3,719 matches
-
cu anghinare, cicoare, coada șoricelului, gălbenele, fenicul, lămâiță, mușețel, mentă, păpădie, rostopască, salvie, tătăneasă, urzică vie, cătină albă; se ia 1 linguriță amestec la 200 ml apă clocotită, se infuzează 10 minute, se Îndulcește cu miere și se beau 2-3 cești pe zi. *Infuzie din amestec În care intră flori de gălbenele, flori de trifoi roșu, flori de coada șoricelului, herba de coada calului și rădăcini de tătăneasă (fiecare câte 40 g), herba de urzică vie (30 g), frunze de salvie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
schimbarea lumii, ci la cucerirea ei, în plan literar aflându-ne în plin realism, cu prezența arivistului. Corespondenții din imaginarul poetic ar fi romanticii visători, idilici, geniali, pe de o parte, și iconoclaștii avangardelor de tot felul, pe de alta. Cești din urmă comit perpetuum "paricidul", pe când orfanii care-și caută părinții cei buni sunt visătorii, elegiacii" (p. 159). Am reprodus un amplu citat edificator. Criticul pune în relație analogică (așa cum se vede de-a lungul întregii cărți) pe Bacovia și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
încă vie. În povestirea mea l-am salvat pe Ion Duhan, nu l-am înecat. Doream să sufere mai mult. Aveam o dorință intensă ca ieșenii care aruncă deșeurile în acest splendid rîuleț Nicolina să fie pedepsiți să bea o ceașcă de apă din el zilnic, ca să-și potolească setea. Toate eforturile mele să salvez acest minunat dar divin, Nicolina, s-au soldat cu un lamentabil eșec... Viața mea însă nu era marcată doar de povești triste. Am trăit din plin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spune neveste-sii: Spune-i tu! Încă rîzînd, Katia începe cu precauție: Am ajuns aici pe la amiază. Îmi plăcea apa din fîntînă foarte mult. Găleata cu apă era pe un scăunel în tinda de la intrare și noi luam cu o ceașcă de acolo apă de cîte ori aveam nevoie. Doream să bem mereu apă proaspătă, precizează Vasilică. Seara, la lampă, Vasilică lucra la finisarea unei lucrări. Eu mă uitam într-o revistă, cînd mi-a spus: Katia, îmi dai un pahar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
arunc ochii în farfuria fetei, văd că este goală ca o chelie accentuată. Uimit, dau să plec și mă opresc brusc cînd văd că fata pleacă din nou spre "cornul abundenței". Decid să nu mai plec și îmi pun în ceașcă încă o cafea. Fata vine cu aceeași farfurie cît roata carului, plină ochi de zgîria tavanul cu bunătățile îngrămădite claie peste grămadă. Mă decid să lungesc admirația. Mama îmi zîmbește și se ridică elegant de la masă. Doar n-o să lase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să facă încă o cafea "stăpînilor". Docil, vine cu totul aranjat pe o tavă. Doar două ceșcuțe. Dumneavoastră nu doriți să bem cafeaua împreună? întreb contrariat. Nina sare și autorizează. Adu-ți și tu ceșcuța. Supus, negrul vine cu o ceașca mai urîtă. Încerc să-l antrenez în discuție. V-ați păstrat religiile? Dumneavoastră, albii, aveți zeii cei mai puternici. De ce credeți? Păi, vă ajută să fiți tari în toate. De ce nu-i preluați și dumneavoastră? Ei, parcă vreți s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ani însă, Mihai Racoviță voievod nu mai știa cine a dijmuit moșia Buciumi. - Ai dreptate, prietene, și nu prea, pentru că spune Constantin Duca voievod, pre când îl împuternicea pe părintele Irimia să păstreze toate averile Păunului: „Si tâmplându-să acum , în cești ani trecuți, vremile cumplite și cu răscoali, rămas-au și moșiile acestii mănăstiri mai sus pomenită (Păun) streinate de stăpânii lor.” - Oricum am socoti, mănăstirea Păun nu a avut prea multe zile, fiindcă, după 6 aprilie 1717 (7225), în actele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o voluptuoasă scormonire prin subteranele sordide ale „cotidianului“. Moar tea, divorțul, adulterul, micile fițe erotice ale unor fătuci decerebrate, violul, crima, accidentul sunt hrana zilnică a producătorilor TV și, în consecință, a telespectatorului român. Te uiți și te îndobi to cești. Inventarul „culturii“ autohtone a ajuns să semene a groapă de gunoi: huiduieli la sărbătorile naționale și la înmormântări, hachițele Oanei Zăvoranu, alcovul cuplurilor Bahmuțeanu- Prigoană, Irinel-Monica și Andreea Marin-ștefan Bănică, erotismul exacerbat al poliției oltenești, răfuielile interlopilor etc. „Specificul“ subiectelor
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
