12,098 matches
-
ascunse ale problemei; ¾ să ne oferim ajutorul sub forma unui suport afectiv și încurajator; ¾ să reformulăm ideile vorbitorului în cuvintele noastre; acest lucru îl ajută pe vorbitor să se simtă înțeles și să descopere alte nuanțe ale problemei sale. dă Ascultarea activă Ascultarea activă presupune, pe lângă primirea informației și participarea la viața și experiența acestuia. Oamenii au încredere doar în cei care îi ascultă și îi înțeleg. Condițiile ascultării active sunt: acordarea de atenție și arătarea ei prin gesturi, priviri, zâmbete
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
problemei; ¾ să ne oferim ajutorul sub forma unui suport afectiv și încurajator; ¾ să reformulăm ideile vorbitorului în cuvintele noastre; acest lucru îl ajută pe vorbitor să se simtă înțeles și să descopere alte nuanțe ale problemei sale. dă Ascultarea activă Ascultarea activă presupune, pe lângă primirea informației și participarea la viața și experiența acestuia. Oamenii au încredere doar în cei care îi ascultă și îi înțeleg. Condițiile ascultării active sunt: acordarea de atenție și arătarea ei prin gesturi, priviri, zâmbete, etc.; folosirea
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
se simtă înțeles și să descopere alte nuanțe ale problemei sale. dă Ascultarea activă Ascultarea activă presupune, pe lângă primirea informației și participarea la viața și experiența acestuia. Oamenii au încredere doar în cei care îi ascultă și îi înțeleg. Condițiile ascultării active sunt: acordarea de atenție și arătarea ei prin gesturi, priviri, zâmbete, etc.; folosirea unor cuvinte neutre, care nu înseamnă nici aprobare, nici dezaprobare, cu scopul de a încuraja vorbitorul să continue; repetarea ultimei părți a frazei pentru a-l
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de vorbitor; -parafrazarea, repetarea de către ascultător a afirmațiilor vorbitorului și completarea cu alte cuvinte pentru a arăta că a înțeles; punerea de întrebări pentru obținerea de informații suplimentare; respectarea momentului de tăcere. 50 1.7.3. Bariere și blocaje în ascultare aă Presupuneri false O serie de bariere și blocaje în ascultare sunt determinate de existența unor concepții și presupuneri greșite despre rolul ascultării în comunicare, cum ar fi: ¾ Credința că succesul comunicării depinde în întregime de vorbitor; dar cea mai
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
cu alte cuvinte pentru a arăta că a înțeles; punerea de întrebări pentru obținerea de informații suplimentare; respectarea momentului de tăcere. 50 1.7.3. Bariere și blocaje în ascultare aă Presupuneri false O serie de bariere și blocaje în ascultare sunt determinate de existența unor concepții și presupuneri greșite despre rolul ascultării în comunicare, cum ar fi: ¾ Credința că succesul comunicării depinde în întregime de vorbitor; dar cea mai expresivă și interesantă idee se pierde dacă nu este ascultată; ¾ Concepția
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
pentru obținerea de informații suplimentare; respectarea momentului de tăcere. 50 1.7.3. Bariere și blocaje în ascultare aă Presupuneri false O serie de bariere și blocaje în ascultare sunt determinate de existența unor concepții și presupuneri greșite despre rolul ascultării în comunicare, cum ar fi: ¾ Credința că succesul comunicării depinde în întregime de vorbitor; dar cea mai expresivă și interesantă idee se pierde dacă nu este ascultată; ¾ Concepția că ascultarea este o activitate pasivă, că ascultătorul este ca un burete
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
determinate de existența unor concepții și presupuneri greșite despre rolul ascultării în comunicare, cum ar fi: ¾ Credința că succesul comunicării depinde în întregime de vorbitor; dar cea mai expresivă și interesantă idee se pierde dacă nu este ascultată; ¾ Concepția că ascultarea este o activitate pasivă, că ascultătorul este ca un burete care absoarbe ideile ascultătorului. Dar ascultătorii buni sunt foarte activi: pun întrebări, se asigură că au înțeles bine sau ascultă cu atenție. În realitate ascultarea este foarte obositoare consumând multă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
nu este ascultată; ¾ Concepția că ascultarea este o activitate pasivă, că ascultătorul este ca un burete care absoarbe ideile ascultătorului. Dar ascultătorii buni sunt foarte activi: pun întrebări, se asigură că au înțeles bine sau ascultă cu atenție. În realitate ascultarea este foarte obositoare consumând multă energie mentală. ¾ Concepția că vorbirea este mai avantajoasă decât ascultarea. Dar în învățare este invers: nu învățăm nimic când vorbim, dar dacă ascultăm și punem întrebări putem învăța permanent. bă Ascultarea începută - oprită Aceasta se
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
