3,547 matches
-
canonul lite rar țesut în jurul Junimii - Mihai Eminescu ori Ioan Slavici. Ceea ce îi definește pe acești „executanți“ este relația de dependență cu cei care le pot oferi, după caz, ocazia unei formări intelectuale în străinătate sau șansa unor poziții în cadrul birocrației românești. În nici un moment, cei care aparțin acestui ultim cerc nu pot aspira să dețină gradul de influență al celor care conduc destinele Junimii. Este vorba de o dinamică socială care explică și nuanțele ce apar între variantele de discurs
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
problema. Este posibil ca soluțiile la problemele ce au sta la baza cercetării prezentate să fi fost descoperite anterior, însă deschiderea argumentării tocmai încearcă să ascundă aceste soluții. În felul acesta unii cercetători își generează "obiectul" de activitate, luând naștere birocrația științei. Știința poate fi birocratică, tinzând să-și perpetueze obiectul de activitate; mai exact, oamenii de știință tind să argumenteze cu mult patos importanța obiectului lor de cercetare, determinând uneori menținerea unor direcții de cercetare redundante, care și-au epuizat
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
poliției, în primii ani ai tranziției, a acționat inhibitor asupra intervenției acestui organism, mai ales în situații care nu erau definite clar din punct de vedere cultural și legal. Criza încrederii în sistemul juridic. Percepția publică asupra funcționării sistemului juridic (birocrația acestuia, ritmul lent de soluționare, subiectivitatea și corupția) a determinat reticențe serioase în apelarea la intervenția justiției. ● Liberalizarea sexuală bruscă, mai ales sub influența mass-media, a accentuat imaginea femeii ca obiect sexual. Explozia industriei sexuale și îndeosebi a prostituției a
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de victimă a violenței într-o măsură mai mare decât bărbatul poate fi explicat dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, femeile pot fi supuse acelui tip de violență structurală care are un caracter impersonal și este exercitată „de birocrațiile publice sau private, de instituțiile și organizațiile societale” (Mihăilescu, 2003, p. 140), iar pe de altă parte, sunt victimele violenței personale „exercitate de un individ sau de un grup mic, agenții violenței putând fi identificați direct” (Mihăilescu, 2003, p. 140
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Unul dintre aceste puncte îl constituie accesul redus la servicii medicale și autonomia restrânsă a CNAS/ CAS prin lipsa condiționărilor cantitative și calitative din contractul-cadru. Mergând mai departe cu analiza, managerii sistemului și partenerii sociali scot în evidență managementul neperformant, birocrația excesivă și corupția, controlul ineficient. Oportunitatea ar fi autonomia reală a CNAS și informatizarea acesteia, crearea de alternative viabile. Volumul se încheie cu un glosar de termeni utilizați în domeniu, bibliografia și chestionarul utilizat în cercetare. Cartea suscită un interes
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și pentru obținerea împrumutului (a fost contactat reprezentantul unui consorțiu bancar anglo american) necesar finanțării. Din acest moment se intră într-o poveste lungă, cu multe personaje, cuprinsă în cîteva volume groase de arhivă:9) o poveste complicată, despre incompetență, birocrație, concurență neloială, risipă etc., care se întinde pe toată perioada interbelică. Principala cauză a tergiversărilor au constituit-o neînțelegerile asupra terenului în care să fie construit: „pe locul vechiului abator”; „la punctul Cremenea”, comuna Letea; unde era „tîrgul de lemne
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Kera Nastasia sau Mania pensiilor”, de V. Alecsandri. Toate reformele învățămîntului de la sfîrșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. XX au vizat limitarea ei. De o eradicare nu poate fi vorba nici azi însă, de vreme ce ce vorbim mereu despre „birocrație”. 4. V. Studii economice-politice (1890-1930), Cu o introducere de A.C. Cuza, Ed. Casei Școalelor, 1930, p. 40-45. De la poezie la reportaj 1. G. N. Tărniceru, ,,Un oraș, după zece ani”, în ,,Bacăul”, 7, nr. 75, 29 iulie 1929, p. 4
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Introducere / 295 Ce este conducerea politică? / 296 Bazele instituționale ale conducerii / 299 Calitățile personale ale liderilor / 303 Cât de mult contează conducerea? / 306 Privire de ansamblu / 308 Bibliografie suplimentară / 309 Partea a V-a IMPLEMENTAREA ȘI CONTROLUL / 311 Capitolul 18 Birocrațiile / 313 Introducere / 313 Guvernele și "obediența" administrației / 316 Responsabilități speciale și independența administratorilor / 320 Statul administrativ sau tehnocratic: mit sau realitate? / 323 Privire de ansamblu / 326 Bibliografie suplimentară / 327 Capitolul 19 Rolul forțelor armate în procesul politic / 329 Introducere / 329
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
