3,322 matches
-
rolul de limbă de comunicare în întregul imperiu, nu numai în cadrul aparatului de stat ci și în viața economică bulversată de expansiunea industrială. Ea va trece chiar, printr-un proces de contaminare naturală, din domeniul profesional, în cercul familial, în cadrul burgheziei moderne și al mediilor dornice de promovare socială, în timp ce elita evreiască va abandona limba idiș în favoarea germanei. Să nu uităm că certurile lingvistice și naționale vor determina un blocaj al Parlamentului. În 1906, împăratul Franz-Iosif va încerca să învingă opoziția
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Ladurie, Le Carnaval de Romans, Paris, Gallimard, 1979. 121 Cf. L. Valensi, Fables de la mémoire, Paris, Seuil, 1992. 122 După Y.-M. Bercé, Croquants et Nu-Pieds, Paris, Gallimard-Julliard, 1974. 123 J. Delumeau, op. cit., p.143 (citîndu-l pe Daniel Mornet) 124 Burghezii pretindeau aplicarea impozitului individual și nobilimii, iar aceasta cerea abrogarea dreptului de a moșteni posturile publice cumpărate de către burghezi. 125 Cf. E. Le Roy Ladurie, L'Ancien Régime de Louis XIII à Louis XIV, Paris, Hachette, 1991, p.66. 126
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
plecat și eu, fiind obligat atunci să renunț la cetățenie. Cum se pleca În acei ani? În acei ani nu se pleca, de regulă, decît cu mari greutăți, clandestin, Începînd din 1947, de la Începutul anului 47, cînd lumea, mai ales burghezia, și-a dat seama că situația era fără scăpare, se pleca foarte greu cu forme legale, plecau cu forme legale pe atunci evreii, pentru că era politica statului român de a favoriza plecarea evreilor. Germanii, cealaltă mare minoritate etnică, nu puteau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
După aceea, Încetul cu Încetul au reușit să mai plece cîte unii legal, pînă cînd prin 1965-66 au Început să se Înmulțească plecările, obținute foarte greu, și totuși aprobate În cele din urmă, datorită politicii guvernului comunist, care Împingea fosta burghezie, intelectualii vechiului regim peste granițe. Fosta burghezie a orașelor, căci pentru chiaburi sau elementele anticomuniste de la sate nu exista nici o poartă de scăpare. Și totuși, după ’58, nu apare posibilitatea răscumpărării, după ce la Londra s-a Încheiat un aranjament Între
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să mai plece cîte unii legal, pînă cînd prin 1965-66 au Început să se Înmulțească plecările, obținute foarte greu, și totuși aprobate În cele din urmă, datorită politicii guvernului comunist, care Împingea fosta burghezie, intelectualii vechiului regim peste granițe. Fosta burghezie a orașelor, căci pentru chiaburi sau elementele anticomuniste de la sate nu exista nici o poartă de scăpare. Și totuși, după ’58, nu apare posibilitatea răscumpărării, după ce la Londra s-a Încheiat un aranjament Între Jakober, un controversat om de afaceri britanic
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fascistă de cercurile de stînga din Franța și de către partidele comuniste din Europa de Est - și, bineînțeles, mai exista atunci, acum 40 de ani, o clasă muncitoare care acum a dispărut. În Occident astăzi nu mai există clasă muncitoare, există o mică burghezie și cei care mai lucrează ca muncitori, lucrează ca muncitori calificați, nu mai au mîinile mînjite de ulei, lucrează la mașini perfecționate, se respectă programele de opt ore, pleacă În vacanță peste mări și țări; nu se mai poate vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mediul rural și din cel urban au creat contextul istoric favorabil ideologiei liberale. De asemenea, povestea socialismului nu ar fi început fără Revoluția Industrială, fără mașini de lucru, fără fabrici și uzine, fără conflicte sociale acute între muncitori și patroni (burghezia), fără necesitatea umană a unei protecții sociale prin intermediul legilor. Luptele pentru drepturi ale muncitorilor din Anglia, Franța, Germania și SUA nu au rămas fără urmări în gândirea și în practica din secolul al XIX-lea. Utopia unui stat comunist, a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sau Al. Constantinescu erau proprietari de mari intreprinderi, membri în consiliile de administrație, preocupați de afacerile bancare, industriale, sau comerciale, dar și mari moșieri 67. După 1920, depășind o perioadă de criză, PNL și-a lărgit baza socială atrăgând intelectuali, burghezie mică și mijlocie, fruntași ai băncilor comerciale, sau țărănime înstărită 68. Lărgirea bazei sociale a fost o necesitate pentru PNL, făcând parte dintre măsurile inițiate pentru adaptarea la noile condiții sociale și politice create după 1918, ca urmare a Marii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de apropierea alegerilor generale. Gh. Strat oferea și soluții pentru o delimitare clară a georgiștilor de liberalii din partidul de guvernământ : "liberalismul nu va putea învinge greutățile ceasului de față decât rămânând credincios originilor lui, creând cu duh național acea burghezie autohtonă care să desăvârșească opera abia începută a înaintașilor, spre a aduce la o viață cu adevărat liberă un întreg popor abrutizat de moliciunea politică și de abuzurile unei administrații nărăvite". El rămânea astfel în linia impusă de președintele partidului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
