4,163 matches
-
Roma, Alexandria și Antiohia topindu-se în cadrele Imperiului Roman, creștinismul a prins rădăcini și consistență din Caucaz și până în Pirinei. Multe nații situate la est de Europa celebrează botezul ca find data lor de naștere, iar apartenențele confesionale se aseamănă cu niște plăci tectonice pentru că au fost încărcate cu un destin etnic. Perși și asiatici au devenit nestorieni, egipteni, armeni și abisinieni monofiziți, iar bizantinii calcedonieni? Reciproca este și ea valabilă. Digul creștin s-a ancorat într-un gregar imemorial
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
plânge strigând: A murit! Schiller era emoționat de aventurile personagiilor sale, ca și cum ar fi fost adevăruri. Artistul spune ceia ce natura voește să spună. În limbajul ei mut, natura e înțeleasă numai de artist. Arta simboliștilor și decadenților se poate asemăna cu o cupă de aur fals, frumos cizelată, dar în care nu se află nici o picătură de vin. Frumosul e tot ceia ce e uimitor zice Baudelaire. Dar când uimirea, nu a ținut decât o clipă, artistul a făcut pur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dunăre. În cele două zile cât am călătorit cu vaporul, am cunoscut pe un agronom bun povestitor, care ne-a povestit lucruri surprinzătoare despre Iacuți și alte neamuri Siberiene. Era vânător și pescar și istorisirile lui din acest domeniu se asemănau cu ale tuturor acestor ahotnici de care e plină și țara noastră. Când l-am întrebat dacă sunt păstrăvi în Gruzia, m-a asigurat că la o apă la care a pescuit și el, numită Pasanauri, e așa de mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pictate în tablourile votive, zugrăvite în timpul domniei sale. Un portret al domnului a fost realizat în marmură, în 1496, pe turnul arsanalei de la mânăstirea Vatoped, din Muntele Athos. Este un bazorelief săpat pe pisania așezată pe zidul arsanalei. Chipul domnului se aseamănă cu cele pictate la Voroneț, la Pătrăuți și la Dobrovăț, fără barbă, cu nasul drept și cu sprâncenele frumos arcuite, cu plete bogate revărsate pe umeri. Este singurul portret săpat în piatră, realizat în afara Moldovei. La mânăstirea Zografu se mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
compus, spre prezentul fără durată și imperfectul rememorării faptelor exemplare. Proba prin care trece fecioara se apropie, prin caracterul critic al pierderii, de eroismul specific inițierii masculine, dat fiind că ea va captura ipostaza piscicolă a haosului invaziv. Scena se aseamănă cu raptul fructelor din pomul vieții, de asemenea irosite în momentul lor cel mai prielnic, după cum o arată basmele fantastice. Peștele devine astfel un preopinent mitic: „La colț de grădină,/ Fetița frumoasă/ La flori nu plivește,/ Nu le poate crește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și am adormit repede. Iar astăzi, în zori am plecat din nou la gară, la trenul care la 11.35 trebuie să ajungă la Pamplona. Din tren, privesc solul mediteranean al Cataloniei, roșiatic de la soarele ce-l arde mereu. îl asemăn cu cel al Greciei. Arbori, arbuști, mulți crescuți după legile naturii, alții plantați de oameni. Sunt și multe plantații de viță de vie, pomi fructiferi, legume, dar există și mult pământ arid presărat cu smocuri cenușii de ierburi ce se
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
speriat cântecul - preotului celebrant ce a apărut în viteză, însoțit de trei ministranți, ce aproape alergau spre altar împreună cu el, prin mijlocul bisericii. Liturghia s-a desfășurat în același ritm alert. Dacă acest preot tânăr și pe care l-am asemănat cu Napoleon în prima parte a vieții lui, la fel ar merge și pe camino, probabil că în două săptămâni ar ajunge la Santiago de Compostela! Crucea reprezentativă a pelerinajului la Santiago de Compostela - Estella, dimineață, 23 iulie Astăzi la
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
-și găsește borseta. Ai impresia că toți îți sunt prieteni, aproape familiari. Camino ne unește cu spiritul lui, cu seninătatea și voioșia tipic spaniolă. Ah, acum a intrat în bucătărie și pelerinul Jacques cu piciorul stâng bandajat și șchiopătând. îl asemăn cu Sf. Iacob ce a mers până la marginile pământului, predicând Evanghelia și încurajat de Sf. Fecioară de pe stâlpul de la Zaragoza (la Virgen del Pilarî. în bucătărie intră mai mulți spanioli, dar și o coreancă (după ochii oblici cred că este
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
