4,413 matches
-
manifest al transmodernității, într-o formă în care liderul grupării, Horia Muntenuș o republica ulterior în Scriitori clujeni contemporani, partea I, volumul 1, Cluj-Napoca, Ed. Diotima, 2004. La un an de la apariția cărții, ia ființă tot la Cluj revista de avangardă "Aisberg", în sensul anticipat de Umberto Eco încă din 1962, în care singura cale de a te întoarce la tradiție este prin avangardă. Prin întoarcere, nu se consumă posibilitățile autentice și se evită manierismul, dată fiind complexitatea reliefului axiologic al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Cluj-Napoca, Ed. Diotima, 2004. La un an de la apariția cărții, ia ființă tot la Cluj revista de avangardă "Aisberg", în sensul anticipat de Umberto Eco încă din 1962, în care singura cale de a te întoarce la tradiție este prin avangardă. Prin întoarcere, nu se consumă posibilitățile autentice și se evită manierismul, dată fiind complexitatea reliefului axiologic al structurii spre care se transcede. Apelând la teme precum "Transmodernismul", "Transmodernitatea" sau "Acțiunea transmodernă", revista transilvană depășește criza postmodernă de luciditate și prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ascendențe postmoderniste la avangardiștii: Urmuz, Tzara, Sașa Pană pe linie absurdă, Bacovia atmosfera mortuară, Caragiale umorul. Poetul din Iași mai crede că postmodernismul s-a manifestat la noi, întâi ca avangardism de refugiu (cu toate că în Occident el a pus capăt avangardelor), apoi, în socialism, ca mod de rezistență la proletcultism. Paul Goma îl consideră un curent moleșit. Theodor Codreanu consideră că la noi precaritatea postmodernismului provine din faptul că e lipsit de organicitate, fiind preluat sincronic și epigonic, cea ce e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a antimodernismului și să fie scos din făgașele textualizării și ale textualismului, din care unii critici, foarte meritorii de altfel, aveau să-și facă o religie. Ion Barbu însuși protestase împotriva încorporării lui de către critică în modernism și chiar în avangardă. Theodor Codreanu consacră paragrafe substanțiale evoluției lui Roland Barthes, care a ajuns la "înțelepciunea ermetismului canonic". Glosând asupra unui haiku al lui Masaoka Shiki, "capodoperă de concentrare", Roland Barthes definește poezia ca fiind limbajul Realului ajuns acolo unde nu se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acest lucru se produce la trei ani de la apariția cărții. Doar autentica dorință de cunoaștere, autorul asumându-și "victoria în înfrângere", ar putea să conducă pe cineva în concentrările semantice barbiene, în axiomatica unui atât de dificil poet, revendicat de avangardă și de modernitatea tradițională deopotrivă, asociat, pe rând, valérysmului, mallarméismului, spiritualismului precreștin ș.a.m.d. Argumentul lui Codreanu (preluat și pe coperta ultimă a lucrării) este hotărâtor și depărtează, posibil, căutătorii în literatura obscură sau în ermetismul sintactic mallarméan, de ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
d. Argumentul lui Codreanu (preluat și pe coperta ultimă a lucrării) este hotărâtor și depărtează, posibil, căutătorii în literatura obscură sau în ermetismul sintactic mallarméan, de ce nu chiar și pe cei convinși de modernismul barbian sau de deschiderea sa spre avangardă, de lucrarea în cauză: "Marea contribuție a lui Ion Barbu, în estetica secolului trecut, este ermetismul canonic, sintagmă prin care poetul a ținut să se delimiteze de ermetismul filologic mallarméan. Metodologia cercetării noastre ține de noul context al transdisciplinarității, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
discuție a lucrărilor unor critici care s-au exprimat în timpul vieții lui Barbu, dintre care singurul nerepudiat a fost Al. Paleologu (față de ceilalți reacția fiind imediată și fără menajamente; de pildă, la decizia călinesciană de a-l situa în proximitatea avangardei, poetul a răspuns vânzând a doua zi Istoria literaturii române... pe care tocmai o achiziționase), în raport cu critica postumă, plecând de la remarcabilul eseu al lui Basarab Nicolescu, Cosmologia "Jocului secund", criticată de "vechiul marxist" (p. 69) Ovid S. Crohmălniceanu. Merită scos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