burete care absoarbe ideile ascultătorului. Dar ascultătorii buni sunt foarte activi: pun întrebări, se asigură că au înțeles bine sau ascultă cu atenție. În realitate ascultarea este foarte obositoare consumând multă energie mentală. ¾ Concepția că vorbirea este mai avantajoasă decât ascultarea. Dar în învățare este invers: nu învățăm nimic când vorbim, dar dacă ascultăm și punem întrebări putem învăța permanent. bă Ascultarea începută - oprită Aceasta se întâmplă deoarece omul gândește de circa patru ori mai repede decât poate să vorbească. că
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
cu atenție. În realitate ascultarea este foarte obositoare consumând multă energie mentală. ¾ Concepția că vorbirea este mai avantajoasă decât ascultarea. Dar în învățare este invers: nu învățăm nimic când vorbim, dar dacă ascultăm și punem întrebări putem învăța permanent. bă Ascultarea începută - oprită Aceasta se întâmplă deoarece omul gândește de circa patru ori mai repede decât poate să vorbească. că Ascultarea ca un steag roșu Pentru unii oamenii, anumite cuvinte sunt ca steagul roșu pentru un taur. Când aud aceste cuvinte
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Dar în învățare este invers: nu învățăm nimic când vorbim, dar dacă ascultăm și punem întrebări putem învăța permanent. bă Ascultarea începută - oprită Aceasta se întâmplă deoarece omul gândește de circa patru ori mai repede decât poate să vorbească. că Ascultarea ca un steag roșu Pentru unii oamenii, anumite cuvinte sunt ca steagul roșu pentru un taur. Când aud aceste cuvinte se supără și încetează să mai asculte. Acestea sunt semnale la care noi răspundem automat împiedicându-l pe vorbitor să
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
În acel moment pierdem contactul cu el și nu-l mai putem înțelege. Prima etapă în depășirea acestei bariere constă în a afla care sunt cuvintele care apar drept steaguri roșii pentru noi și să încercăm să le conștientizăm. dă Ascultarea cu gândirea blocată urechi deschise Uneori ne decidem cam repede că vorbitorul este plictisitor și ceea ce spune nu are nici un sens. Alteori ne grăbim să tragem concluzia că putem spune dinainte ce știe sau vrea să spună vorbitorul și, ca
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
spune dinainte ce știe sau vrea să spună vorbitorul și, ca atare, nu are nici un sens să mai ascultăm. Dar este mult mai bine să ascultăm pentru a ne da seama dacă aceste lucru este sau nu adevărat. 51 eă Ascultarea cu ochii ca sticla Uneori ne uităm intens la o persoană și lăsăm impresia că ascultăm, dar gândul nostru poate fi în altă parte. Ochii ne devin ca sticla și, uneori, ne apare pe față o expresie visătoare. Dacă remarcați
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
plăcere, iar capacitatea lui de gândire și înțelegere este mai mare; ¾ Împărtășirea ideilor - aceasta este o conduită învățată, care necesită renunțarea la anumite lucruri în favoarea celorlalți la împărtășirea convingerilor și opiniilor celorlalți; ¾ Discutarea activă - acest gen de dialog ce presupune ascultarea activă le permite elevilor să-și reexamineze și să șlefuiască propriile idei, să le plaseze în mozaicul de idei format. Metodele de dezvoltare a creativității se utilizează în mod special în cazul claselor/grupelor formate din elevi cu posibilități intelectuale
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
elaborare a fișelor . . . .38 III.1.3. Tehnica elaborării planului unei lucrări . . . . . .41 III.1.4. Tehnica citirii rapide . . . . . . . . . .42 III.1.5. Tehnica discursului . . . . . . . . . .43 III.1.6. Tehnica recapitulării pentru teze și examene . . . . . .44 III.1.7. Tehnica ascultării active . . . . . . . . .47 III.1.8. Tehnica de elaborare a planului de idei . . . . . . .51 III.2. Metode de învățare eficientă . . . . . . . .53 III.2.1. Metoda învățării sintetice . . . . . . . . .53 III.2.2. Metoda învățării analitice sau secvenționale . . . . . .54 III.2.3. Metoda
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
asumării responsabilității, a unor standarde și aspirații înalte; * stilul autoritar, care se manifestă față de copii printr-o intensitate crescută a pretențiilor, un nivel ridicat al cerințelor și controlului, dar cu nivel scăzut al înțelegerii, al suportului afectiv, acest stil impune ascultare, obediență, copiii sunt încărcați de probleme, reproșuri, nu li se respectă independența sau individualitatea; * stilul permisiv, unii îl denumesc stilul indulgent sau laisserfaire (sau libertin) în care controlul este de nivel scăzut și suportul este maxim; față de rezolvarea unor probleme
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
și nu ca parteneri în educația elevului, decizând autoritar la acțiunile cu părinții); definirea imprecisă a rolului de cadru didactic (oscilează între autonomia tradițională și perspectivele noi ale parteneriatului) Principalele cauze ale unei comunicări ineficiente cu părinții sunt: „probleme de ascultare, lipsa conexiunii inverse, rezistența la critică, percepția selectivă și subiectivitatea, obținerea informației prin manipularea discretă, ascultare afectivă, inadvertență de limbaj, bariere culturale etc.” (Iucu, R., 2000, p. 149) 1. Problemele de ascultare provin din faptul că educatorul are falsa impresie