lui Dumnezeu, unul dintre cei mai răi gardieni a fost îngerul care i-a adus prescura atunci când nu avea cu ce sluji. Tot de la Părintele Justin aflăm că se făcea Sfânta Liturghie și între pături, iar obiectele folosite - lingurița, o ceașcă, un păhărel - erau îngropate într-o gaură făcută la marginea camerei. „Când a aflat de toată treaba asta securitatea, de liturghiile care se făceau în celulă, au săpat, au scos din dușumea și au găsit acolo cărți de rugăciuni, acatistiere
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
se bea cu vin. Sau se leagă rana de mușcătură cu părul câinelui turbat. Mușcătura de șarpe. Se leagă mușcătura între două lespezi de piatră, după ce s-a presărat pe ea soc pisat. Nedormire (insomnie). Se bea înainte de culcare o ceașcă cu apă în care s-au muiat flori sau capsule de mac roșu. Obrinteală. Se smintește făină de cucuruz în apă rece, iar terciul obținut se aplică pe locul inflamat. Se leagă cu lână neagră nespălată. Vara, cînd dă frunza
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fac șarpele să coboare din foalele acestuia și să coboare pe gură afară. Smintirea laptelui. Dacă rândunele în sbor trec pe sub burta vacii, laptele acesteia se smintește. Atunci, în diminețile următoare vaca se va mulge cu mâinile nespălate și o ceașcă se dă pe râu. Dacă laptele se serbezește în continuare, se dă pe râu, mulsoarea din trei zile de vineri consecutive. Sperietură. Copilul se vindecă de sperietură în chipul următor: Se desprinde o scândură din podeaua casei și sub ea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Mein Kampf" în anii '50, și "Capitalul" în anii '90... A topit și cărțile unor Blaga, Goga, Eminescu, Maiorescu, Stere, în perioada epurării bibliotecilor de "otrava" burgheză, dar și tot soiul de "Omagii", plus tone de afișe cu chipul lui "ceașcă" regulamentar cu ambele urechi la vedere. Aș îndrăzni să propun așezarea unei plăci memoriale pe ruinele fostei topitorii de "maculatură", cu un text care să amintească celor ce or să vină după noi că, acolo, au fost ucise și s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de șale. O clipită, doar, cât o bătaie de inimă grăbită, îl privi speriată, iar cu amândouă palmele își înnăbuși un strigăt.. „Doamne, Dumnezeule !”, de frică pentru viața nepotului ei. Bătrânul zăcea în pat, cu o lumânărică aprinsă într-o ceașcă, la cap... Pe Tudor, tătâne-tu, se forță bătrânul să vorbească, cu răsuflarea tot mai grea, l-au „ridicat”.. și l-au dus la Hangu... unde l-au „anchetat”, de acolo nu mai știm nimic..!”.. „Pe Mădălina, dragu’moșului... pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a strugurilor, însoțite adesea de dictoane viticole. Sticlele de Veneția, de Silezia sau de Boemia, foarte la modă în secolul al XVIII-lea, vor însoți din ce în ce mai des serviciile de masă alcătuite mai ales din forme deschise asemeni cupelor, farfurioarelor și ceștilor care serveau pentru băutul vinului. Arta fierului forjat se exprimă în special pe firmele tavernelor sau cabaretelor, ale hanurilor sau restaurantelor, pe portalurile reședințelor aristocrate, unde ramuri de viță de vie și ciorchini de struguri se împletesc afectuos. Unele dintre
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sau rudari; - argintari - rromi care În mod tradițional se ocupă cu prelucrarea argintului și aurului, confecționează În special bijuterii și alte obiecte de podoabă, pentru piese de harnașament (catarame, scărițe, pinteni) sau pentru uz casnic și bisericesc (castroane, tacâmuri, tăvi, cești, solnițe aurite, cupe din argint sau aur, cădelnițe, sfeșnice, candele). Aurarii mai sunt cunoscuți și sub numele de zlătari. Tehnica filigranului metalelor prețioase și arta Încrustării pietrelor prețioase sau semiprețioase are vechi tradiții rrome aduse din lungul lor periplu și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
prețioase (aurul și argintul) și confecționarea de podoabe este unul dintre meșteșugurile tradiționale ale rromilor. Argintarii confecționează bijuterii, piese de harnașament (pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești) și obiecte religioase (cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci). Se remarcă tehnica filigranului, tehnica modelării În relief prin ciocănire și arta Încrustării cu pietre prețioase și semiprețioase. Excelenți meseriași, argintarii, au reprezentat o elită a neamurilor rromilor. În prezent mai sunt
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
