5,404 matches
-
un gânsac și gânsacul pe o pungă. Apoi, cerându-i fratelui său, după obicei, boii și carul, merge în pădure să ia lemne, se rătăcește, aruncă cu toporul în niște lișițe și-i cade toporul în heleșteu, sălașul dracilor. Pierde boii și carul fratelui, îi cere și iapa, pe care o pierde de asemenea. Îi trece prin cap să construiască o mânăstire, unde să se călugărească, după spusa fratelui său. Scaraoschi vrea să-l mituiască, oferindu-i un burduf de bivol
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
prezentând la sfârșitul Introducerii, care se întinde pe parcursul a 55 de pagini un material consacrat toponimiei acestor locuri, numelor de persoane caracteristice oamenilor din Țara Hațegului, numelor de animale folosite mai ales pentru oi și capre, dar și pentru vaci, boi, câini, țapi. Urmează esența monografiei, capitolul Texte, la începutul căruia Densusianu prezintă alfabetul diacritic pe baza căruia s-au efectuat culegerile sale cu scopul de a conserva cât mai fidel pronunția locală . Monografia propriu-zisă are 360 texte literare, un loc
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
oițele pe munci, / Ciobanii -s la Cernăuți, / Si oile umblă turbate / Zbiară că nu-s învățate / Cu ciobani din alte sate / Mi-a trimis chica-napoi, / Să-mi năimesc cioban la oi / Pân ce eu voi cătăni / Oile s-or prăpădi, / Boii -n grajd vor flămânzi, / Părinții-or îmbătrâni, " Densusianu prezintă și câteva păreri mai „răzlețe" în care se exprimă și părțile mai întunecate ale păstoritului: Oile se pasc la câmp, / Tot pe ploaie și vânt, / Fire-ai maică, blestemată, / De ce nu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Ovid Densusianu ne prezintă ca dovezi ale transhumanței pe aceste meleaguri fragmente din diferite balade, colinde, doine. Astfel este fragmentul care vorbește de drumul Bărăganului „Bătut, e Doamne, bătut / Drumul Bărăganului / de talpa ciobanului / Nu-i bătut de car și boi, / Ci picioare de oi / Si de câni tălăpăgoși / Si ciobani frumoși" sau fragmentul despre trecerile ciobanilor spre Dunăre: 37 „De la Craiova la vale / Busuioc rogu răsare : / Cine mi 1-a semănat / Ciobanii când au plecat / Si cine mi 1-a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
apropoierea contactului cu regiunile învecinate. Sub aspect funcțional, unele sunt orașe industriale monofuncționale miniere, precum orașele mauritaniene Zoueratte și Fdérik, specializate în extracția minereului de fier; altele sunt specializate pe exploatarea fosfaților, cum sunt orașele marocane Khouribga, Youssufia, Benguérir și Bou Craâ. Există și o serie de orașe ale petrolului, precum Hassi-Messaoud, oraș dezvoltat în mijlocul Saharei în perioada postbelică. Multe din aceste orașe sunt centre primare, în care predomină activitățile agricole din oaze, ele reprezentând un hibrid de tranziție între rural
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
peisaj nu a constituit niciodată un scop în sine. Simplă descriere nu îl mulțumea pe cel care adesea preferă să interiorizeze imaginile: astfel poezia Pământ se încheie cu versurile: Munți goi, câmpuri cu iarba de demult / ce așteptau turme și boi / al vostru rău e-n mine / mă scobește. Cuvintele amintesc de manieră în care Giacomo Leopardi interioriza peisajele conturate în poezie și de: când stânci și vai puștii (...) domnea necunoscută / pace; (...) și nearate / ogoare (Imn patriarhilor, vv. 27-32) și de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Cuvintele amintesc de manieră în care Giacomo Leopardi interioriza peisajele conturate în poezie și de: când stânci și vai puștii (...) domnea necunoscută / pace; (...) și nearate / ogoare (Imn patriarhilor, vv. 27-32) și de fragmentul din Cântecul cocosului silvestru: Nu muget de boi pe pajiști.229 Numeroasele opinii exprimate în legătură cu opera de debut a viitorului laureat Nobel au în comun dezvăluirea și explicarea asemănărilor, lăudarea sau blamarea lor. Indiferent de tonalitatea discursului critic, favorabil sau contrar, primele recenzii au contribuit la constituirea unei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
analizat talentul leopardian de a contura spații finale de tăcere. În Cântecul cocosului sălbatic poetul a zugravit sfârșitul universului prin negații repetate ce anulau bogăția de sunete din viața naturii și a omului: n-ar mai fi nici muget de boi pe pajiști, nici zgomot de sălbăticiuni prin păduri, nici cântec de păsări prin văzduh, nici zumzet de albine sau de fluturi n-ar mai străbate câmpia, nicio voce, niciun murmur, în afară de cel al apelor, al vântului și al furtunilor nu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