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
rolului de cadru didactic (oscilează între autonomia tradițională și perspectivele noi ale parteneriatului) Principalele cauze ale unei comunicări ineficiente cu părinții sunt: „probleme de ascultare, lipsa conexiunii inverse, rezistența la critică, percepția selectivă și subiectivitatea, obținerea informației prin manipularea discretă, ascultare afectivă, inadvertență de limbaj, bariere culturale etc.” (Iucu, R., 2000, p. 149) 1. Problemele de ascultare provin din faptul că educatorul are falsa impresie că întotdeauna comunicarea cu părinții este nevoia sa de a-i informa pe scurt pe aceștia
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
unei comunicări ineficiente cu părinții sunt: „probleme de ascultare, lipsa conexiunii inverse, rezistența la critică, percepția selectivă și subiectivitatea, obținerea informației prin manipularea discretă, ascultare afectivă, inadvertență de limbaj, bariere culturale etc.” (Iucu, R., 2000, p. 149) 1. Problemele de ascultare provin din faptul că educatorul are falsa impresie că întotdeauna comunicarea cu părinții este nevoia sa de a-i informa pe scurt pe aceștia despre diverse probleme. Aceasta poate duce la considerarea unei bune comunicări ca fiind sinonimă cu transmiterea
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
cu părinții este nevoia sa de a-i informa pe scurt pe aceștia despre diverse probleme. Aceasta poate duce la considerarea unei bune comunicări ca fiind sinonimă cu transmiterea informațiilor și a părerilor. O soluție a acestei probleme o constituie „ascultarea afectivă”. 2. Lipsa conexiunii inverse - în relația cu părinții, cadrele didactice pornesc de la premisa comunicării corecte cu aceștia, întrucât numai ei au datoria de a înțelege și a asculta orice fel de mesaj din partea educatorului. Mulți părinți sunt inhibați în
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
colectiv de părinți. Lamentarea târzie a cadrului didactic „Mie de ce nu mi-a spus nimeni?” atunci când este pus în fața unei probleme de interes general, reproșată într-un cadru organizat, reclamă din partea acestuia o conduită informațională mai atentă în viitor. 7. Ascultarea afectivă se exprimă prin gradul de impresionabilitate al unui mesaj transmis de un părinte, formulat într-o manieră afectivă, poate determina o percepție viciată a valorilor esențiale, în favoarea părintelui și în defavoarea cadrului didactic. 8. Inadvertanțele de limbaj pot constitui bariere
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
cunoscute; o grămadă de suflete, cele mai multe dintre ele josnice și mercenare, care, fără să se gândească la propriul renume, se pun în slujba regilor și a invadatorilor; este o grămadă nedefinită de libertini, pe care trebuie să-i aduci la ascultare; lași pe care trebuie să-i porți cu tine în război, curajoși pe care trebuie să-i temperezi; pesimiști cărora trebuie să le redai încrederea. (sublinierea noastră) Reformularea poate marca deschiderea unor paragrafe succesive, ca în definiția bârfei de Massillon
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o coerență în lupta cu existența. În timpurile străvechi acest tip particular de altul combina atributele liderului și divinității pentru a se înfățișa drept un rege cu puteri miraculoase, a cărui existență este în strânsă legătură cu armonia universală, iar ascultarea de către supuși era exprimarea credinței în ființa supremă și reprezenta, într-un anumit sens, garanția binevoinței divine. Studiile lui James George Frazer sau ale lui Mircea Eliade arată legătura indisolubilă dintre rege și zei, conturând o perspectivă religioasă. Opera lui
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
-n răzvrătirea lui Core...” (Epistola sobornicească a Sf. Ap. Iuda 11) Reținem că naratorul-reflector știe când să intervină pentru a oferi acele detalii care au rolul de esență diplomatică, spre exemplu, în aprecierea: „Soldatul și călugărul au în comun disciplina, ascultarea, instrucția, șupta cu Răul” (Cap. 10). Dacă vreodată suntem tentați să ne-ntrebăm „Ce e fericirea?”, am putea avea certitudinea unui răspuns liniștitor?! Gândind la noi înșine, mireni fiind, întrebarea-frământare pare firească, dar când această necunoscută devine frământare a unui
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
urmat de un alt imperativ, „gândiți-vă!...” Invitație la rațiune. Zâmbetul, iubirea, speranța pălesc... în eventualitatea declanșării... grenadei ucigașe. Tristețea sfâșie. într-un colț de lume, liniștea domnește - „crispată”, „înșelătoare”, „absolută”, doar în cimitirul „Ghivat Shaul”, „tăcerea pietrei” invită întru ascultare: „Orbiți, deopotrivă, / de înscenările armoniei, în ora de pace și sânge a amurgului complice”. într-un adânc de suflet, rodește o voce: „Nu are importanță unde voi fi... oriunde aș fi... voi fi aici!...” Iar într-un amurg de taină
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]