același țel ca acest volum, studiul comparativ al guvernării trebuie să aibă în vedere atât "condițiile generale care au condus la dezvoltarea sistemelor politice, cât și factorii specifici care privesc caracteristicile structurilor politice, fie ele grupuri, partide, guverne, adunări sau "birocrații" (Introduction to Comparative Government, 1969). Acesta a fost la origine scopul studiului comparativ al guvernării, în vremea când Aristotel scria Politica, și același scop se urmărește și acum, când schimbările din multe țări și chiar colapsul regimurilor aparent puternice din
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
al elementelor din societate care formează un astfel de sistem politic. Aceste elemente includ corpuri stabilite de constituții, cum sunt președințiile, cabinetele și forurile legislative; dar includ și partide, grupuri (până într-acolo încât acestea iau parte la politicile guvernamentale), birocrații și tribunale. Astfel, sistemele politice se și aseamănă, dar se și deosebesc în două direcții. Mai întâi, multe din elementele acestor sisteme sunt aceleași, dar nu toate; unele există numai în anumite sisteme politice. În al doilea rând, modul în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dacă recunoaștem că acestea constituie un sistem politic în care sunt inițiate, se dezvoltă și sunt implementate politici. Obiectele principale de analiză ale studiului comparativ al guvernării sunt instituțiile, organizațiile sau structurile sistemului politic precum grupurile, partidele, forurile legislative, cabinetele, birocrațiile și tribunalele. Instituțiile sunt modelate prin valorile sau normele care prevalează în societate. Sistemele politice se schimbă în timp, ca rezultat al modificărilor fie ale normelor, fie ale acordurilor instituționale, fie ale comportamentului. Problema dezvoltării politice este așadar un aspect
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
configurarea instituțiilor și grupurilor se bazează în mare parte (dar nu întregime) pe prevederi constituționale proiectate în mod deliberat pentru a implementa normele sistemului politic. Acesta este în special cazul parlamentelor sau congreselor, însă și curțile de justiție, executivul și birocrația sunt modelate într-o anumită măsură de constituție. Totuși, încă din secolul al XIX-lea, când au fost elaborate primele constituții, sistemele liberale și liberal-democratice au inclus multe instituții care nu erau nici măcar menționate în constituții. Dintre acestea, cele mai
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a regimurilor liberal-democratice poate fi astfel descrisă ca fiind bazată pe un număr de arene bine definite (parlamente și executive, dar și parlamente și executive locale și regionale) în care există două niveluri principale de agenți, partidele și grupurile, în timp ce birocrația este influentă pe alt palier. Pozițiile acestor două tipuri de agenți sunt diferite. Partidele joacă rolul principal și ocupă poziția centrală a scenei politice; în mod tipic, ele execută mișcările principale sau au replicile principale. Grupurile sunt în mod normal
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
deoarece singurele elemente care contează sunt grupările tradiționale și ierarhiile existente între aceste grupări și în cadrul lor. Astfel, nu există nicio arenă politică în sine, nici măcar una precar definită. În particular, nu există partide politice și adesea nici măcar un parlament. Birocrația însăși este extrem de limitată, cel puțin în țările cele mai tradiționale. Ceea ce caracterizează aceste regimuri este loialitatea individuală sau de grup care pornește la nivel de mici unități (de exemplu în sate sau în clanuri) și se deplasează la nivel
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
etnice, pe de o parte pentru că fiecare societate se supune unor influențe exterioare care subminează grupările tradiționale, și pe de altă parte din cauza mobilității geografice și sociale a populației. Astfel, sistemele politice tradiționale inegalitare încep să se schimbe: instituții precum birocrația și forțele armate devin mai puternice, iar grupuri noi cu scopuri specifice precum patronatele și chiar sindicatele ajung să aibă un rol. Cât timp aceste evoluții se petrec la scară mică, sistemul politic încă poate fi descris ca tradițional; însă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de a încuraja schimbarea în societate. Dar aceste partide au de înfruntat dificultăți impuse de opoziția dintre tendințele conservatoare ale grupărilor tradiționale și presiunea pentru "modernizare" pe care vor să o promoveze unele grupuri mai noi și în multe cazuri birocrația și chiar armata. Prin urmare partidele sunt frecvent împărțite între acelea care reprezintă în primul rând grupările tradiționale și acelea care pretind cel puțin să sprijine și să mobilizeze cererile grupurilor mai noi (deși multe partide din aceste țări se
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
populiste nu pot ține de obicei în șah grupările tradiționale. În Africa, în unele părți din Orientul Mijlociu și într-o măsură mai mică în restul lumii, partidele unice populiste au încercat să mențină un echilibru între interesele grupurilor "modernizatoare" (inclusiv birocrația) și interesele forțelor tribale sau etnice. Acolo unde s-au instalat, sistemele cu mai mult de un partid nu par să fi schimbat în mod considerabil imaginea, însă conflictele etnice s-au amplificat într-o oarecare măsură. Aceste dificultăți explică
