4,177 matches
-
la Săbăoani 759. În primăvara anului 1913 a publicat, împreună cu parohul de Săbăoani Grațian Carpati, revista Viața, al cărei redactor a fost o lungă perioadă de timp. În 1918 a pus bazele publicației Terțiarilor Franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană. Între 1914 și 1923 a fost preot în parohiile catolice de la Răducăneni, Galați, Brăila, Huși și Fărăoani. Din august 1923 până în august 1943 a fost paroh la Bacău. În această perioadă a și predat, fiind profesor de italiană (1923-1929
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parohia Poiana Micului (Suceava). Spre sfârșitul vieții s-a retras la Mărgineni, în județul Bacău, unde a murit în 1979. Activitatea sa literar-religioasă a ocupat un loc aparte în cadrul scrierilor locale. Acest fapt este vizibil dacă analizăm revistele Viața și Aurora franciscană. A fost autorul a zeci de broșuri și cărți religioase. La sărbătorirea jubileului de 25 de ani de preoție, în 1935, ziarul catolic bucureștean Farul nou i-a dedicat un articol, în care i-a fost elogiată activitatea, în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
probleme tehnice" precum: tirajul, profitabilitatea, publicul căruia i s-au adresat, receptarea acestora în rândul cititorilor, concurența sau subordonarea acestora (dacă au fost coordonate de cineva, persoană sau autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou, Revista catolică, Buletin parohial, Curierul parohiei catolice din Galați, Bukarester katholisches sonntagsblatt și Calendarul Presa Bună. Comparativ cu Transilvania, în dieceza de Iași și arhidieceza de București nu au existat numeroase publicații catolice. Acestea însă au fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de exemplare 784. Aceste reviste au apărut constant până în 1944, cu o pauză în timpul Primului Război Mondial (Lumina creștinului 1913-1916; 1919-1944; Viața 1913-1916; 1918-1944). Nu același lucru s-a întâmplat cu celelalte reviste din Moldova, care fie au apărut cu mari întreruperi (Aurora franciscană 1918- 1920; 1921-1927; 1938-1944), fie au circulat o perioadă scurtă de timp (Curierul parohiei catolice din Galați 1925-1930); tirajul acestora a fost mai mic785. În București, Bukarester katholisches sonntagsblatt s-a distribuit într-un tiraj de 1.300 de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de supraviețuire a publicațiilor catolice a fost,așa cum am mai spus, cea a donațiilor. Periodic, la începutul sau la sfârșitul revistei, erau trecuți cei ce ajutaseră financiar respectiva tipăritură: preoți, măicuțe sau laici (era trecut numele și suma donată). Publicațiile Aurora franciscană și Curierul parohiei catolice din Galați au avut numeroase probleme financiare și de aceea, apariția lor s-a datorat în mare măsură donațiilor primite de la membrii Ordinului franciscan. În aceste condiții, publicația din Galați nu a reușit să apară
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să nu mai poată fi susținută financiar de credincioși, noul redactor Ioan Duma fiind nevoit să sisteze editarea ei790. Gazeta a apărut într-un tiraj redus, pentru că era un buletin parohial după model occidental, ce se adresa locuitorilor orașului Galați. Aurora franciscană, apărută pentru prima dată la Huși în 1918, a avut și ea probleme financiare. Aceasta a vizat un public puțin numeros: membrii Ordinului franciscan, în paginile ei oferindu-se informații despre comunitatea franciscană. Ea nu a reușit să apară
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
practice, leacuri și tratamente medicale. Majoritatea populației catolice din Moldova locuia în mediul rural, fapt ce a determinat buna răspândire a revistei Viața, care s-a adresat unui public diferit și mai restrâns comparativ cu cel al revistei Lumina creștinului. Aurora franciscană a avut un alt public țintă, deși s-a adresat tuturor catolicilor din țară. Această publicație s-a mai numit și Curierul Terțiarilor Franciscani din România. Ea a fost revista Ordinului franciscan din Moldova și i-a vizat în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de trei ori (cea mai lungă suspendare a fost de aproximativ 10 ani, între 1927-1938). Datorită faptului că și Viața era publicată tot de franciscani, în aceste două publicații au existat articole scrise de aceiași autori. În perioadele în care Aurora franciscană nu a apărut, unele rubrici din aceasta au fost publicate în revista Viața. Una dintre publicațiile cu cel mai restrâns public și care a apărut doar o scurtă perioadă (cinci ani: 1925-1930) a fost Curierul parohiei catolice din Galați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de zi cu zi era mult mai importantă decât lectura acestor reviste. Cu toate acestea, rolul lor cultural și religios a fost major. A existat o coerență și o întrecere "neoficială" între publicațiile catolice. Notificarea apărută la reluarea apariției revistei Aurora franciscană (după o pauză de 10 ani) în 1938 a demonstrat existența unui control exercitat de autoritatea bisericească asupra tuturor articolelor și materialelor publicate în presa catolică: "Sfânta Biserică are mare grijă să nu se strecoare în scrierile catolice greșeli
