări
Comuna Gugești, Vrancea () [Corola-website/Science/310941_a_312270]
-
raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, comuna Făurei a căpătat numele de "Garoafa" (după noua reședință) și a fost transferată la județul Vrancea și i-au fost arondate și satele comunei Ciușlea, desființată; tot atunci, pe teritoriul comunei a fost reînființat și satul Precistanu.
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
Sibiu și Curții Aulice din Viena. Prima mențiune despre obștea racoviceană și conducătorul ei datează din anul 1494, când cneazul de aici a vândut Cetății Sibiului un somn pentru care a primit suma de 80 dinari. Sebeșu de Sus se arondează Comunei Racovița la data de 31 decembrie 1950. Datorită poziției geografice, este de presupus că încă înainte de venirea ungurilor în Ardeal, Racovița a făcut parte din vestita "Terra Blahorum", menționată în documente încă din 1222. O dată cu înființarea Comitatului Sibiului atestat
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
cea președinte și cea de notar cu cea de secretar. "Sfaturile populare" au funcționat până în 31 ianuarie 1968 când ca urmare a Legii nr.57/1968 s-au transformat în Consilii Populare. Începand cu data de 31 decembrie 1950 se arondează Racoviței satul vecin Sebeșu de Sus, situație existentă și astăzi. În anul 1974 președintele Consiliului Popular a redevenit primar și în anul 1968 a preluat și funcția de "secretar de partid" a localității. Sediul Primăriei Racovița a fost localizat până în
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
mai apoi Drăgoiu) cunoscută și sub numele de "Moașa Lupii". În perioada 1926 - 1936, în sat și-a desfășurat activitatea și o "soră de ocrotire" în persoana Dorinei Olaru, soția notarului Ioaneș Olaru. Până în primăvara anului 1944, Racovița a fost arondată dispensarelor medicale din Avrig sau Tălmaciu, periodic medicii acestora dădeau consultații pacienților în cabinete improvizate, fie în sălile de clasă a școlii generale, fie într-o încăpere a Sfatului Popular. Începând cu anul 1965, la parterul clădirii care adăpostea organele
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
având în total 3120 de locuitori și fiind arondată plășii Pantelimon a aceluiași județ. Tot atunci, satul Poșta trecuse de la comuna Ștubeiu-Orăști la comuna Bobești-Bălăceanca din aceeași plasă. În 1950, la reorganizarea administrativ-teritorială a României comuniste, comuna Cernica a fost arondată raionului 23 August aflat în subordinea orașului republican București, rămânând astfel până în 1968, când a devenit parte a județului Ilfov, fiindu-i arondate și satele Bălăceanca și Poșta. Din 1981, a fost arondată Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, și
Comuna Cernica, Ilfov () [Corola-website/Science/310027_a_311356]
-
a României comuniste, comuna Cernica a fost arondată raionului 23 August aflat în subordinea orașului republican București, rămânând astfel până în 1968, când a devenit parte a județului Ilfov, fiindu-i arondate și satele Bălăceanca și Poșta. Din 1981, a fost arondată Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, și devenit din 1998 județul Ilfov. În comuna Cernica se găsesc trei situri arheologice clasificate ca monumente istorice de interes național. Este vorba de așezarea geto-dacică de la Tânganu, aflată în zona Tânganu-Moară, pe malul
Comuna Cernica, Ilfov () [Corola-website/Science/310027_a_311356]
-
din 1945. În 1950, a devenit parte a raionului 1 Mai din orașul republican București. În 1968, la reforma administrativă de atunci, a devenit comună a județului Ilfov, reînființat. În 1981, la o nouă ajustare a organizării administrative, a fost arondată Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, sector care în 1998 a devenit județul Ilfov. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Afumați se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]