4,300 matches
-
urma să încerce primul zbor. Pilotul, al cătrui nume n-a fost reținut, echipat, plin de încredere în sine, umflându-se în pene, porni avionul și se îndreptă spre locul de decolare. La semnalul șefului de pistă, și-a luat avânt și avionul s-a pus în mișcare. Temerile lui Bâzu s-au dovedit întemeiate. După câteva zeci de metri, sub impulsul fabuloasei puteri a cuplului-motor, avionul derapează spre stânga și în ciuda avertismentelor lui Bâzu, pilotul nu reacționează destul de rapid pentru
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
vreo persoană“). I. Negoițescu dă fantasmalei ființe a lui Euphorion un substanțial trup cultural: „Ca fiu al Elenei și al lui Faust, în Euphorion s-au contopit spiritul grecesc apolinic (limitele, ordinea elină) și fausticul modern al europeanului, adică dinamismul, avântul nesăbuit“ (v. corespondența din Un roman epistolar). Definiția lui I. Negoițescu este una schilleriană, iar euforionismul, într-adevăr un fenomen goethean, căci la autorul lui Faust, spune Schiller, „spiritul grec e turnat într-o formă nordică“. După Gundolf, Goethe nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
părinții tânărului (stilul lui Agârbiceanu, referindu-se tot la mine!) Ioan Negoițescu. Sunt oameni foarte cumsecade“... Era prima recenzie consacrată subsemnatului! Ionel Manițiu, a cărui sensibilitate lirică mă încânta până aproape de invidie și mă îndemna să mi iau și eu avântul spre orizonturi de gheață, mai pure, artistic germinale (de pe buzele lui să fi auzit pentru întâia oară desprinzându-se cuvintele „poezie pură“? - cartea abatelui Bremond se afla parcă în biblioteca atât de bine garnisită a „polonezului“ ce mi-o luase
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
trebuia să fie ocazia de raționalizare a domeniului construcțiilor prin adoptarea unor reguli de construcție standardizate. Fapt excepțional, subliniază J.-P. Flamand, "programul votat va fi și realizat"22. Nu este vorba însă decât de o măsură temporară și provizorie. Avântul suscitat de intensificarea investițiilor publice în domeniu avea să fie întrerupt, în 1933, de lichidarea sursei de finanțare statală instituite prin lege, iar un decret din 1938 punea capăt regimului pe care îl instituise. Criza economică a pus așadar capăt
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Nu ar fi fost prea riscant să se conceapă o acțiune publică care să integreze exprimarea conflictelor, atâta timp cât antagonismele epocii erau violente și spectrul războiului civil se ivea la cel mai mic diferend social? Atunci când luptele sociale iau un nou avânt, începând cu 1890 amintește Patrick Bruneteaux -, ele reprezintă o provocare pentru un regim care nu a putut rezolva nicicum "problema socială". Revendicările muncitorilor și țăranilor au provocat reacții esențialmente represive"72. Pentru Republica radicală, apărarea ordinii sociale împotriva uneltirilor sindicalismului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care caracterizase regimul precedent. La începutul celei de-a V-a Republici, statul republican părea să aibă mai multă încredere ca oricând în capacitatea sa de a acționa asupra societății. Articularea politicii locuințelor cu dezvoltarea urbanismului operațional marchează, în 1958, avântul procesului de planificare urbană. Noi proceduri de urbanizare sunt create cu scopul de a atenua efectele speculațiilor funciare asupra construcțiilor în Zonele destinate urbanizării prioritare (ZUP) și în zonele Renovărilor urbane. Ele sunt emblematice pentru ambiția lui de a dirija
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o politică de animare socio-culturală propriu-zisă, constatăm că are loc o "reunire a alegerilor particulare făcute într-un cadru general"256, promotorii cei mai angajați ai animației socioculturale urbane neîncetând să pledeze pentru globalitatea animației și asigurarea coerenței educative. Acest avânt al animației preocupate să schimbe atitudinile individuale și colective extinde noțiunea de cultură. Nu se mai pune problema de a opune cultura elitelor culturii populare, ci de a promova o dezvoltare culturală generatoare de comunicare. Demnitatea recunoscută uneia și celeilalte
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
drept rampă de lansare acestor noi elite, formării unor purtători de cuvânt ai cartierelor până când ajungeau reprezentanții acestora. O "nouă mică burghezie" aflată în căutarea unor noi referenți a acaparat dotările socioculturale, ca un preambul la acapararea instituțiilor teritoriale 265. Avântul asociativ s-a bazat pe credibilitatea Educației populare în tratarea problemei urbane. Asociațiile deveneau echivalentul în mediul urban al sindicatelor din producție. Proliferarea comitetelor de acțiune ofensivă sau defensivă, manifestațiile de stradă împotriva anumitor efecte ale urbanizării au consacrat penetrarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atunci când aceasta era concepută într-un mod mai deschis de autoritățile locale și societatea civilă, ridica