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acordul episcopului diecezei era unul formal (dar obligatoriu și indispensabil pentru apariția publicațiilor), de cele mai multe ori el transmitea sugestii și sfaturi referitoare la "programa" și orientarea respectivei reviste. Răspunsul episcopului de Iași Mihai Robu la cererea de reapariție a revistei Aurora franciscană a fost edificator în privința obligativității girului pentru apariția unei publicații catolice: "[...] Scriitorii de la revistă să nu uite a lămuri pe terțiari că viața terțiară nu constă numai în a se spovedi și împărtăși în anumite zile, a merge la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dea ocazia la judecăți de felul acesta: că terțiarii sunt ca farizeii care pun mare bază pe exercițiile supererogatorii de evlavie, însă calcă în picioare datoriile strict impuse de Dumnezeu sau de Biserică sau de chemarea lor"802. Redactorul revistei Aurora franciscană a oferit un răspuns diplomatic la cele afirmate de episcop: "Mulțumim Prea Sfînțitului nostru Episcop pentru Binecuvântarea, pentru îndrumările și pentru înștiințările părintești ce ni le dă. Vom căuta să fim recunoscători, îndeplinind cât se poate mai bine toate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se procure o casă ad-hoc"891. În aceeași scrisoare trimisă de Cisar lui Gabor la 1 februarie 1932, arhiepiscopul constata cu regret faptul că mai multe publicații catolice importante din țară își încetaseră activitatea: "Păstorul sufletesc, Bukarester sonntagsblatt, Buletin parroisial, Aurora și Curierul, toate au dispărut. E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?"892. Văzând că proiectul fondării unei tipografii la București nu a fost pe placul arhiepiscopului, iar apariția unui ziar în capitală s-a amânat de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
expedit nunc! Avem la București nenumărate tipografii bine instalate: n-am putea concura, mai ales că ar trebui să se procure o casă ad-hoc. Păstorul sufletesc a răposat, după cum au mai făcut-o și alte periodice (Bukarester Sonntagsblatt, Buletin Parroissial, Aurora, Curierul etc),dar totuși se mai găsesc aventurieri pentru noi periodice!!! E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?!"1022. Unii episcopi priveau cu oarecare neîncredere chestiunea presei și din cauza unor publicații care nu au reușit să reziste
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Moldavia, Roma, 1940. Preda, Dumitru (coordonator), România Vatican Relații diplomatice I 1920-1950, Editura Enciclopedică, București, 2003. Titulescu, Nicolae, Documente diplomatice, Editura Politică, București, 1967. b. Presă Albina, București, 1921-1925. Almanahul Presa Bună, Iași, 1912-1944. Almanahul Revistei Viața, Săbăoani, 1913-1916, 1918-1944. Aurora franciscană, Huși, 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Buletin parohial, București, 1933-1944. Buletin paroisial, București, 1925. Bukarester Katholisches Sonntagsblatt, București, 1913-1916, 1918, 1924-1942. La Croix, Paris, 1880-1944. La Civilta Cattolica, quad. 1672, 12.II.1920. La Civilta Cattolica, quad. 1677, 23.IV.1920
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1915, p. 151. 696 Idem, nr. 1, 1928, p. 28. 697 Ibidem, p. 29. 698 La Bacău, tipografia a funcționat din iunie 1931 până în mai1932, redactor fiind pr. Alois Herciu. 699 Alois Moraru și Dănuț Doboș, op. cit., p. 51. 700 Aurora franciscană, nr. 1, 1918, p. 1. 701 Ibidem. 702 Alois Moraru și Dănuț Doboș, op. cit., p. 47. 703 Aurora franciscană, nr. 2, 1927, p. 3. 704 AERC Iași, dosar 3/1938, f. 253. 705 Ibidem, f. 254. 706 Idem, nr.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
funcționat din iunie 1931 până în mai1932, redactor fiind pr. Alois Herciu. 699 Alois Moraru și Dănuț Doboș, op. cit., p. 51. 700 Aurora franciscană, nr. 1, 1918, p. 1. 701 Ibidem. 702 Alois Moraru și Dănuț Doboș, op. cit., p. 47. 703 Aurora franciscană, nr. 2, 1927, p. 3. 704 AERC Iași, dosar 3/1938, f. 253. 705 Ibidem, f. 254. 706 Idem, nr. 3-4, 1924, p. 7. 707 Idem, nr. 5-6, 1938, p. 1. 708 Emil Dumea, op. cit., p. 185. 709 Lista
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
