5,569 matches
-
venos stâng, venă cavă superioară) și se asociază excizia nodulilor metastatici pleurali în stadiul IVa [1, 5, 10, 18, 20, 25, 54, 60, 61, 78]. Calea de abord este sternotomia totală mediană, sau cervicosternotomie totală mediană cu deschiderea largă a cavităților pleurale bilateral [36]. Tumorectomia reducțională este indicată în invazia de structuri vitale: aortă, trahee, cord, vase pulmonare mari, nerv recurent. Țesutul restant se va marca cu clipsuri radioopace. Mortalitatea operatorie este mică, indiferent dacă este un timom malign sau benign
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
fiind constituit din două sau mai multe variante histologice (liposarcom, rabdomiosarcom, osteosarcom, condrosarcom, schwanom malign). Tumora fibroasă solitară Se pare că are punctul de plecare în țesutul conjunctiv subpleural. Cel mai frecvent tumora fibroasă solitară apare în spațiul subpleural, în cavitatea pericardică, doar în 1% aceste tumori se dezvoltă în mediastin. În topografia mediastinală primară, principala diferențiere trebuie făcută față de timomul cu celule fusiforme (tabelul 7.10). Tumora poate fi benignă sau malignă, excizia chirurgicală este tratamentul curativ pentru prima entitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
și chirurgul. Reluarea tranzitului intestinal - care permite și reluarea, cu oarecare prudență, a alimentării orale - este condiționată de mai mulți factori: amploarea intervenției și mai ales topografia acesteia (restabilirea tranzitului este mai înceată după operațiile în care se face abordul cavității peritoneale), tipul și durata anesteziei, poate și predispoziții individuale legate de habitusul, vârsta și patologia concomitentă (neurologică, endocrină, vasculară etc.). Semnul cel mai bun pentru evaluarea prezenței tranzitului digestiv este reluarea eliminării de gaze pe cale anală, care poate fi socotită
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
vasului respectiv și a câtorva noțiuni generale de chirurgie vasculară. Dializa peritoneală continuă (DPC) tinde să ocupe o pondere din ce in ce mai mare în patologia chirurgicală a diabeticilor nefropați pe masura creșterii numărului pacienților incluși în programele de dializă. Abordul primar al cavității peritoneale cu inserția cateterului tip Tenchkoff se face de obicei sub anestezie locală în cazul pacienților care nu au avut în antecedente intervenții la nivelul abdomenului inferior. În situația în care pacientul a suferit intervenții chirurgicale abdominale, pentru a evita
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
în antecedente intervenții la nivelul abdomenului inferior. În situația în care pacientul a suferit intervenții chirurgicale abdominale, pentru a evita riscul lezării viscerelor posibil incluse într-un proces aderențial de intensitate diferită, procedeul cel mai sigur este abordul laparoscopic al cavității peritoneale ce va fi efectuat sub anestezie generală. La fel și în cazul reintervențiilor pentru repoziționarea sau înlocuirea unor catetere nefuncționale, când, laparoscopic, poate fi evidențiată cauza ineficienței cateterului (înfășurarea cateterului intraperitoneal de către epiploon, înfundarea tubului cu ciucuri epiplooici sigmoidieni
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
se va evita interesarea cateterului în traiectul său subcutanat sau intraperitoneal; după rezolvarea afecțiunii, peritoneul va fi închis cât mai etanș posibil iar pacientul va întrerupe dializa peritoneală pentru o perioadă de cel puțin 2 -3 săptămâni. Prezența cateterului în cavitatea peritoneală poate determina apariția unor complicații ce necesită de multe ori rezolvare chirurgicală. Apariția, la bărbat, a unui edem important al organelor genitale externe cu scăderea cantității de dializat efluat este urmarea apariției unei hernii inghinale, cu transvazarea lichidului din
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
peritoneală poate determina apariția unor complicații ce necesită de multe ori rezolvare chirurgicală. Apariția, la bărbat, a unui edem important al organelor genitale externe cu scăderea cantității de dializat efluat este urmarea apariției unei hernii inghinale, cu transvazarea lichidului din cavitatea peritoneală, printr-un mecanism nu foarte bine precizat. Laparoscopia exploratorie permite precizarea și localizarea herniei, după care va fi realizată izolarea și ligatura sacului peritoneal și cura herniei inghinale. Peritonita „de cateter” reprezintă una din complicațiile redutabile ale dializei peritoneale
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
sau tuberculoasă, când se asociază o infecție tegumentară severă la nivelul locului de exteriorizare a cateterului sau pe traiectul subcutanat al acestuia. Cateterul va putea fi repus și programul de dializă peritoneală reluat numai după ~ 3 săptămâni de repaus al cavității peritoneale. Rareori, când simptomatologia nu se remite in ciuda înlăturării cateterului, este necesară laparatomia cu drenajul unor colecții fluide localizate (8). Transplantul de pancreas la pacientul diabetic Așa cum se știe, numărul pacienților cu diabet zaharat este în continuă creștere, numai
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