La un joc", "un joc amăgitor cu adevărul", cum completează Hugo Friedrich. Replica lui Ion Barbu: joc secund. Se pare că de aici începe și despărțirea celor doi poeți. Peste ani, jocul filologic mallarméean va fi preluat de modernism, de avangarde și de postmoderniști; în schimb, jocul secund barbian continuă să fie secretul ermetismului canonic." (p. 329) Dar care joc secund, iată, prin lucrarea lui Theodor Codreanu, se deschide în cheie transmodern(ist)ă. Acesta este și meritul principal al criticului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Victor Teleucă de slujitor fidel al culturii noastre naționale aduc mulți scriitori citați de Theodor Codreanu. La 12 septembrie 2002 Grigore Vieru, de exemplu, scria în săptămânalul " Florile dalbe" că Victor Teleucă "a fost o conștiință națională și o avangardă de care el n-a făcut niciodată caz" (p. 29), că Victor Teleucă "era posesorul Dicționarului universal al limbii române, de Lazăr Șăineanu. Îl ținea ascuns ca pe o comoară (chiar era o comoară!) și numai celor mai apropiați prieteni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1913. Din 16 octombrie 1914 este comandantul Companiei de Jandarmi Dolj, cea mai mare din țară, cu care a luat parte la primul război mondial, evidențiindu-se în timpul retragerii peste Olt, când a luat personal comanda oamenilor și a atacat avangărzile de cavalerie inamice salvând coloanele Corpului 1 Armată de la capturare. Compania de Jandarmi Dolj a fost cantonată la Tecuci, iar căpitanul Vasiliu a fost numit pretor la Zona de Comunicații nr. 9 și, ulterior, la Bârlad. La 1 februarie 1917
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
este interzisă. Participarea la astfel de asociații este pedepsită de lege. Cetățenii cei mai activi și cei mai conștienți din randurile clasei muncitoare și din randurile celorlalte paturi de oameni ai muncii se unesc în Partidul Muncitoresc Român, detașamentul de avangardă al oamenilor muncii în lupta pentru întărirea și dezvoltarea regimului de democrație populară și pentru construirea societății socialiste. Partidul Muncitoresc Român este forța conducătoare atît a organizațiilor celor ce muncesc, cat si a organelor și instituțiilor de stat. În jurul lui
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
centrul e-ceva-în-neregulă-aici, prelungirea obiectului în timp fără prelungirea lui utilitatea, constantă muzeistică, foarfecă de tuns oile, suveică, tindeici, tehnicile să îmbraci, nu să cuprinzi corpul astral, fețe de pernă maghiare, fețe de pernă Tîrnave, fețe de pernă Valea Gurghiului, merindar, avangarda calcă puntea dintre folclor și biserică, șerpar de Valea Mureșului, șerpar de Tîrnave, pieptar femeiesc, pieptar, glugă, suman sărăduit de Valea Gurghiului, marca "Unitatea și continuitatea portului popular", marca CFR, femeile dace poartă cămașa încrețită la gît, metopa de la Adamclisi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aibă încredere în mișcarea sindicală și în doctrinele socialiste moderate, el punea accentul principal nu pe proletariat, ci pe partidul comunist, acesta fiind după părerea lui veritabilul catalizator al schimbărilor politice radicale. Considerînd că doar o mică parte din muncitori, "avangarda proletariatului", organizată în cadrul partidului comunist, era conștientă de situația reală, Lenin chema partidul să fie gata să profite de posibilitățile oferite de repetatele crize mondiale ca să pună mîna pe putere în statul respectiv. Schimbarea politică urma deci să se producă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
constituie un exemplu elocvent pe linia acestui raționament. În ciuda distrugerilor provocate de ele, războaiele imperialiste aveau să fie privite favorabil datorită posibilităților oferite de ele pentru izbucnirea revoluțiilor. Ar fi fost create astfel condițiile propice preluării puterii de către partidele comuniste, avangarda proletariatului. Să observăm că acesta constituia un program revoluționar, nu unul evoluționist, și că implica recurgerea la acțiuni violente. Doctrinele coexistenței pașnice și ale destinderii, susținute de Uniunea Sovietică după 1953, aveau să fie respinse de liderii albanezi și chinezi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai îndrăzneți. Suferind ei înșiși presiunile unui alt popor al stepei, avarii, longobarzii le vor ceda locul în Panonia, pentru a porni, cu toate efectivele lor, spre peninsulă. Aceasta a reprezentat vasta migrație a unui întreg popor acoperit de o avangardă solidă, care, în mai puțin de doi ani, va ocupa Veneția ai cărei locuitori s-au refugiat pe insulițele de coastă, punct de plecare, pentru mulți dintre ei, al milenarei aventuri venețiene și întreaga cîmpie a fluviului Pad împreună cu Milano
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
interne dintre șefii arabi. În 756, soldații sirieni, chemați în ajutor, îl întîmpină pe Abd el-Rahmân, scăpat din masacrul asupra dinastiei omeyade de către abbassizi, ca pe emir al Cordobei. Mai înainte, arabii începuseră deja să pătrundă în Galia francă unde avangardele lor fură respinse și bătute la Poitiers de către Carol Martel (în 732), și să se avînte, de pe coastele Spaniei și Africii de Nord, în raiduri maritime către Provența, coastele italiene și marile insule mediteraneene occidentale: Sardinia, Sicilia și Corsica. Un
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
