52,493 matches
-
mai mult decât discutabil, la fel și ideea instituționalizării rasismului sau strategiile economice date ca exemple pentru "imoralitatea" capitalismului: muncitorii Lumii a Treia dacă nu sunt prost plătiți atunci sunt,mai rău, capital uman nomad), analizele superficiale asupra funcționalității câmpului artistic (relația artă-design de lifestyle ar fi trebuit să fie clou-ul teoriei) și de subțirimea bibliografică (concepte nedefinite sau nerelaționate unui background teoretic mai exact) critica mult prea pasională a eseistului german trebuie privită cu reticențe măcar din cauza parti-pris-ului ideologic
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
Cristea găsește compromițător pentru un critic important ca E. Simion să frecventeze emisiunile sulfuroase ale lui Dan Diaconescu de la O.T.V. și încă în compania lui Adrian Păunescu, Dan Zamfirescu și Mihai Ungheanu. în replică, C. Stănescu (Adevărul literar și artistic, 15 februarie) îi cere "argumente", nu "invective" autorului editorialului din Litere. Dar D.D., A.P., D.Z. și M.U. ce vor fi fiind ei, în context, dacă nu ditamai argumentele?! l Mi se par în schimb întemeiate observațiile lui C.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
suferințe adînci, născută deopotrivă din erodare fizică și din exces de luciditate, pictorița Eugenia Iftodi s-a stins din viață. De origine basarabeană, descendentă a unei familii de foarte bună condiție, ea a cunoscut de timpuriu, din adolescență aproape, mediul artistic românesc - la început cel ieșean - și a crescut oarecum în vecinătatea și sub protecția lui Nicolae Tonitza. De altiminteri, pînă aproape de stingere, ea a păstrat darurile pe care profesorul i le făcuse cu peste șaptezeci de ani în urmă, unele
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
multe ori, incomod, Eugenia Iftodi rămîne un pictor cu totul special, un arhitect al formei eroice și, simultan, un caligraf al existențelor suave. Textul de mai jos, scris cu prilejul apariției albumului Chipuri și locuri, înceracă să surprindă tocmai fizionomia artistică a unui om care, cel puțin în ultimile decenii, își baricadase esența de plastician în spatele unei complexe și, de multe ori, vehemente retorici intelectuale. Trăind de multă vreme într-o izolare autoimpusă, poate spre a-și apăra mai bine patrimoniul
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
o mai cunosc deloc, sau o cunosc extrem de vag, mai curînd prin cartea pe care a scris-o acum cîțiva ani despre Ion }uculescu decît prin expoziții ori prin prezența publică nemijlocită, artista a continuat să trăiască în intimitatea creației artistice, a creației în general și a creației proprii, în particular. Rezultatul acestei așteptări sînt mai multe proiecte editoriale, două dintre ele închinate lui Țuculescu și unul strict personal, cel al unei cărți de autor, intitulată Chipuri și locuri, - un fel
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
album tematic alcătuit exclusiv din desene -, care deplasează interesul artistei din cîmpul mărturiei asupra artei - cartea despre Țuculescu este, în acest sens, edificatoare - în acela al mărturiei prin artă. Albumul acesta în care desenul are o funcție dublă, de formă artistică și de text (de suport narativ pentru o realitate deja constituită) este simultan o carte de artă, o formă specifică de exprimare și o descriere spontană a vieții, o luptă cu uitarea și cu moartea. De la est la vest și
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
expresiei umane, de observație directă și de scrutare în straturile adînci ale memoriei, ele nu recuperează, așa cum s-ar putea crede la prima privire, o geografie anume și formele ei diverse de civilizație rurală, ci readuc în actualitate o conștiință artistică adevărată. O pictoriță care, deși în intimitatea creației sale visează o lume stabilă și profundă, în imediat privește cu acel gen de luciditate ce se transformă invariabil în scepticism. Din fericire, însă, în acel scepticism care nu dezangajează, ci doar
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
Pavel Șușară Despre parte ca întreg In mod curent, presa culturală bucureșteană reflectă exclusiv mișcarea artistică din spațiul de referință și, cu mici excepții, din împrejurimi. Rareori, și doar în măsura în care există implicări directe, se mai comentează și cîte un eveniment care a avut loc și în alte zone ale țării. Această situație deja cronicizată a dus
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
mici excepții, din împrejurimi. Rareori, și doar în măsura în care există implicări directe, se mai comentează și cîte un eveniment care a avut loc și în alte zone ale țării. Această situație deja cronicizată a dus la o anumită enclavizare a mișcărilor artistice din diferite regiuni ale țării, iar proasta comunicare face ca însăși sensibilitatea receptării să suporte nenumărate disfuncții. Dacă sudul României și Moldova, adică aproximativ spațiul vechiului Regat, se mai regăsesc în același tip de reprezentare și în același orizont de