momente ale existenței lui. Așezat la răscrucea a două demagogii de stânga și de dreapta, liberalismul, doctrină de echilibru și de rațiune nu va putea învinge greutățile ceasului de față, decât rămânând credincios originilor lui, creând cu duh național [o] burghezie autohtonă". Încercând o caracterizare a acțiunii politice desfășurate de partidul în care se înrola, Gh. Strat aprecia că îi era caracteristic "un patriotism fără excese și fără agresivitate, disprețuind demagogia și echivocul, afirmând [...] doctrina unui liberalism regenerat"357. Devenit președinte
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
personaje-măști, balerini. Toate, slujind un proiect dramatic orgolios, dar fără o deosebită percutanță în plan valoric. Talentul, la S., nu-i pe măsura gândirii lui teatrale efervescente. Într-o țară capitalistă - ca om de stânga, autorul are ce are cu burghezia ahtiată după îmbogățire -, o societate, Harmonia, își propune să perfecționeze rasa umană, izbăvind-o de „mamiferism”. Afacerea absoarbe, din felurite surse, fonduri grase. Utopia lui Novatorius, nepotul Președintelui societății, este o bazaconie grotescă: omul să se nască „din icre”. Șarjă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
Mai se articulează În jurul unei structuri sintactice identice cu aceea a evenimentului fondator. Ea implică o manifestare a muncitorilor Împotriva puterii patronale, manifestare care se dezvoltă Într-o defilare și care, astfel, ia În stăpânire străzile orașului, Încă dominat de burghezie. Pentru a favoriza reușita reuniunii finale, care consacră unitatea proletariatului În fața capitalismului, mijloacele clasice ale riturilor politice sunt puse În mișcare: drapele, insigne, sloganuri, manifeste, imnuri și cântece, toate repetând câteva idei-cheie și ajutând participanții să se identifice cu mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de grupare socială, comicul a fost cristalizat de Marmontel (Élémentes de littérature, 1787, art. Comique), în categoriile nobil, burghez și de rând, distincțiile vizând țintele rizibile și anume: moravurile celor de sus pentru primul tip, pretențiile deplasate, prețiozitatea și impostura burgheziei cu aspirații către nobilime pentru cel de-al doilea și moravurile poporului pentru ultimul. Departajarea pe clase sociale se mentine și la J. G. Sulzer (Allgemeine Theorie der schönen Künste, 1792, 1794, articolul Comisch). În plus, cercetătorul german atribuie câte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
considerent sunt trasate sarcini care vizau "dezmințirea falselor teorii despre gratuitatea râsului caragialian"17 și exploatarea sau fabricarea conținutului ideologic al scrierilor lui Caragiale care se remarcau sau se salvau exclusiv prin "acuitatea observației care demască filistinismul marii și micii burghezii, farsa liberalismului regimurilor politice"18. De altfel, ca toți marii clasici, în special Mihai Eminescu, I. L. Caragiale a fost "anexat"19 ca strămoș ilustru a cărui operă, supusă sfârtecării cu "foarfecele"20 care au înlăturat toate inadvertențele, denaturată și contrafăcută
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
limbajului, capcanele automatismelor redate prin clișee verbale. Mai mult decât Flaubert, considerat un precursor al lui Jarry și Eugen Ionescu pe tărâmul limbajului literar subminat de nonsens, la Caragiale frecvența locurilor comune devine expresia prostiei absolute deținute cu supremație de burghezia închistată în snobism și pseudocultură. În lucrarea Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, Al. Călinescu își asumă răspunderea redactării unui "Dicționar de idei primite", între care celebre au devenit pseudodefinițiile despre "sufragiu universal" ("A!, înțeleg! Bate în ciocoi, unde mănâncă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX-lea adusă de nevoia de locuințe urbane, dar și de noul mod de viață al orașului industrial și liberal. Imobilul cu apartamente de Închiriat este folosit pentru toate stările sociale: pentru marea burghezie pariziană, pentru defavorizați (locuința socială). Modelul se răspândește și, În multe orașe europene, apar blocuri Înalte pentru diverse tipuri de utilizatori. După cel de-al Doilea Război Mondial, blocurile reprezintă cel mai vizibil și mai uniform răspândit produs al urbanismului
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
a conceptului de literatură care începe să acopere sensuri tot mai disociate și heterogene. Literatura devine, în primul rând, un instrument de afirmare și difuzare al Luminilor. Cauzele istorice sunt bine cunoscute: criza vechii societăți absolutiste, idealurile unei noi clase (burghezia) în ascensiune, perimarea vechilor dogme, marele elan polemic și reformator etc. Aceste noi începuturi duc inevitabil șa nașterea unei noi lumi literare, o nouă cultură ia astfel ființă. Printre mutațiile survenite în spațiul literaturii se constată punerea accentului pe valoarea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
