7,296 matches
-
la oase”) și-l bate („Tot cu fieru plugului/ Pe fața obrazului/ Cu sfârcu zgârbaciului”), pentru a afla de la el unde și cum să pescuiască în Vidros, secret pe care îl deține doar demonul acvatic Iuda („îl bătea și-l chinuia/ Și dă pește-l suduia” ; cf. 43, p. 165 și 41, p. 105). De asemenea, în popor se crede că un om „tare de înger”, dacă se întâlnește cu dracul, poate să-l lege „cu brăcinarul” și să-l „bată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bătut sau amenințat cu moartea ca să pornească ploile. „Cărămidarii sunt cei ce totdeauna leagă ploile”, sună o credință populară din Moldova, culeasă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sătenii „se întreabă care om a legat ploile și se necăjesc [= se chinuie] a-l găsi, ca să-l bată, să dezlege ploile” (28, p. 257). „Dezlegarea ploilor o face cel care a legat ploaia, dacă e descoperit și amenințat că va fi omorât” (14, p. 480). Revenind la folclorul copiilor, voi consemna faptul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în locul numit Nyseion și le-a ucis pe toate. Dar Dionysos și-a îmbarcat oastea și i-a învins pe traci, într-o luptă aprigă. Pe Licurg l-a prins de viu și, după ce l-a orbit și l-a chinuit în tot felul, l-a răstignit. Apoi, pentru a-l răsplăti pe [tracul aliat] Charops pentru binele ce-i făcuse, i-a dăruit regatul tracilor și l-a inițiat în misteriile orgiace” (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, III, 65). în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la unele neajunsuri ale ei. La întîmpinarea d-lui ministru de finanțe că legile s-ar opune la o muncă silită, ca facerea pătulelor de rezervă etc., avem onoare a răspunde acestui improvizat om de stat că nu oamenii se chinuiesc în favorul legilor ci legile se fac pentru oameni, pentru bunul lor trai și pentru siguranța lor. 81 {EminescuOpXIII 82} Atâta măcar ar trebui să știe un creștin care pretinde a da consilii regelui său și țării sale. Ar rămânea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a dus o viață de griji și de amărăciuni. Trecând în mormânt, scăpase de ele; readus pe pământ, reînviat în memoria noastră, fatalitatea se vede că cere să i se verse cupa amărăciunii și în simpla figurațiune, spre a-i chinui sufletul pe unde se va fi aflând astăzi. Putea fi ceva mai cuviincios și mai corespunzător simțimântului de venerațiune ce viază în tot românul pentru memoria lui Ștefan Vodă decât să participe poporul, în masa lui cea mai compactă, la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din monologul interior al Apostolului, și nici din tot ceea ce mormăise călugărul la diverse microfoane. ― Gata! L-am pierdut, nu-i așa?... L-am pierdut! Monahul se întoarse cu o lentoare pe care și-o ura fiindcă știa că îl chinuie pe minusculul guvernator, dar pe care nu și-o putea înfrîna. ― Nu am dat greș, pentru că Abația e întîia unealtă a Sfântului Augustin cel Nou, întîi Stătătorul de-a dreapta Tatălui. Iar lucrarea sfântă nu poate fi zădărnicită de nesimțirea unui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
locul în care pulsa o venă și fata gemu din nou. Cu o singură mână îi smulse haina și se opri o clipă să admire trupul gol al fetei. Sentimentul că unirea lor avea să rămână pe veci stearpă îl chinuia fiindcă, deși nu o spusese nimănui, crezuse mereu că Xentya ar putea fi mama unui înger. Mâinile fetei se mișcau din ce în ce mai îndrăzneț: ciupeau, mângâiau, zgâriau, explorau. Unghia degetului mic al Xentyei tocmai cobora apăsat pe șira spinării când Stin auzi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mereu că Xentya ar putea fi mama unui înger. Mâinile fetei se mișcau din ce în ce mai îndrăzneț: ciupeau, mângâiau, zgâriau, explorau. Unghia degetului mic al Xentyei tocmai cobora apăsat pe șira spinării când Stin auzi zgomotul sirenei și sufletul său se închirci, chinuit de o presimțire grea. ― Jeremiah, șopti Stin și, strîngîndu-și în fugă puținele veșminte, se năpusti spre poarta mare. Dincolo de gard, doi călugări-ostași îl țineau cu greutate pe Jeremiah. Bondocul se zbătea și țipa cuvinte neinteligibile. Tovarășii lui Stin priveau resemnați
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