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
cît acela mult mai frust și cu adevărat necruțător al economicului care se exprimă, evident, în coordonatele și prin mecanismele pieței de artă. Poate că un răspuns specific la acest tip de autism, la această patologică noncomunicare, este consolidarea comunităților artistice pe criterii zonale, comunități atît de puternice ca energie creatoare și de spectaculoase ca formă de structurare încît reușesc să devină exponențiale pentru fenomenul național în totalitatea sa. Astfel, dacă analiza critică și judecata istoriografică ar poposi o clipă în
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
delir al unui regizor de filme în mintea căruia persoanele din viața reală se confundă cu cele fictive, de pe banda de celuloid, trecutul se interferează cu prezentul, viața este privită prin obiectivul aparatului de filmat, iar filmul este ecoul transfigurat artistic al unor întîmplări trăite. Planurile se întretaie cu repeziciune (metodă cinematografică), iar cititorul este pus adesea în situația de a nu ști cu precizie dacă ceea ce citește este un vis al personajului-narator, o amintire, o întîmplare petrecută în realitatea fictivă
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
în femeia visurilor), nu în sine însuși. Ragaiac este prin excelență un bovaric: stimulat de lecturi, își construiește o evadare din lumea reală, închipuindu-și că se poate depăși pe sine, cel mediocru și detestabil, prin aspirația spre o iubire "artistică", nobilă, cu totul diferită de ceea ce trăise până atunci. O iubire din altă lume decât a sa.
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
care însăși emulația talentelor și competiția scrierilor făcea posibilă o determinare estetică și nu doar civică a producției literare, canțonetele comice și micile gingășii lirice în vers fluid nu mai puteau satisface spiritele, cu atât mai puțin justifica o situație artistică privilegiată". Cât de bine definește prefațatorul veritabilul seism literar al acelor ani: trecerea necesară de la determinarea civică a poeziei la determinarea ei estetică! Cu atât mai binevenită și mai convingătoare este schimbarea-prin-continuitate pe care Vasile Alecsandri o va realiza în
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
societăți bazate pe compromis! Rampe de zbor al sitcomului „Cheia Sol” pe elitrele de opal pur ale adolescenților sunt culisele festivalurilor de muzică pentru copii și tineret. „Profesori, directori, inspectori și chiar miniștri, părinți și vedete autohtone implicate în parcursul artistic al aspiranților la podium sunt radiografiați cu penelul ascuțit al scenaristei care la rândul ei își exercită talentul în arta dramatică pe portativul cu quiproquo-uri și comic de situații imaginat și inspirat de realitate. Actori, vedete de showbiz, elevi
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
fixă muzicală și sonet literar - sonet muzical. Preocupați mereu de construcții și forme (de această dată literare, nu muzicale), căci „să cauți forme noi e-o datorie“, spre a ne exprima cu Goethe, am ajuns la noi forme de exprimare artistică, întru sonet: sonetul retrogradus. Astfel, se pare că venim cu prima propunere la nivel național de sonet retrogradus, într-un volum întreg, tată-fiică. Despre această carte ne vorbește în mod absolut maiestuos scriitorul Radu Cârneci, pe coperta IV a volumului
LANSAREA VOLUMULUI „SONET – NUMAI RETROGRADUS” de FLORIAN CHELU MADEVA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382680_a_384009]
-
Madeva, o pereche paternal-filială exemplară, demnă de admirație. Cunoscându-le strădania însumată întru crearea sonetelor muzicale pe textele unor poeți români (dar și ale unor celebri creatori din afară), mă entuziasmează dăruirea coautorilor - orădeni de elită - în suișul către împliniri artistice superioare. Ei se înscriu, de altfel, în mișcarea de înnoire a poeziei cu formă fixă sonoră într-un context modern, contemporan, care-și arată deja roadele. Sonet - cartea de față - cu titlul lapidar-provocator, se reclamă de la iubirea de iubire, cuprinzând
LANSAREA VOLUMULUI „SONET – NUMAI RETROGRADUS” de FLORIAN CHELU MADEVA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382680_a_384009]
-
Dar când este vorba despre muzica ușoară românească și Delia Matache, este vorba despre glastră și floare! Este vorba despre o artistă cuceritoare! Dalta, penelul și struna nicicând nu s-ar uni mai fructuos la alcătuirea superbității feminine și farmecelor artistice cum s-au concentrate în suită deplin armonioasă la Delia, pentru a exprima o limpede biruință a adevărului despre cum trebuie să arate pe scenă o artistă! Sălășluiesc în bună comuniune la această artistă multe care lipsesc altora... S-a