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
trecut. Acest obiectiv este evident mai ușor de atins când sistemul politic autoritar inegalitar înlocuiește un sistem tradițional, și în special atunci când monarhul este determinantul acestei mișcări. Totuși, chiar și atunci sunt dificultăți, deoarece apar și instituții mai moderne, inclusiv birocrația. De aceea baza sistemelor politice autoritare inegalitare constă în esență în forțele armate, deoarece acestea nu numai că asigură puterea fizică de control și subminare a opoziției, dar pot ajuta și la consolidarea principiilor ierarhice pe care regimul dorește să
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
grupurilor în sistemele populiste este hibridă și duce la conflicte interne grave, configurația instituțiilor în sistemele politice autoritare inegalitare este întrucâtva artificială. Grupările tradiționale constituie sprijinul regimului, dar sunt de obicei prea slabe. Armata încearcă să umple acest gol, în timp ce birocrația are un rol foarte important în procesul de luare a deciziilor la nivel public. Ca rezultat, configurația instituțiilor tinde să se desprindă de caracteristicile societății. Constrângerea trebuie să fie puternică, cu excepția situației când liderul poate păstra regimul prim propria "carismă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
eficiența birocratică este dificil de descris cu exactitate și mai ales de cuantificat, se pot indica exemple specifice care să sugereze că "progresul" în societate depinde de "progresul" în sfera administrativă. Totuși, este greu de înțeles de ce structura statului și birocrația ar trebui selectate ca fiind singurele elemente de care trebuie să depindă dezvoltarea politică. Luarea deci-ziilor politice rezultă din activitățile care au loc în cadrul tuturor structurilor politice, incluzând grupurile, partidele, parlamentele, executivele și birocrațiile; ineficiența în oricare din ele ar
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de înțeles de ce structura statului și birocrația ar trebui selectate ca fiind singurele elemente de care trebuie să depindă dezvoltarea politică. Luarea deci-ziilor politice rezultă din activitățile care au loc în cadrul tuturor structurilor politice, incluzând grupurile, partidele, parlamentele, executivele și birocrațiile; ineficiența în oricare din ele ar trebui așadar să ducă la lipsa dezvoltării. Astfel, dezvoltarea politică pare în general să privească modul în care sunt luate deciziile din momentul în care sunt concepute până în momentul când sunt pe deplin implementate
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
rol major în stabilirea societății bune, atunci trebuie explorat dacă nu cumva există un teren comun dedesubtul normelor și valorilor care par să fie subiective. În același timp trebuie să explorăm și rolul pe care toate structurile (și nu doar birocrațiile) îl joacă în eficientizarea și implementarea procesului de luare a deciziilor. Am văzut în ultimele două capitole că viața politică se preocupă atât de structuri cât și de norme; nu ar trebui să ne surprindă faptul că evaluarea dezvoltării politice
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
exemplu, grupurile extrem de dezvoltate pot produce o situație în care cererile să fie atât de numeroase încât sistemul să nu poată răspunde (situație numită de obicei supraîncărcare politică) (Rose și Peters, 1977). Însă aceasta ar însemna că parlamentul, executivul sau birocrația nu sunt cu adevărat adaptate la caracteristicile altor structuri ale grupurilor în special. Dincolo de instituționalizarea fiecărei structuri, trebuie să luăm în considerare interconexiunile dintre structuri. Și nu este clar în ce mod pot fi evaluate aceste interconexiuni. Ca o primă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
capitol ne vom concentra mai curând asupra principalelor moduri în care grupurile afectează sistemele politice, decât asupra unei descrieri propriu-zise a acestora. Totuși, în capitolele următoare vom examina grupurile care sunt cu adevărat instituții politice, precum partidele, forurile legislative și birocrațiile, examinând apoi modurile specifice în care aceste instituții se leagă de alte grupuri. În știința politică și între politicieni au existat controverse însemnate privind ce ar trebui să constituie rolul "adecvat" al grupurilor în viața politică; aceste controverse chiar au
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
imigranți sau schimbărilor în structura socială, de exemplu, ca rezultat al industrializării, care duce la sosirea unui mare număr de muncitori în orașe. Relațiile comunitare se pot dezvolta și pe baza instituționalizării unei entități politice sau administrative precum armata sau birocrația. În astfel de organizații ne putem aștepta la apariția treptată a unui spirit de corp. Ca rezultat, în cadrul instituției se vor dezvolta sentimente de apartenență, instituția devenind o caracteristică a grupului comunitar. Astfel de entități pot fi numite instituționale, în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]