va termina curând... ― Când, popo, cînd? se auzi o voce, probabil aceea a lui Bogumil. ― Atunci când Domnul Dumnezeul nostru va hotărî că a sosit vremea potrivită. Rugăciunile voastre vor fi de mare ajutor fraților noștri care, de ani lungi, se chinuie să găsească leacul pentru boala voastră. ― Și pînă-atunci așteptăm să ne măcelăriți, așa cum a făcut-o criminalul acela cu Jeremiah? insistă Bogumil. Abatele privi în jos spre călugărul arcaș. ― Fratele Rim este în cea de-a doua zi de pază
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
eu nu o să mănânc... Atâta pagubă. Cossel o să se îndoape mâine și cu porția mea și o să creadă că Dumnezeu îl apreciază în mod deosebit! 4. Kasser își privea fiul cu un amestec de milă, neîncredere și presentimente care îl chinuiau de câteva luni bune, de când se întorsese Vassur din campanie. Amel, fiul său, degaja o senzație de forță masculină pe care el nu o avusese niciodată și de care ar fi știut să profite în situații delicate precum Tratatul de la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Însămânțării se numea "Primul Incident Tehnologic". Populația de clone, mobilizată de Laak, urma să se apuce de muncă în încercarea extrem de grea de a construi inima a ceea ce ar fi trebuit să fie primul templu. După ce clonele se vor fi chinuit îndeajuns, Laak avea să primească un vis profetic în care îi apare Ustin, Mântuitorul neamului său, care îi dezvăluie locul unde se află depozitul de unelte. Pentru început, clonelor aveau să li se dea cuțite, topoare, hârlețe. fierăstraie, furci și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cincizeci și nouă de înaintași... Exista o legendă care spunea că undeva, în tainițele bibliotecii, era ascunsă o scriere veche care istorisea viața și patimile Sfântului Augustin cel Nou. Ea ar fi trebuit să conțină și dezlegarea misterului care îi chinuise ani de-a rândul pe Abați: cine fuseseră cei o mie de oameni pe care frații augustinieni îi clonau la nesfârșit, atât în Satul de Clone, cât și ca primă generație de copii pentru Lumile Agricole? Conducătorii Abației speraseră întotdeauna
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mai târziu a apărut Korona, cu tratatele sale despre creativitate și despre inferioritatea clonelor, și lucrurile au început să se schimbe. ― Forța rămâne totuși oricând o opțiune! se încăpățîna Rim. ― Faptul că istoria a uitat numele celor care s-au chinuit să înrobească popoare prin forță, iar Lumile Agricole există încă, este un răspuns la întrebarea pe care o naște afirmația ta. Acțiunea omenească nu se deosebește cu nimic de celelalte forțe din univers: sfârșește prin a-și epuiza repede energia
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mulți ani în urmă că geniul Sfântului Augustin cel Nou este tocmai echilibrul căii pe care o alesese întemeietorul. "Să minți e una, să creezi o întreagă realitate e cu totul altceva" spusese Sfântul Augustin cel Nou. Iar Maria se chinuise ani întregi să înțeleagă la ce se referise. Nici nu-și imaginase că toți anii ei de trudă intelectuală aveau să fie rezumați de Stin într-o singură frază. Așa că se pregăti să o audă, deschizîndu-și mintea. ― Vreau să-mi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
toți însemnele de Abați! exclamă Maria. ― Da, ăsta e sanctuarul nostru, al celor care ne sacrificăm pentru a conduce Abația. Femeia strâmbă din nas și dădu din mâini de parcă s-ar fi luptat cu o insectă invizibilă. ― Și, când te chinuiești să ne conduci, te ajută cumva să știi că o să rămâi așa, o sculptură de lumină, pentru veșnicie? Abatele ignoră tonul sarcastic al Mariei și începu să se plimbe printre Ouă, privind cu atenție. ― Ajută-mă mai bine să vedem
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că peste patruzeci și opt de ore, când își va reveni operatorul, ne vom împotrivi unei armate formate din trei miliarde de soldați și cinci quinți. Încă stăm bine. Mos clătină din cap și afișă zâmbetul unui om care se chinuiește să fie optimist. ― Patru quinți, alteță. Unul e chiar aici, pe Terra, și nu știe de noi. ― Cine știe, prietene, poate că el e primul de care trebuie să ne ferim. 18. În urmă cu câteva zile, oamenii tăi au
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
