10,040 matches
-
ai poporului. Era vorba, de fapt, de Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și ceilalți mari oameni de cultură. Împreună cu Costache Olăreanu, ne-am sfătuit și într-o noapte ne-am dus să-i anunțăm pe oameni că sunt vizați de un chiriaș. Multe dintre scrisori le-am rupt, le-am ars, astfel, multă vreme, făcând o activitate ilegală. Așa erau vremurile. Am și râs uneori, cu prietenii, desigur, un râs trist, dar așa e, am dus o activitate ilegală, la un organ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lui, casă destul de frumoasă, cu observator astronomic și mai știu eu ce. Destul de ruinată în timpul războiului, dar cu un parc superb, din care bunicul meu a tot vândut și care n-a fost naționali‑ zată, din fericire. Au fost niște chiriași introduși în ea de spațiul locativ, dar care au plecat prin anii ’60, astfel încât noi am crescut într-o casă normală, cu grădină nor‑ mală, arătând foarte departe de spațiul Ăsta colectivist din blocuri ; și la trei minute de bojdeuca
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
conflic‑ tului dintre putere și populație diferitelor categorii sociale. Asta povestesc în cartea Secera și buldozerul, că învrăjbirea a fost și a rămas unul din mecanismele cele mai reușite ale puterii comuniste. Faptul că și azi în România se luptă chiriașii cu proprietarii sau Biserica Ortodoxă cu Biserica Greco-Catolică, vine tot din acea manipulare perfidă. Comuniștii au știut să semene zâzanie, să-și ali‑ eze fracțiuni din populație contra altora. La fel și cu reformele pe care le-au făcut după
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nu au schimbat deloc titularii. Au ales să despă gubească proprietarii, ceea ce în raportul cost-bene‑ ficiu e mai logic, pentru că proprietarii sunt mult mai puțini. E mai ușor să-i compensezi pe ei decât să com‑ pensezi toată mulțimea de chiriași și, mai ales, să muți toate instituțiile statului dislocate de restituiri. Au făcut asta și au închis problema. Cehii au ales restituirea în natură și au făcut-o imediat. Marele avantaj este că după aceea situația proprietății a fost clară
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
e o mare problemă implementarea a orice pentru că te lovești de sute de mii de interese. Sunt o mulțime de oameni care speculează situațiile astea incerte, confuze. Dau un exemplu mai anecdotic, dar care ilus‑ trează exact aceeași chestiune a chiriașilor și a caselor naționalizate. Avem această instituție păguboasă care se cheamă RAAPPS - Regia Autonomă de Protocol al Statului. E moștenitoarea fostei Gospodării de Partid. Noi am știut foarte devreme din presa locală că Ceaușescu avea vile peste tot și era
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
naționalizate le puteai restitui. Statului nu-i trebuiau sute de clădiri de protocol, care de altfel, prin întreținerea lor, reprezentă o mare pierdere financiară. Chiriile sunt modice, iar când se termină perioada de protocol, la care le dă legea dreptul, chiriașii nu mai pleacă. Mircea Geoană e cel mai faimos caz. Lui i-a trebuit întotdeauna o funcție ca să nu plece de-acolo. Petre Roman... Prima lui nevastă, de care s-a despărțit de mult, nu a plecat nici acum de-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
stai în vilă RAAPPS ! Ăsta este exact simbolul parvenitismului noilor vremuri“. - i-am spus. Lumea nu vrea așa ceva. Dar mulți de-asta vin în politică, pentru asemenea privilegii ceaușiste. Niciodată nu s-a putut regla cum trebuie această situație cu chiriașii, pentru că majoritatea celor care trebuiau să o regleze erau oameni ce legiferau, erau în Parlament, erau în guvern, erau chiar ei chiriași. N-au fost de la început, dar au devenit cu timpul. Am ajuns să avem această majoritate de profitori
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