confecționau bijuterii (inele, cercei, salbe, broșe, agrafe, brățări, coliere, lanțuri), piese de harnașament pentru cai (hamuri, catarame, scărițe și pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), arme (săbii), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești, ceainice- figura nr. 18) și obiecte religioase (potire, chivoturi, cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci, aghiazmatare, anafornițe ). Obiectele care presupuneau o decorare mai detaliată erau obținute prin imprimarea, Încrustarea de ornamente cu ajutorul unor matrițe speciale, laminarea sârmei de aur și de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
altele au fost doar sugerate sau nu au mai fost rostite... M-a uimit simplitatea veșmintelor și modul degajat, firesc, de a se comporta. Idilismul În care Îmbrăcasem acest ținut de vis se destrăma Încet, sub duritatea cotidianului. La o ceașcă de cafea fierbinte și aromată, de-ți gâdila fin nările, discuțiile se Închegau ușor, ușor... Eram ca doi tenismeni care trimeteam corect mingile la fileu, Încercând să intuim următoarea mișcare a partenerului. Așa am aflat că la ei, acolo, se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
chinezesc fierbinte, omletă și clătite cu gem de portocale. Politețea de la cina nocturnă a fost uitată, și ca niște români sadea, am ras totul de pe tavă, nu fără a atrage zâmbetele celor din jur, care se rezumase la o minusculă ceașcă de cafea. După potolirea hulpavului pântec, ne mai dezmorțim puțin picioarele și ne manifestăm dorința, de data asta sinceră, de a afla pe unde ne aflăm, și mai ales cât a mai rămas din drum... Harta de pe monitor indică, deja
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În Java la micul dejun se servește un bol cu orez, În Makalu o prăjitură saga și o cană de ceai, În Surabang un porridge de orez cu carne de pui. În orașele mari cei Înstăriți adoptă obiceiul occidental: o ceașcă de cafea, cereale cu lapte. În gospodărie se fierbe un ceaun cu orez și trei-patru feluri de mâncare cu carne, pește, legume și sambal. Se pun la masă pe platouri și se servesc fără o anumită ordine. La Bali se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
După eliminare tecile sunt strânse, spălate, uscate, iar cafea rezultată este mult mai tare și mai aromată. Un kilogram se vinde cu 300 de dolari pe piața balineză, prețul fiind mult mai ridicat În occident. Avem posibilitatea să comparăm o ceașcă de cafea obișnuită, arabică, cu cealaltă, trecută prin tubul digestiv al dihorului balinez. Mi s-a părut cu adevărat deosebită, mai ales că am plătit trei dolari pe ea. Colegii mă consolează că Într-un bar nu scăpam fără 25
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ai aborigenilor, În insula Wulai, prilej de a urmări tradițiile și obiceiurile ancestrale ale acestora, deosebite de ale chinezilor care s-au stabilit cu mult mai târziu. Întâlnirea a fost caldă și prietenoasă, ne-au oferit flori și câte o ceașcă de ceai, deși nivelul lor de trai este mult mai redus decât a populației majoritare, datorită discriminărilor la care au fost supuși de-a lungul secolelor. Noi ne-am revanșat cu bomboane copiilor și fotografii cu micii dansatori. În zona
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lor de primire.” (Five o’clock). De «familie bună», Tincuța se Încaieră cu Mița pentru sublocotenentul Mitică Lefterescu. Între pretenții și maniere distanța este enormă. Femeile nu se comportă diferit de oricare alte locatare de mahala, Însă aduc ceaiul În cești cu blazon nobiliar („Un samovar și un serviciu de argint cu coroană de conte deasupra monogramei E.P. - Esméralde Piscopesco - de toată frumusețea.”). La baluri, se bea șampanie; un bal În saloanele hotelului Regal, la care participă numai lume bună, este
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
atâta răutate de-aț rădicat săsimea toată de u[cide] oamenii noștri. Au pare-vă domniia voastră că domnu nostr[u] iaste fără de oști și fără de oameni? (DÎ.1600: L) h. Domniata nu știm ce faci: au supărat-ai de cătră cești creștini dencvace și de cinstea lor și de bine<le> lor? (DÎ.1593: XCIII) i. Deci pârcălabul ne-a<u> strâ<n>s pe toț, pe cum scrie cinstită cartea mării tale, și ne-au întrebat pe toț cum știm
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și dorința de a sta de vorbă cu lucrătoarele de la Baia Publică din Iași mi-au venit încă din octombrie 2009, atunci când așteptam în rând. Am reușit atunci să realizez o fotografie cu una dintre „băieșițe”. Fumând absentă, cu o ceașcă de cafea aburindă în mână, plasată undeva la înălțime pe plat forma scărilor de la intrare, femeia mi s-a părut a fi una dintre cele mai bune întru chipări a ceea ce denumim de obicei „privirea celuilalt” : aproape și departe în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]