iarăși problema condițiilor posibilității participării efective a populației la crearea și transformarea orașului. Împotmolirea participării urbane și problema puterii Dezamăgirea produsă de utopia asociativă Avântul vieții asociative urbane a cristalizat idealul participativ al administrației consultative constând în dizolvarea mizelor de putere și a conflictelor de interese într-un dispozitiv didactic în care interesul "forțelor vii", al "cetățenilor situați" sau al "actorilor locali" consultați ar fi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai vizibil cu ocazia campaniilor făcute pentru a atrage investițiile birourilor private în mari operațiuni de amenajare urbană și pentru a susține comercializarea în zonele industriale. Marketingul urban era considerat esențialmente ca "un substitut al practicilor de planificare urbană"320. Avântul său este legat semnificativ și de programul "Orașe mijlocii", politică simptomatică de abandonare de către stat a unei concepții globale și voluntariste de amenajare a teritoriului, restrânsă la câteva operațiuni de mare anvergură (Fos, Dunkerque). Începând cu anii 1980, munca asupra
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sale cu colectivitățile locale și de modificarea culturii civice, care pune pe primul plan încrederea și loialitatea față de puterile instituite, în detrimentul valorizării capacităților de acțiune individuale și colective 558. În registrele dezvoltării urbane, ale sistematizării teritoriale și ale "politicii orașului", avântul politicilor contractuale întruchipează de aproape treizeci de ani acest efort de elaborare a unui nou model de acțiune publică, în care programul se estompează în fața proiectului, norma, în fața contractului, manipularea opiniei publice, în fața implicării actorilor locali și a cetățenilor. Dar
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și prezent (...)”(Bossert, 1928, 833). Intențiile fraților Grimm vin în întâmpinarea unui sentiment larg răspândit în lumea germană din acea vreme. Pe fondul eliberării de sub dominația franceză și a victoriei, în 1813, asupra lui Napoleon, romantismul german cunoaște un nou avânt (bandet, 1997, 146). Sentimentul național german ce începuse să prindă contur încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, odată cu primii autori romantici, reiese la suprafață cu o ardoare crescândă. Printre personalitățile germane care au aderat la idealurile romantice se număra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
care îi frecventa pe amatorii aceia de iluzii care au fost enciclopediștii: ea urma să devină vădită unor vremuri mai dezabuzate, în chip deosebit vremii noastre. Societatea secolului al XVIII-lea, acum știm, era tolerantă pentru că îi lipseau vlaga și avântul necesare pentru a persecuta, deci pentru a dăinui. Despre Ludovic al XV-lea, Michelet spunea că „în sufletul lui nu se află nimic“. Cu și mai multă dreptate ar fi putut spune același lucru despre Ludovic al XVI-lea. Iată
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lumea în întregul ei și treburile obștești, pentru a jertfi sieși pe toți și pe toate, trecerii și puterii sale, autorității absolute, măreției sale și zgârceniei, spaimelor, răzbu nărilor. REGENTUL O nouă tinerețe aidoma celei dintâi, multă putere și sănătate, avânturile ieșirii de curând de sub jugul și amărăciunea căsătoriei și trândăviei sale, plictisul care vine din aceasta din urmă, dragostea, atât de primejdioasă la această vârstă crudă, de eleganța și de distincția pe care le admiri orbește la alții și pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
grosolană, bustul, brațele sunt enorme; totuși nu are aerul greoi și îndesat: forța o face să pară ușoară. Spiritul îi seamănă mult cu înfățișarea trupului: este, ca să spun așa, la fel de stângaci desenat ca și chipul, și la fel de strălucitor: belșugul, hărnicia, avântul sunt calitățile ei spirituale dominante. Fără bun-gust, fără grație și fără dreaptă judecată, ea miră, surprinde, dar nici nu place, nici nu interesează. Fața ei nu are nici o expresie; tot ceea ce spune pornește dintr-o imaginație dezordonată. Este uneori ca
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să le aprofundeze; truda dezbaterii, a cântăririi, a îndoielii nu erau făcute pentru el: prea încins și prea clocotitor îi era spiritul pentru o metodă didactică și o harnică strădanie; sufletul lui înainta prin salturi și prin sărituri, dar avea avânturi viguroase și îndrăznețe; abunda în expresii pline de relief, și chiar își studia efectele în acest scop. Se născuse tocmai pentru asta: să strălucească într-o adunare politică, într-o epocă vijelioasă, când era nevoie de îndrăzneală și de forță
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