-și producă propriile valori. Totuși, spre sfârșitul secolului al XIII-lea, regii capețieni, în special Filip II August și Ludovic al VIII-lea, au favorizat emanciparea juridică a orașelor, cel puțin atunci când acestea se situau în afara domeniului regal. Alianța cu burghezii viza slăbirea puterii senioriale. Nu putem detalia aici marea diversitate a mișcării comunale*: pretențiile sale au mers de la obținerea unor privilegii în cadrul libertății sub supraveghere (favoruri fiscale, garanții de ordin judiciar împotriva exercitării arbitrare a autorității senioriale, "pacea pieței" etc.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
municipale. Aceste responsabilități devin surse de prestigiu, de recunoaștere socială și de îmbogățire, ceea ce determină oligarhiile urbane să se lupte pentru a ajunge la conducere. Dacă în secolul al XIII-lea notează Jacques Ellul încă există o reînnoire constantă a burgheziei cu fiecare generație, la sfârșitul secolului al XIV-lea, în Franța se formează dinastii burgheze"1. Această închidere progresivă a burgheziei față de integrarea de oameni noi este însoțită de o îngustare a concepției acesteia despre "binele comun". În perioada de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a ajunge la conducere. Dacă în secolul al XIII-lea notează Jacques Ellul încă există o reînnoire constantă a burgheziei cu fiecare generație, la sfârșitul secolului al XIV-lea, în Franța se formează dinastii burgheze"1. Această închidere progresivă a burgheziei față de integrarea de oameni noi este însoțită de o îngustare a concepției acesteia despre "binele comun". În perioada de expansiune economică relativă pe care o cunoscuse Evul Mediu, între secolele XI-XIII, elitele urbane încercaseră să administreze orașul în interesul tuturor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
s-a înfăptuit luarea sub tutelă a orașelor, ceea ce marchează sfârșitul mișcării comunale. "Odată cu domnia lui Ludovic al XI-lea se deschide o nouă epocă de aservire. Atunci se manifesta în orașe, cu o forță mai mare ca niciodată, dominația burgheziei sus-puse, copleșită de atenții și de privilegii personale din partea regelui, dar obligată la o strictă obediență față de el și nevoile lui, fiind cu asprime pedepsită în caz că ar fi opus rezistență"1. Subjugate, elitele urbane regăsesc în secolul al XVI-lea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
întâi Organizarea rațională a ordinii publice. O depolitizare voluntară a spațiului urban Capitolul 1 Crearea orașului modern Lucrările lui Haussmann: alianța viziunii princiare cu speculația Flagelurile orașului Fie că a fost făcută în numele statului monarhic, fie în numele Bisericii sau al burgheziei, guvernarea orașului a constat mult timp doar în înfrumusețarea sau în dotarea sa cu comodități suplimentare. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, ghidate de considerente de prestigiu și de agrement, dar în aceeași măsură și de finalități
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care putea să le revândă la un preț care îngloba și plusvaloarea adusă de lucrările efectuate 1. Beneficiile care au rezultat astfel au fost la rândul lor surse de finanțare a lucrărilor 2. Imperiul trebuia până la urmă să conteze pe burghezia "orleanistă", care percepea totuși exproprierea din motive de utilitate publică ca pe o atingere intolerabilă adusă proprietății. Într-adevăr, exproprierile nu s-au limitat la maghernițele din centrul orașului, ci au vizat în aceeași măsură și locuințele persoanelor importante, precum și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu era rațional din punct de vedere economic să se construiască pentru muncitori locuințe la un preț scăzut. El miza mult pe "mișcarea naturală" care ar fi trebuit să determine populația defavorizată să ocupe locuințele pe care le abandona mica burghezie în favoarea unora mai confortabile. În fapt, nici muncitorii, nici burghezii nu s-au înscris în această logică. Aceștia din urmă nu aveau încredere în locatarii necăjiți care ar fi urmat să le ia locul, iar muncitorii preferau chiriile mici în defavoarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dispunea de priceperea necesară aplicării lor. Jean-Pierre Gaudin a analizat problemele punerii în practică a planificării urbane ca o consecință a echilibrului forțelor sociale pe care se întemeia cea de-a Treia Republică: alianța politică între, pe de o parte, burghezia industrială și bancară și, pe de alta, micii proprietari țărani și meșteșugari. Rezistențele la primele încercări de planificare urbană au rezultat mai ales din presiunile exercitate la nivelul central al statului de către reprezentanții micii burghezii și ai țărănimii independente; aceste
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]