școlare sunt, la rândul lor, cărămizile scriptice ale tradiției textuale prezervată în rândul acestor comunități interpretative. Ca regulă generală, în privința conținutului informativ și ideologic pe care îl întrupează, manualele se plasează întotdeauna în trena frontului în continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura sa de elemente heterodoxe (inovația se definește necesarmente prin depărtarea de interpretările consacrate), manualele de istorie constituie ortodoxia cu privire la interpretarea trecutului. Manualele excelează în practicarea unei "precauții hermeneutice", în sensul că interpretările furnizate de către acestea se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
consensului oficial, manualele sunt așadar caracterizate de un retard temporal față de interpretările inovative ale cercetătorilor istorici, un retard care poate fi chiar și de câteva decenii. Toată această perioadă de întârziere este însă necesară pentru ca ideile și interpretările novatoare ale avangardei să fie supuse unui test în urma căruia să le fie evaluate gradul de acomodabilitate și potențialul de instrumentalizare în folosul consolidării ordinii socio-politice ori în sensul modificării acesteia în direcția trasată de agenții statali. Doar acele idei novatoare care trec
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Conținutul anti-status quo al cărții lui Aaron poate fi pus pe seama a doi factori: i) lucrarea Patria, patriotul și patriotismul nu aparține literaturii didactice, nefiind un manual pe baza căruia se preda în școlile publice, ci poate fi plasat în avangarda gândirii politice românești; ii) în al doilea rând, locația temporală în imediata proximitate a evenimentelor revoluționare de la 1848 explică de asemenea conținutul heterodox al lucrării. Florian Aaron construiește o teorie a patriotismului cu cărămizi conceptuale pe care le împrumută din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în miezul unei culturi istoriografice în curs de consolidare, ale cărei concepții bazale au influențat configurarea discursului didactic prezent în manualele școlare. Din acest motiv este imperios necesară zugrăvirea climatului istoriografic (și ideologic) în interiorul căruia s-a articulat discursul didactic. Avangarda istoriografică: de la luminismul Școlii Ardelene la romantismul pașoptist. Liniile de forță ale memoriei colective românești specifice primei jumătăți a secolului al XIX-lea, continuate sau frânte în epocile ulterioare, au fost trasate cu precizie de travaliul istoriografic întreprins de membrii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Școlii Ardelene și romantismul pașoptist) a dat prima formulă completă și clară a conștiinței naționale românești, de pe platforma căreia s-au ridicat revendicările politice (naționaliste) și sociale (democratice) pe durata întregului secol al XIX-lea. Tot din acest elaborat al avangardei istoriografice românești se vor decanta, filtrate prin sita cenzurii și a discursul didactic, elementele care vor compune prima formulă a memoriei istorice naționale românești. Ariergarda discursului didactic: decantarea ideilor avangardiste, trecute prin filtrul cenzurii, în memoria colectivă. Chiar dacă unele dintre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fi considerate un fel de "manuale-surogat" (N. Iorga, spre exemplu, a emis ipoteza că opera lui Samuil Micu, Istoria pentru începutul românilor în Dacia, ar fi putut fi utilizată ca manual didactic [Mârza, 1982-1983, p. 577]), ele rămân plasate în avangarda gândirii istoriografice, creatoare a unei paradigme interpretative. Coordonatele centrale care definesc paradigma latinistă sunt: latinitatea absolută a poporului român, identitatea romano-română, continuitatea romanică după retragerea aureliană, unitatea etnico-teritorială a românilor și a spațiului românesc, spiritualitatea creștină timpurie a poporului român
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost ea zugrăvită în manualele de istorie. Centrajul pe conținutul manualelor de istorie special proiectate în scopuri educative permite, pe lângă determinarea conținutului memoriei colective, și detectarea prelungirilor și reflexiile paradigmei latiniste a Școlii Ardelene și mai apoi ale celei romantice (avangarda interpretării istoriografice) în literatura didactică (ariergarda consensului societal). Analiza se va axa pe puținele manualele de istorie publicate în prima parte a secolului al XIX-lea până după momentul unirii principatelor danubiene și al reformei educației din 1864: Manualul de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
școli romantice. Acest fapt al apartenenței la o paradigmă devenită oarecum desuetă în preajma momentului '48 al secolului al XIX-lea este explicabil tocmai prin caracterul de ariergardă al literaturii didactice. Două trăsături majore caracterizează literatura didactică în raport cu cea plasată în avangarda reflecției politice, culturale și istoriografice: a) decalajul temporal, în sensul că ideile novatoare sunt receptate în consensul oficial și introduse în manualele școlare cu o întârziere care în cazuri extreme poate fi și de câteva decenii; b) moderația și precauția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]