Pentru ca terminologia actuală de ADPKD să fie acceptată și utilizată adecvat în practica curentă, ea trebuie explicată și motivată. Chistul renal este o leziune anatomopatologică relativ frecventă, fiind reprezentată de o dilatație chistică a unui segment de nefron sau o cavitate închisă, delimitată de un epiteliu simplu (monostratificat) și umplută cu un conținut lichid sau semisolid; ambele forme au dimensiuni mai mari de 200 mm (6). Chiștii renali se pot dezvolta în orice segment al nefronului, de la glomerul la tubul colector
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Covic în ADPKD, formarea chiștilor poate începe încă din viața fetală, în orice segment al nefronilor și tubilor colectori. Inițial, se produce o dilatație locală a tubului renal, care apoi se mărește, prin proliferare celulară și acumulare de lichid în cavitatea chistului (1). Sunt afectați un număr mic de nefroni, iar rinichiul este macroscopic de aspect normal. Ulterior, se produce o expansiune lentă, dar progresivă a chiștilor, mărimea și numărul lor crește, iar rinichiul suferă modificări macroscopice, care pot fi evidențiate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
FORMAREA CHIȘTILOR RENALI Formarea chiștilor renali începe in utero și poate să se producă în toate segmentele nefronilor (2). La început apare o dilatație a tubului renal, care ulterior se mărește treptat prin proliferare celulară și acumulare de lichid în cavitatea chistului, în special prin activitatea secretorie a epiteliului limitant. ADPKD rezultă prin mutații ale genelor PKD care generează prin pierderea funcției normale a policistinelor anomalii de proliferare, morfogeneză și, secundar lor, apariția chiștilor. Există argumente directe și indirecte care susțin
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Fig. 4.1. Mecanisme patogenice implicate în producerea chiștilor renali . B) CREȘTEREA CHIȘTILOR în formarea și creșterea chiștilor au fost implicate trei procese patogenice (7, 12): proliferarea intensă a celulelor epiteliale care formează suprafața exterioară a chiștilor; acumularea anormală în cavitățile chistice a fluidelor derivate din filtratul glomerular și, mai ales, din secreția transepitelială; sinteza anormală a unor componente ale matricei extracelulare. În plus, chiștii renali produc o serie de factori (citokine, un factor de activare a chiștilor, lactosylceramid compus cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a Na-K-ATP-azei; poziția anormală a cotransportorului Na+-K+-2Cl la polul bazal; expresia cystic fibrosis transmembranar conducatance reglator (CFTR) de către celulele epiteliale chistice la polul lor luminal. Unii chiști din PKD au pompa Na-K-ATP-ază localizată la polul apical 3, spre cavitatea chistică, în locul poziției bazolaterale normale prin care mediază reabsorbția 3. Localizarea apicală a pompei de sodiu a fost găsită numai în 25% din celulele chistice, iar unii autori nici nu au putut-o evidenția, ridicând în discuție realitatea acestui fenomen
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ionul clor în acumularea intrachistică de fluide (3). Fenomenul decurge în două etape: mai întâi, clorul este transportat activ în interiorul celulei datorită unui cotransportor Na+ -K+-2Cl situat la polul bazal; din interiorul celulei, ionul clor este apoi transportat în cavitatea chistică prin canalul clor (realizt de CFTR) de la polul apical. Ambele canale sunt c-AMP dependente. Pompa de la nivelul bazocelular este stimulată de forskolin și inhibată de oubaină, bumetanid și furosemid; pompa apicală este inhibată de diphenyl-2-carboxylat. în concluzie, secreția
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
simplu stratificat, pavimentos, cubic, cilindric). De cele mai multe ori, un chist este format dintr-o singură varietate de epiteliu. Țesutul epitelial este situat pe o membrană bazală prin intermediul căreia vine în contact cu țesutul conjunctiv și vasele sanguine înconjurătoare. Strict morfologic, cavitatea chistului este închisă, nu are nici o comunicare, motiv care determină creșterea sa în dimensiuni, fenomen la care participă proliferarea epitelială și forța de expansiune, prin acumularea conținutului. Dilatația chistică reprezintă o creștere importantă a diametrului unui canal epitelial pe o
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
determină creșterea sa în dimensiuni, fenomen la care participă proliferarea epitelială și forța de expansiune, prin acumularea conținutului. Dilatația chistică reprezintă o creștere importantă a diametrului unui canal epitelial pe o porțiune dată, în acest caz existând o comunicare a cavității cu lumenul unui canal excretor (alte exemple: canale galactofore, glande uterine). O dilatație chistică se poate transforma într-un chist prin proliferarea epiteliului de căptușire care va închide comunicările. Pseudochistul este reprezentat de o cavitate formată de obicei în țesutul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
caz existând o comunicare a cavității cu lumenul unui canal excretor (alte exemple: canale galactofore, glande uterine). O dilatație chistică se poate transforma într-un chist prin proliferarea epiteliului de căptușire care va închide comunicările. Pseudochistul este reprezentat de o cavitate formată de obicei în țesutul conjunctiv (stroma unui organ) prin acumulare locală de fluid interstițial, dar care însă nu este căptușită de țesut epitelial. Un chist poate fi uni- sau multilocular; în ultimul caz este vorba despre cavități chistice care