DELIA MATACHE. FRUMUSEŢEA, ÎMPOTRIVA CURENTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382692_a_384021]
-
industria muzicală în anul 1999, la vârsta de șaptesprezece ani, cu trupa N&D în a cărui componență era și Nicolae Marin, Nick, pentru apropiați, principalul compozitor al trupei. Cu această trupă, Delia a pornit pasul pe drumul unei cariere artistice multivalente, fiind azi o prezență a scenei și televiziunii, fulminantă și foarte agreabilă, constituind neîndoielnic spiritul incitant al spectacolelor concurs și punctul concentrat de luminozitate atractivă. Primul hit lansat cu N&D a fost „Vino la mine”. Au urmat piesele
DELIA MATACHE. FRUMUSEŢEA, ÎMPOTRIVA CURENTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382692_a_384021]
-
s-au acumulat dovezi pe care nici măcar timpul nu le va putea invalida vreodată. Cu cât trece timpul, ele se adaugă, nu se uită. Adversarul frumosului este frumosul însuși, iar Delia-i zi cu zi tot mai frumoasă. Corporal, spiritual, artistic! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Delia Matache. Frumusețea, împotriva curentului / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate
DELIA MATACHE. FRUMUSEŢEA, ÎMPOTRIVA CURENTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382692_a_384021]
-
publicații poezie. Versul său se recomandă printr-o bună stăpânire a prozodiei, are și curajul de a inova, tematic glisând între atitudini patriotice și virulență socială. A colaborat cu toate Operele din țară ca solist în spectacole. A făcut turnee artistice în: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Italia, Germania, Anglia. A cântat cele mai grele roluri de tenor spinto-dramatic. Repertoriul său cuprinde 44 (patruzeci și patru) de roluri de operă și operetă. În 1979 a fost distins cu Premiul I la Festivalul „Cântarea
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
pentru soliști profesioniști. Tot în 1979 a fost distins cu Premiul I, la același festival, pentru interpretarea rolului Dragomir din opera „Năpasta” de S. Drăgoi. În 1998, Opera din Constanța i-a acordat o Diplomă de onoare „pentru calitatea prestației artistice și devotamentul pus în slujba artei în întreaga carieră”. În 2003 a primit Diploma de excelență pentru întreaga activitate din partea Ministerului Culturii și a Operei Naționale din București. În 2004 a fost distins de către președintele Ion Iliescu cu Ordinul „Meritul
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
prin poezie și încredere în veșnicia iubirii (...). Sub lumina împăcată a amurgului, poezia lui Anatol Covali exprimă atâta tandrețe și duioșie (...). Cu o predispoziție evidentă spre jocul de cuvinte și rime, Anatol Covali nu ezită să experimenteze la nivelul limbajului artistic, modelând și creând rime ascendente, muzicale, arborescente (...). Punându-și cântarea în slujba Frumosului și Veșniciei, poetul își asumă rostul unui Don Quijote, ce, aflat sub povara unor vremuri vitrege, găsește puterea de a se aventura într-o cunoaștere a lumii prin
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
cauză actrița Stela Popescu, iar semenul de breaslă Geo Saizescu avea să afirme: „Eu am avut inițiativa, în cadrul premiilor naționale de spirit și umor românesc, să decernez și un premiu ale societății umoristice «Păcală» lui Nae Cosmescu”. În 2005, director artistic la Național TV fiind, Nae Cosmescu a scris un scenariu de serial, pornind de la ideea că mahalaua contemporană românească nu este departe de cea interbelică din „Gaițele”. Serialul s-a numit „Cuscrele”. La data aprobării proiectului acestuia Nae Cosmescu împlinea
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
speranța pe care o introduc copiii în viața oamenilor mari. Pentru că ei știu să simtă și să vadă mai limpede. A fost o provocare extraordinară să fac un spectacol-laborator aici, la Opera Comică, adică să intersectez atât mijloace de expresie artistică diferite, cât și funcțiile pe care le au interpreții în mod obișnuit. Astfel, cântăreții dansează, balerinii joacă și toată lumea cântă. Peter Pan e un spectacol ce decupează o echipă artistică tânără, vie și disponibilă și asta e foarte important. Rămâne
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
la Opera Comică, adică să intersectez atât mijloace de expresie artistică diferite, cât și funcțiile pe care le au interpreții în mod obișnuit. Astfel, cântăreții dansează, balerinii joacă și toată lumea cântă. Peter Pan e un spectacol ce decupează o echipă artistică tânără, vie și disponibilă și asta e foarte important. Rămâne de văzut unde este Țara de Nicăieri și cine este Peter Pan, cel care alege să rămână acolo. Dedic acest spectacol tatălui meu, tenorul Artemie Cojocaru." Francesca Cioacă, scenograf: „Peter
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]