707 Idem, nr. 5-6, 1938, p. 1. 708 Emil Dumea, op. cit., p. 185. 709 Lista cu donații publicată în nr. 3-4, 1938, p. 1, demonstrează că revista era editată din banii donați; din abonamente se strângeau foarte puține fonduri. 710 Aurora franciscană, nr. 9-12, 1942, p. 83. 711 Idem, nr. 3-4, 1939, p. 29. 712 Ibidem. 713 Ibidem. 714 Ibidem. 715 Aurora franciscană, nr. 5-6, 1938, p. 49. 716 Idem, nr. 9-12, 1943, p. 65. 717 Curierul parohiei catolice din Galați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1938, p. 1, demonstrează că revista era editată din banii donați; din abonamente se strângeau foarte puține fonduri. 710 Aurora franciscană, nr. 9-12, 1942, p. 83. 711 Idem, nr. 3-4, 1939, p. 29. 712 Ibidem. 713 Ibidem. 714 Ibidem. 715 Aurora franciscană, nr. 5-6, 1938, p. 49. 716 Idem, nr. 9-12, 1943, p. 65. 717 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 1, 1925, p. 1. 718 Emil Dumea, op. cit., p. 173. 719 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 1, 1925, p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
editura Arhivelor Romano-Catolice București, București, 2005, p. 57. 787 Viața, nr. 2, 1913, p. 20. 788 Lumina creștinului, decembrie 1923, p. 5. 789 Idem, septembrie 1943, p. 4. 790 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 12, 1930, p. 149. 791 Aurora franciscană, nr. 1, 1938, p. 1. 792 Lumina creștinului, ianuarie 1913, p. 1. 793 Viața, nr. 2, 1913, p. 1. 794 Aurora franciscană, nr. 1, 1918, p. 1. 795 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 1, 1925, p. 1. 796
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
789 Idem, septembrie 1943, p. 4. 790 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 12, 1930, p. 149. 791 Aurora franciscană, nr. 1, 1938, p. 1. 792 Lumina creștinului, ianuarie 1913, p. 1. 793 Viața, nr. 2, 1913, p. 1. 794 Aurora franciscană, nr. 1, 1918, p. 1. 795 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 1, 1925, p. 1. 796 Ibidem. 797 Idem, nr. 5, 1925, p. 71. 798 Lumina creștinului, martie 1919, p. 58. 799 Recensământul general al populației din 6
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
6 aprilie 1941, București, 1941, Recensământul general al populației României 1930, vol.1 și 2, București, 1930, AERC Iași dosarele 1/1919, 3/1929, 2/1938, 7/1940, 4/1942, 3/1943. 800 Viața, nr. 2, 1913, p. 20. 801 Aurora franciscană, nr. 5-6, 1938, p. 18. 802 Ibidem, p. 19. 803 Idem, p. 20. 804 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, traducere de Roxana Oltean și Ioana Petrache, Editura Integral, București, 2000, pp. 14-23. 805 În
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o purta. "Mi-e mintea dreaptă", îi spune ea tandru (e adevărat, dar Ulise nu știe, că Zeus o obligă). Când se lăsă seara, ei se retraseră în peșteră "și petrecură în pat până ce adormiră". Și dimineață, de cum se ivi Aurora cea cu degete trandafirii dintre cețuri, Calipso îi încredință lui Ulise tot ce îi trebuia pentru călătorie. Ca un ultim dar de despărțire, briza cea mai plăcută ce îi îngăduie divinului Ulise să-și desfacă pânzele și să plece. Circe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de Lucian Leuștean, cu o prefață a autorului pentru ediția în limba română, Editura Polirom, Iași, 2001, 272 p. (Dorin Dobrincu) Marius OPREA, Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente 1949-1989, Editura Polirom, Iași, 2002, 583 p. (Daniel Nazare) Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, Editura Polirom, Iași, 2003, 168 p. (Adelina Ștefan) Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. (Adelina Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Horațiu spunea că urmele înspăimântă (vestigia terrent). în deceniile de totalitarism am avut „teroare oriunde, rezistență pe alocuri” (Andi Mihalache). Trecutul este detonatorul prezentului, iar istoricii, când tac, se fac vinovați de complicitate la nefericirea colectivă (Ovidiu Pecican). Daniel Nazare Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, Editura Polirom, Iași, 2003, 168 p. Despre rezistența anticomunistă s-a putut vorbi în România abia după 1990. Nevoia de transparență, precum și dorința de a vorbi au produs o cantitate impresionantă de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-a putut vorbi în România abia după 1990. Nevoia de transparență, precum și dorința de a vorbi au produs o cantitate impresionantă de lucrări care s-au concentrat în special pe memorialistică și pe publicarea unor documente de arhivă. Cartea Aurorei Liiceanu, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, intenționează să abordeze fenomenul rezistenței dintr-o perspectiva nouă pentru istoriografia românească, și anume din punctul de vedere al psihologiei sociale. Aceasta presupune că autoarea este interesată să reconstituie nu atât firul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]