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de o cavitate formată de obicei în țesutul conjunctiv (stroma unui organ) prin acumulare locală de fluid interstițial, dar care însă nu este căptușită de țesut epitelial. Un chist poate fi uni- sau multilocular; în ultimul caz este vorba despre cavități chistice care comunică între ele, dar care pe secțiuni pot da falsa aparență de chiști multipli. în procesul de formare a chiștilor care caracterizează ADPKD au fost identificate două stadii: un stadiu inițial, precoce, și un stadiu tardiv, definitiv (5
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în detaliu; ele se referă în principal la modalitatea de apariție/formare a structurilor dilatate, la particularitățile epiteliului lor de tapetare, în contextul unui proces de hiperplazie celulară, precum și la modificările specifice interstițiului. Perioada inițială corespunde săptămânilor 14-27-29 de gestație. Cavitățile chistice apar fie la nivelul tubilor (multiple, complet sau incomplet separate prin segmente înguste de peretele tubului de origine, având uneori un aspect septat sau de tirbușon), fie la nivel glomerular. Dimensiunile sunt diferite: 3-5 mm2 cm. Peretele propriu este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pot fi observate în interiorul dilatației chistice (chist glomerular, mai frecvent la fetuși și copii mici) (planșa 2). Evolutiv, chiștii își pot păstra continuitatea cu tubii colectori (chiști funcționali) sau o pot pierde (chiști izolați, prin închiderea tubilor colectori). În interior, cavitățile chistice sunt tapetate de un epiteliu simplu, cuboidal, cilindric sau uneori atrofic; acest epiteliu este dificil de definit, având trăsături particulare, speciale, proprii. Pe secțiuni multiple, seriate, obținute din fragmentele prelevate din zone diferite ale rinichilor, se observă, în stadii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
acțiunea factorilor de creștere solubili, expresia receptorilor pentru factorii de creștere, existența semnalului de transducție relevant în activitatea mitogenă; expresia proto-oncogenelor; MEC sediul de localizare a factorilor de creștere, reglator al diferențierii celulare și modelării tisulare. Hiperplazia celulară la nivelul cavităților chistice poate să prezinte trei aspecte diferite (10): tipul comun, în care celulele apar normale, recognoscibile după segmentul tubular de origine, sau sunt doar ușor modificate; este specific tuturor formațiunilor chistice, fără deosebire de mărime, și explică posibilitatea de tapetare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
zona extracelulară sanguină, prin împingerea în această direcție a Na celular, cu ajutorul APT-azei Na-K din zona bazo-laterală. Pompele sodice sunt și ele localizate defectuos; ele vor direcționa secreția din regiunea bazo-laterală spre cea apicală, astfel încât fluidul se va acumula în cavitatea chistică. Ipoteze patogenice recente, bazate pe modificări structurale cu reflectivitate funcțională, susțin că mecanismul ar fi datorat unui defect selectiv al proteinelor implicate în procesul de sortare și vehiculare; sunt recent incriminate, în acest sens, canalul clorid și două canale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
acestor malformații li se pot adăuga și altele: defect septal ventricular, fistule traheo-esofagiene, meningomielocel lombosacrat. Microscopic, chiștii apar ca mase dezordonate, de dimensiuni variate (diametru de la câțiva mm la câțiva cm). Ocazional, formațiuni epiteliale papilare sau polipi pot proemina în cavitate. Aspectul caracteristic este de ducte dilatate focal (ducte primitive, imature), tapetate cu epiteliu simplu cubic/cilindric (planșa 4), înconjurate de mase de țesut mesenchimal nediferențiat, care poate conține mușchi neted sau insule de cartilagiu hialin (planșa 5). 3. ARPKD Tabloul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sau multipli, cu dimensiuni variate (de la câțiva mm la 3-5 cm); peretele este tapetat de un strat de celule fie cubice (sugerează un epiteliu ductal), fie pavimentoase, turtite (sugerează o transformare atrofică), și este înconjurat de o capsulă fină, fibroasă; cavitatea este plină cu un lichid clar sau tulbure, de consistență seroasă sau mucoasă, cu activitate enzimatică. Formarea lor implică anomalii de dezvoltare, mai precis insuficiența de regresare și ulterior obstruarea ductelor embrionare, pe măsura apariției celor cu caracter permanent. 3
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la peretele tubului digestiv, cu al cărui lumen comunică (3, 14, 15, 21, 26). în structura lor pot fi evidențiate toate straturile caracteristice: mucoasă, submucoasă, musculară și seroasă, mucoasa segmentului de tub digestiv interesat fiind în continuitate directă cu mucoasa cavității diverticulare. Exemplul cel mai elocvent este diverticolul Meckel, format ca urmare a unui defect de dezvoltare (persistența ductului vitelin pe fața ante-mezenterică a intestinului). 4. Prolapsul de valvă mitrală în acest tip de afectare a valvei mitrale, macroscopic se remarcă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]