așa se învață în Abație. Și totuși. Să presupunem că ar exista o rasă de extratereștri. Cine i-ar fi făcut? ― Fără îndoială că Dumnezeu, exclamă una dintre Marii cu glas aprins. ― Se prea poate. Dar de ce să se fi chinuit el să înzestreze cu inteligență și har două ființe diferite? De unde se recrutează îngerii și de unde demonii? Care este menirea ultimă a acelei colectivități? De ce există? Știu... Îndoielile mele se datorează faptului că nu cunosc prea bine teologia creștină, dar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fi plăsmuit-o orice ucenic arunci când punea mâna pentru prima dată pe o sondă psi. Se așteptase ca Dumnezeul lui să fie o ființă mai subtilă, să funcționeze undeva într-un plan atât de înalt încît el să se chinuie să îl atingă. Și să-l doară. În schimb, visase un Dumnezeu care-i vorbise despre pomul vieții, poate cel mai vechi și mai banal simbol spiritual omenesc, și aproape că-i dăduse ordin să înceapă Armaghedonul, recunoscîndu-și imperfecțiunea. Să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sala Ouălor. Acolo pregătise sonda pentru Praxtor. Introdusese micul container cu austral la locul lui și apoi, folosind cea mai nouă ediție a hărții galactice, introdusese coordonatele planetei în memoria micului vehicul spațial, pe care îl purtase apoi în brațe, chinuindu-și oasele bătrâne, până în curtea Abației. Abia ce ieșise din clădirea bibliotecii și apăsase repede comenzile de lansare, știind că, dacă apuca să aibă măcar și cea mai mică îndoială, nu ar mai fi putut să ia hotărârea aceea cumplită
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Femeia așteptă până când auzi un țiuit ușor în urechea ei stângă, acolo unde călugării îi ascunseseră un receptor mai mic decât vârful unui ac. Era semnalul că sonda funcționează și că misiunea ei era încheiată. Știa ce avea să urmeze. Chinuit de visele profetice și crezând sincer că numai jertfa lui îi putea salva pe semenii săi de la moarte, Stin avea să se urce de bună voie în Alambicul de Dumnezei. Iar mașinăria aceea care funcționa după principii de nimeni înțelese
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
O Mie de Voluntari. Te uiți cu uimire la simbolul cercului și acum înțelegi de ce îl venerai atât. E simplu să trăiești pe un cerc. Nu are început și nici sfârșit și în el nu încape fuga aceea care îți chinuie acum mintea, goana după ultimul gând original. Și oricât te-ai strădui, oricât ai chinui noua ta identitate, ultimul lucru pe care ți-l amintești este că ai dat probe de sânge și că apoi cineva ți-a tăiat părul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
îl venerai atât. E simplu să trăiești pe un cerc. Nu are început și nici sfârșit și în el nu încape fuga aceea care îți chinuie acum mintea, goana după ultimul gând original. Și oricât te-ai strădui, oricât ai chinui noua ta identitate, ultimul lucru pe care ți-l amintești este că ai dat probe de sânge și că apoi cineva ți-a tăiat părul pentru ca să se potrivească mai bine cornul. Restul e întuneric. Johansson privi spre soarele al cărui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care e legat cumva de orice ar fi lucrul acela pe care ți l-au implantat în cap. Nu reușesc să te controleze decât când dormi. Atunci îți trimit fel defel de vise prostești. Astă noapte, de pildă, te-au chinuit cu secvența aceea în care Dumnezeu însuși îți poruncea să muncești pentru îndestularea Lui. Iar Dumnezeu voia să continuați munca aceea la făcutul cărămizilor de argilă, o muncă prostească, îndobitocitoare. Te-ai trezit și ai avut pentru puțină vreme senzația
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
proiectă la rândul lui gândurile în ann-xA Preotului. Bucuros să poată întoarce violența la care fusese supusă ea însăși, colonia de ciuperci din mantia lui străpunse toate apărările Preotului, permițîndu-i să urle în mintea speriată a adversarului său. O să te chinui așa cum ai chinuit-o și tu pe Zerri! Jorlee se aștepta ca Preotul să fie uimit și să dea pentru o clipă înapoi. Deși surpriza se putea citi în fiecare cută a feței sale, adversarul său nu se sperie, ci
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lui gândurile în ann-xA Preotului. Bucuros să poată întoarce violența la care fusese supusă ea însăși, colonia de ciuperci din mantia lui străpunse toate apărările Preotului, permițîndu-i să urle în mintea speriată a adversarului său. O să te chinui așa cum ai chinuit-o și tu pe Zerri! Jorlee se aștepta ca Preotul să fie uimit și să dea pentru o clipă înapoi. Deși surpriza se putea citi în fiecare cută a feței sale, adversarul său nu se sperie, ci își proiectă toate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]