apoi purtându-mi rucsacul ce parcă este mai ușor decât ieri deși în realitate este la fel de greu. Drumul este presărat cu pelerini. îl întâlnesc și pe francezul cu piciorul accidentat purtându-și bastonul cu semnul crucii deasupra și iar îl asemăn cu sf. Iacob. Ajung apoi la Botega del vino unde orice pelerin poate bea vin gratis. Se opresc toți printre care și un mic grup de tineri italieni, gălăgioși și veseli ca oriunde în lume; sunt inconfundabili. îmi continui drumul
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
iar ușile de la băi sau toalete sunt atât de fragile, de rudimentare încât îmi este puțin frică să intru acolo. Are aspectul unei barăci foarte mari, din lemn, învechită și răblăgită. Are un pitoresc al ei, pe care l-aș asemăna cu cel al unor case vechi ale țiganilor, doar că acelea sunt mai mici. Nu disprețuiesc nimic, dar nici nu pot să laud neglijența și delăsarea pe care le observi imediat în tot ce există aici. După ce s-au cazat
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
pentru pelerini la ora 12. Mormântul apostolului Iacob - Catedrala este plină. Pe fețele pelerinilor, obosite, citești o bucurie, o mulțumire, o credință simplă care vorbește în gesturile lor pioase. Rareori am văzut o pietate atât de evidentă, de expresivă. O asemăn cu cea a mamei mele, cu credința și bunătatea ei simplă, fără margini. Mulți, la împărtășanie îngenunchează înainte de a se împărtăși. Marea majoritate îl primesc pe Domnul pe limbă, nu în mână. Sunt mulți, foarte mulți tineri, iar credința lor
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
totale. După cum știți, România militează pentru această dezarmare de mulți ani, întrucât noi vrem să construim societatea socialistă multilateral dezvoltată, care să aducă prosperitate oamenilor muncii de la orașe și sate... Trebuia să traduc în așa fel încât cuvintele care se asemănau în română și spaniolă să fie prezente, pentru a nu da impresia ministrului că de fapt ambasadorul bate câmpii, în anul 1989, nu se mai vorbea de dezarmare generală și totală, iar frazeologia de politică internă despre omul nou și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
a profesorului Vasile Gheție. Îl răsfoia ore Întregi, oprindu-se asupra diferitelor oase și organe reprezentate de colectivul desenatoarelor Marelui Maestru, printr-o Îmbinare inegalabilă a realului științific cu frumosul artistic. O impresionaseră și pe fetița cuminte de 3-4 anișori, asemănând probabil rotula cu mărul de aur din poveste sau cu luna, În care Ileana Cosânzeana Îl urmărește pe Făt Frumos În lupta cu demonii de pe pământ. Cu acest simț al frumosului a câștigat Concursul de recitări al copiilor, pe Capitală
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Statelor Unite ale Americii și este limba standard internațională), dar vor continua să fie vorbite și limbile naționale tocmai din rațiuni culturale. Europa va fi Noul Babilon, unde amestecul limbilor va însemna și uitarea celor mai puțin performante cultural. Procesul de europenizare se aseamănă cu romanizarea. Ce a mai rămas din limba dacilor, care nu aveau o cultură scrisă, față de limba greacă, purtătoare a unei mari culturi? Dacă în această sută de ani nu se va întâmpla o renaștere culturală, care să impună o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
hermeneutică", reeditată somptuos de "Nemira", găsești un număr de portrete auctoriale, însă de nu-s nici robotice, nici satirice, eu, creango-rabelaisian pe undeva, neavându-le decât cu "satira menipee", care iaște lucrătură de mixare, impurificare, dozare, cu umplerea cârnaților mult asemănându-se. Dacă ai fi antrenorul "echipei naționale a scriitorilor" care ar trebui să joace cu "restul lumii", ce scriitori români ai băga în teren? Care ar fi criteriile de selecție? Moralitatea? Talentul?... Tot e moda listelor, în felul acesta am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
comportat cu tine mare parte dintre universitarii ieșeni și după cum i-ai "pictat" pe cei mai mulți scoțându-le "intestinele" trăsăturilor din interior în afară, îmi vine să cred că în "cuibul" pomenit erai un fel de "ou de cuc" care se asemăna cu ceilalți numai prin... neasemănare. Modul în care "ai procedat cu ei" demonstrează că tu folosești cuvintele ca să spui adevărul, nu să-l ascunzi, nu-i așa dom' profesor? Așa-i, Dom' Doctorand. Numai că nu aș dori să escamotăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