credea urmașa celor mai ilustre personaje ale Antichității. Nu voia să vadă că era tot atâta diferență între soția lui Roland și consulul roman câtă era între Brutus al Tri bunalului revoluționar și cel de pe Capitoliu. Toată vremea cuprinsă de avântul de a-i transforma pe francezi în greci sau în romani, nu voia cu nici un preț să recunoască absurditatea sistemului ei, pe care îl apăra cu o căldură pe măsura grației sale și, de câte ori această femeie mă uimea prin frumusețea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și să scoată zeci de strigăte contradictorii, președintele să-și agite clopoțelul. Ledru-Rollin încearcă să obțină de la mulțime să se retragă, însă deja nimeni nu mai avea nici o putere asupra ei. Ledru-Rollin, aproape huiduit, părăsește tribuna. Zarva ia din nou avânt, sporește, prinde ființă ca să zic așa din ea însăși, pentru că poporul nu mai este destul de stăpân pe el nici măcar pentru a înțelege că trebuie să tacă o clipă pentru a atinge obiectul patimii sale. Se scurge un răstimp lung; în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
gândire, se referă la analiza vieții sufletești a omului, în acord cu care progresele realizate în domeniul diverselor tehnologii în decursul vremurilor istorice au fost prea lente și nu au atras după sine o dezvoltare asemănătoare a inteligenței. Mai mult, avântul extraordinar al tehnologiilor din ultimele două secole nu s-a materializat printr-o superioritate naturală comparabilă a omului occidental. Dimpotrivă, punctul de vedere teologic a deschis poarta și a adus argumente în favoarea unor elemente de iraționalitate din comportamentul uman, a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
existente în biologie, de explicare a determinismului natural al vieții pe baze fizico-chimice. Era o orientare aflată în acord cu încercările largi de reproducere mecanică a determinismului cauzal existent în natură, care a debutat cu perioada Renașterii și a luat avânt în cea Iluministă. Cu deosebirea că oportunitatea soluțiilor de acest fel s-a schimbat, au pierdut din nota lor reformatoare, se recurgea la ele doar pentru că erau confortabile, deși doar parțial satisfăcătoare. Viața reprezenta ceva mai mult decât o simplă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
atunci nevoie, în domeniul dreptului, al religiei George Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831), precum și în clădirea condițiilor morale exercitării unei "rațiuni pure" I. Kant (1724-1804) ș.a. Nici unul dintre aceștia nu și-a revendicat vreodată o pretenție de apartenență la breasla psihologilor. Avântul creativ al filosofiei germane din acea perioadă a fost remarcabil. S-a întâmplat într-o Germanie puternic divizată și dominată de o ordine socială medievală, rămasă în urmă față de țările învecinate, față de Franța sau Olanda. Era o țară care avea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
științifică. Devenise de atunci interesant de observat lucru valabil până în prezent modul în care eficiența cu care un preot își făcea datoria în biserică, față de Dumnezeu și enoriași, acționa asupra conștiinței acestora. Aceasta devenise o problemă de psihologie aplicată. Dincolo de avântul societății dominate de pătura burgheziei, de progresele sociale rezultate, preotul se adresa esenței religioase a ființei umane, întru totul interesat de reașezarea acesteia în raport cu condițiile sociale schimbate. Secolul al XVIII-lea era marcat de controversa și disputele purtate cu argumentele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Franța era un climat de efervescență socială și spirituală aparte, încărcat de frământări sociale profunde, care a fost favorabil apariției psihologiei ca știință de sine stătătoare. Revoluția Franceză a ieșit victorioasă, au luat avânt activitățile productive, populația orașelor s-a înmulțit, s-a întărit statul modern cu identitate națională proprie, s-au schimbat raporturile dintre acesta și autoritatea bisericii, s-au înființat centre universitare și muzeale, cu influență asupra conștiinței oamenilor. Era un tărâm
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de ruine. Iată de ce această experiență rămâne neștearsă în memoria celor care au trăit-o. Anii ’50 au contribuit în mod decisiv la faptul că am devenit emigranți, apoi francezi de origine străină, astăzi cetățeni ai unei Europe în plin avânt. „Să pleci în Occident!“ Trebuie să fi trăit o anumită realitate pentru a înțelege greutatea acestor cuvinte, fascinația pe care au avut-o, vreme de patruzeci de ani, în imaginația cetățenilor din Est. A fost o vreme când au căpătat
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mă legam pe vecie! Asistam fără să știu la ultimul act dinaintea căderii cortinei. Era începutul nopții, dar lumina purtată de creatorii dintre cele două războaie - toți încă în viață la începutul anilor ’40 - mai strălucea cu ultimele sale sclipiri. Avânturile și pasiunile mele, nepăsarea mea contrastau cu atmosfera politică din ce în ce mai amenințătoare. La București, unde americanii, englezii și sovieticii stăteau alături în cadrul Comisiei Aliate de Control, viața politică era agitată. Partidele politice dinainte de război reconstituite (în principal Partidul Liberal și cel
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]