locul/ Să nu amorțim cu noaptea-n cap.// Mulți suntem câți saci avem în sănii,/ Am trecut prin miezul nopții plaiul,/ Fiecare după sacul lui,/ Să nu-i schimbe cineva mălaiul.// Roata morii stă înțepenită,/ Râul înghețat trosnește-n vânt,/ Boii i-am legat de stâlpii porții/ Și aștept să-i scoată din pământ.// Gerul se asprește și le-ngheață botul,/ Întunericul e neclintit,/ Parc-a mers și timpul după roata morii/ Și la miezul nopții s-a oprit.// Mă agăț
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Și tu te-ai dat jos." 17 E tonul oricărei mame nemulțumite de neascultarea odraslei, iar Hristos cel înviat îi răspunde docil, ca un copil mustrat: "A, maică, măicuța mea, / Mi-a fost drag / S'aud vântul bătând, / Iarba fâșâind, / Boii mugind, / Plugurile scârțâind, / Voinicii șuierând."18 În alt loc, Fecioara Maria îi spune: "mare putere ți-am dat eu (subl.n.) ție".19 Într-o Poveste a lui Dumnezeu culeasă din Botoșani, ea suflă peste rănile lui Hristos cu Duhul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
țară spre a le face publicitate. Mai mult, spre a risipi îndoielile, el se oferea ca, în prezența unei comisii numită de guvern și "pe un pământ ce i se va însemna, va ara cu un asemenea plug cu doi boi, va samana cu o mașină popușoi sau și cartofe și apoi, la vreme cuviincioasă, cu alt plug va prăși și, în sfârșit, la vreme, va scoate cartofele cu plugul". Încredințate astfel în privința rentabilității lor, după efectuarea unor asemenea probe practice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
alte țări, de multă vreme cu folos sunt întrebuințate"8. Soluția propusă consta în captarea izvoarelor existente în preajma localității Focșani și adunarea debitelor lor într-un singur bazin, din care, "prin mijlocirea unei mașini ridicătoare de apă, purtată cu patru boi sau cai", apa urma a fi transferată într-un alt bazin, superior, de unde apoi putea fi distribuită în urbe. Cu ajutorul acelor "mașini ridicătoare cu țevi sugătoare" (probabil, motopompe) ale căror planuri, preț de cost și modalitate de achiziționare le anexa
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
țeri înainte de 300 ani. Țăranul, fiind aice sărac, nu este în stare a-și cumpăra scumpul fier trebuitori pentru pregătirea unui plug bun și lucrează cu a<le> sale nedeplinite unelte de arat, cu carul său cel neferecat obosește puterea boilor și isprăvește abie pe giumătate cât un țăran din Germania sau din Franția ar isprăvi tot în acel timp. Cum că înființarea fabricilor de fier în țară este foarte trebuitoare pentru dezvălirea și înflorirea industriei, de asemine lămurit se vederează
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
totdeauna. 15. Neapărat este a să da locuri de pășune, atât pentru vitele întrebuințate la fabrică, cum și pentru acele a<le> lucrătorilor ei, drept care antreprenorii și urmașii lor vor fi datori a plăti de toată vita de cal, de bou, de vacă, câte 4 lei pe an, iar pentru alte mai mici, precum: oi, mascuri (porci n.ns. D.V.) ș.a. 1,5 lei în două câștiuri; pășunea păsărilor domestice a<le> coloniștilor va rămâne nesupusă la nici o dare. 16. Atât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
roata morii se mai învârtea. dar unde sunt ogarii mei frumoși? i-au împușcat mogulii într-o seară. doar doamna farmacistă, la strămoși, le prescria pilulele de ceară. bunicul îmi zâmbește sub prichici. el m-a-nvățat cum se țesală boii. îmi ridicasem casă de chirpici și mă-nchinam la scâncetele ploii. mileniul tânăr și-a lăsat mustață și barbă - mirosind a Rasputin. prin cazinouri monștrii se răsfață și-ar fi momentul să murim puțin. dar nu avem războaie mondiale. eroii
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
Huși, la Vaslui tovarășii își dădeau în petic sau îi durea undeva de UTC și MTP, lucru care îl enerva la culme pe „guru” cu stea roșie în frunte și cu ciocanul și secera în geanta-i din piele de bou, ca și a proprietarului ei. După ce-și descrie în câteva cuvinte „prodigioasa” activitate hușeană (pioneri, gazete de perete, propagandă, șamd), lătrăul de partid se lamentează iarăși când vine vorba de vasluienii din turma ce ar vrea-o adunată în jurul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
f. Stabilizarea monetară - aprig discutată în mediile sătești Datorită inflației galopante din acei ani, masa monetară internă ajunsese uriașă. Mulți vârstnici își amintesc de unele prețuri aberante de atunci, de genul „zece milioane un cocoș” sau „200 de milioane un bou”. Această nemaiîntâlnită inflație a mai fost provocată și de prezența trupelor sovietice de ocupație. Obligația întreținerii acestor hoarde revenea în totalitate țării noastre, recte bolșevicilor ce acaparaseră întreaga putere politică atât la București cât și în teritoriu. Țăranii fuseseră obligați