frumoase, viu colorate și puternic parfumate. Chiar și actuala biserică ce adăpostește casa Maicii Domnului are acoperișul În forma florii de crin. Este ceva deosebit de frumos, nemaiîntâlnită pe pământ o astfel de formă, uimitoare. Nu găsesc cuvinte să o pot asemăna pentru că nu există. Așa cum nu există o altă ființă precum Maica Domnului. Este unicat. Așa și această biserică este unicat. A coborât Cerul În ea prin venirea Îngerului la Sfânta Fecioară. Dumnezeirea a lucrat În mintea și inima arhitectului s-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Întăriți sufletește pornim. Înaintăm cu autocarul pe șoseaua bună și lată. E o autostradă. Dar peste tot sunt șosele foarte bune. Parcă acum sunt asfaltate. Nu pot să vă explic ce finețe de șosele sunt acolo peste tot. Dacă am asemăna șoseaua de acolo cu cele de la noi, e ca Raiul și iadul. Vă rog să mă iertați, poate greșesc, dar eu spun ce-am văzut. Mergeți să vedeți că nu mint. Autocarul zboară ca o pasăre. Trecem prin satul Magdala
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pricină, Lot s-a rugat la Milostivul Dumnezeu să-l ajute. Și când a turnat apa pe cele trei surcele au crescut deodată. S-au făcut cât un copac. Era un copac anume, cu trei crengi deosebite, nici una nu se asemăna cu celelalte două. Erau diferite. Mare minune. (Icoana 3) Acel copac s-a făcut mare și puternic. Era drept, bun și gros. Când Solomon a Început să facă Templul lui Dumnezeu a tăiat acel copac și l-a făcut grindă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ceva pământesc. Doar atât, că ea cântă În grecește, deoarece toată slujba se săvârșește de către greci. Poate vor veni timpuri În care se va sluji și În românește. Mormântul Proorocului David Tot pe Muntele Sion este o clădire care se aseamănă cu o sinagogă. Cripta se Înalță Într-o Încăpere ca un cavou boltit, semicilindric. Și este acoperit cu catifea mov, cu semnul cultului mozaic pe ea. Și o stea galbenă cu șase colțuri cum e la evrei. Doi rabini stau
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Ierusalimul În toată splendoarea lui și l-a plâns că vor veni prigoane asupra acestei cetăți și o vor distruge și nu va rămânea piatră pe piatră. E o priveliște atât de frumoasă că nu am cuvânt cum s-o asemăn. Între acești doi munți, al Ierusalimului și al Eleonului, este Valea Cedrilor unde trece un mic pârâuaș prin mijloc. Pe partea Ierusalimului vezi morminte cam peste tot, că-i Țarina Olarului, se zice. Mormintele sunt până la intrarea În cetate, În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
În 1989, scriitorul Costache Olăreanu, vizitând Hușii, privea cu admirație „înălțimile verzi troienite de culori”. În „orașul dintre vii”, între cele patru dealuri Ochi, Dobrina, Corni, Dric, „aerul se mișcă într-un anume fel, are o consistență pe care aș asemăna-o cu cea a orașelor italiene din nord; cerul, sprijinit de dealuri...închipuie o uriașă cupolă albastru-verzuie în timpul primăverii și de un alb strălucitor în anotimpul rece”. Acesta este orașul care, după cum scria un distins om de cultură, „va putea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trecut de la husism la calvinism sau la ortodoxie. Onomastica, ce s-a conservat în documente scrise, arată perpetuarea numelor autohtone: Dogaru, Pătrașcu, Aghiorghiesei, Mihăiță, Ardeleanu, Stoica. Conviețuind în mediul românesc și ortodox, felul de viață al catolicilor din Huși se aseamănă cu cel al țăranilor ortodocși. Întreaga familie participă la lucrul pământului. Forma casei catolicilor nu are nimic comun cu tipul caselor ungurești din Transilvania. Ea este formată din două camere, despărțite de o sală-tindă. O odaie servește ca bucătărie și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
reamin tindu-și cât de bine izbutise iscusita lui tactică. Era la un dejun la generalul Coandă, unde se aflau și gl Ansêlme246, maiorul Crussot, familia Coandă și noi. Nu mai înșir toate primirile, dejunurile și manifestările de bucurie, căci se asemănau, precum și preocuparea noastră de a relua viața normală. Casa mamei se refăcea, dar avea nevoie de reparații așa de mari, încât abia în toamnă putea nădăjdui s-o locuiască. Trebuia deci aranjată întâi Florica, unde mama era nerăbdătoare să se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
occidentalului sau grimasa amară, dar sinceră, a românului? * Răceala occidentalului transpare și prin cel mai afectuos zâmbet; căldura românului se simte și într-o înjurătură neaoșă. * Pe oameni îi poți ușor compara unul cu altul; mai dificil e să-i asemeni. * Occidentalii iubesc mai sec animalele, dar le protejează mai atent. * Progresul tehnic regresează afecțiunea ființei umane. * Aspirația către un trai tot mai bun le afectează pe celelalte. * Unii ochi nu aud bine, unele urechi nu văd bine, iar unele guri
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]