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
plecat Am plecat să colindăm Și o veste ca să dăm Nea venit zi cu soare Și e mare sărbătoare An nou plin cu libertate Vă urăm sănătate, Cu toți să ne unim Și din Bice să pocnim Mai îndemnați la Boi Înco Roată măi Flăcăi (Hăi, hăi) Dumnezeu nea ajutat De ciocoi noi am scăpat Avem țară liberă Speculanții tremură, Țara noastră ca un rai E condusă de un crai Frumos de pe plai Regele Mihai Ce ia dat D-zeu Să
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
votăm De cămătari să scăpăm Că numai acest Partid Ne ia jugu de pe gât Și ei luptă cu respect Pentru Sfântu nostru drept Trăească în veci unirea Unirea și înfrățirea De muncitori funcționari Și de harnicii plugari Și alăturați de boi Înco roată măi flăcăi Hăi, hăi De veți trăi și vom meni Și la anul vom veni Și atunci să vă găsim Cu holde bune și bogate Coșarele înfundate Cu grâu și cu popușoi Ia opriți pe loc flăcăi La
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Bârzești veneau grupuri infinite de refugiați; femei cu câte un copil în brațe și cu câte 2-3 în jurul ei, sau oameni bătrâni înotând prin noroi amestecat cu zăpadă, răsuflând din greu sub povara spuzei de bagaj. Pe șes se vedeau boi, vaci și turme de oi care veneau încet, fără să le înmâie cineva. (...) M’am întors înapoi și am ajuns în sat odată cu coloanele de soldați și de refugiați care în zadar încercau pe la casele sătenilor ca să’i găzduiască căci
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din noua recoltă decât armatei. Grija zilelor ce vor veni după război, era o preocupare importantă a autorităților vremii odată ce într-un „ordin de serviciu” din 28 mai 1917 se spuneau următoarele: „...vitele se iau toate (pentru armată n.n.) afară de boii de muncă, vacile cu lapte, vacile sterpe bune de jug, gonitoarele, adică femeile (sic!) care au intrat pe-al treilea an. (...) de asemenea, nu veți lăsa să se taie mânzatele sau Vitele care se prezintă excepțional de frumoase, fiind de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
osii de fer, complect, în valoare de 200 de lei care i-a fost reținut de Batalionul de Etape al Rgt. 66 Infanterie”. Totuși, din dorința de a face un ban în plus, unii țărani care plecau cu carele cu boi la Iași, Roman sau Bacău, se întorceau fără aceste prețioase animale strategice deoarece le vindeau „Măcelarilor sau Rușilor”, fapt constatat în octombrie 1917. Deoarece timpurile impuneau și o rigoare desăvârșită, în preajma marilor bătălii ale verii anului 1917, șeful Statului Major
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de 14 decembrie 1917 un „Post Antiaerian”, care, printr-o adresă secretă emisă de Comisia Mixtă de Rechiziții Vaslui și trimisă primăriei Oșești, cerea ca „...într-un eventual caz de evacuare să ni se aloce din comuna dv. 162 de boi de jug”. Sigur că o formă de subminare de către dușmani a economiei, atâta cât mai rămăsese, a fost și moneda de hârtie emisă de „Banca Generală a României din teritoriile țării ocupate de inamic” așa că Administrația Financiară Vaslui a emis
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
s-a datorat grevelor declanșate de muncitorii uzinelor Woith în luna decembrie 1922. Dintre detaliile amuzante legate de traseul parcurs de turbină de la magazia gării la hidrocentrală, amintim aici faptul că transportul a fost efectuat cu ajutorul „unui camion tras cu boii primăriei” - camionul fiind împrumutat de municipalitate de la S. Filderman. Pe data de 4 august 1923, conform datelor din procesul verbal de recepție provizorie a lucrărilor, inginerul Filip Hudic avea să constate următoarele: „(...) mașinile, aparatele și toate accesoriile lor au fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
începuturile în prima jumătate a secolului al XIX-lea. La început, cărbunii au fost utilizați pentru a pune în mișcare vapoarele de pe Dunăre și pentru a pune în funcțiune moara cu aburi din Iași, unde se transportau cu carele cu boi. După 1870, exploatarea cărbunelui din această regiune s-a intensificat, în special datorită politicii de dezvoltare a rețelelor de cale ferată, promovată de domnul Carol I, C.F.R.-ul fiind, până la apariția locomotivelor electrice, principalul beneficiar al producției minelor de cărbuni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]