vin în politică, pentru asemenea privilegii ceaușiste. Niciodată nu s-a putut regla cum trebuie această situație cu chiriașii, pentru că majoritatea celor care trebuiau să o regleze erau oameni ce legiferau, erau în Parlament, erau în guvern, erau chiar ei chiriași. N-au fost de la început, dar au devenit cu timpul. Am ajuns să avem această majoritate de profitori, care, în fond, nu vrea decât con‑ tinuitatea privilegiilor pe care le avusese nomenclatura comunistă. Nu că ei proveneau din nomenclatură, că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
construim capitalismul, asta, după părerea mea, este și va rămâne o cauză foarte validă. FSN-ul i-a făcut pe oameni să-și cumpere casele. Roman a dat dreptul de cumpărare pentru nu știu câte milioane de apartamente în care oamenii erau chiriași. Asta era o bună lichidare a unei forme vechi. Acum România este pe locul întâi în Europa la numărul de oameni care posedă propriul apartament. Iar acesta a fost, în fond, un lucru anticomunist, pentru că a creat o bază de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și plin de pământ în care mai erau impregnate urme de bocanci ale soldaților străini. Pereții erau crăpați, plini de igrasie, ninsese probabil direct în camere. Păianjeni, urechelnițe și tot felul de gândaci de toate mărimile și formele erau acum chiriașii lor. Iar din găurile pereților îi priveau curioși și puțin speriați câțiva șobolani. În camera lor, la fel, copiii n-au mai găsit nimic. Pe pere- tele pe care nu demult fusese o ușă nu mai era nici măsură- toarea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și pe cealaltă. Nu este de mirare că puterea instaurată În decembrie 1989 nu s-a grăbit să modifice datele proprietății. Nici nu s-a pus problema retrocedării Întreprinderilor naționalizate. Și nici măcar a caselor confiscate de regimul comunist (fiind susținuți chiriașii Împotriva foștilor proprietari sau a moștenitorilor lor. Perfect logic de altfel: noua aristocrație locuiește În cele mai frumoase dintre casele care au aparținut cândva altora. Dar cum În genere chiriașii sunt mai numeroși decât proprietarii, această atitudine a corespuns intereselor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Și nici măcar a caselor confiscate de regimul comunist (fiind susținuți chiriașii Împotriva foștilor proprietari sau a moștenitorilor lor. Perfect logic de altfel: noua aristocrație locuiește În cele mai frumoase dintre casele care au aparținut cândva altora. Dar cum În genere chiriașii sunt mai numeroși decât proprietarii, această atitudine a corespuns intereselor unei categorii destul de largi). țăranilor li s-a redat ceva din pământul pierdut, Însă numai În limita a zece hectare. În industrie, noua lege permitea Înființarea de Întreprinderi private cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Își pierduse majoritatea În Senat (și se temea că P.D.S.R.-ul ar putea modifica, odată revenit la putere, o lege care nu i-ar conveni), s-a ajuns la un compromis cu partidul lui Ion Iliescu. Casele deja cumpărate de chiriași (dacă vânzarea s-a făcut „cu bună credință“!) nu vor mai fi retrocedate (cele mai multe sunt În această situație; regimul Iliescu se grăbise să le vândă chiriașilor, pentru a termina odată pentru totdeauna cu proprietarii!). Nu vor fi retrocedate nici clădirile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a ajuns la un compromis cu partidul lui Ion Iliescu. Casele deja cumpărate de chiriași (dacă vânzarea s-a făcut „cu bună credință“!) nu vor mai fi retrocedate (cele mai multe sunt În această situație; regimul Iliescu se grăbise să le vândă chiriașilor, pentru a termina odată pentru totdeauna cu proprietarii!). Nu vor fi retrocedate nici clădirile ocupate de diverse instituții, inclusiv de partidele politice; acestea sunt, evident, cele mai mari și mai frumoase. În aceste cazuri urmează să se acorde despăgubiri (cât
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sau anticomuniste. Alianța cu Partidul Democrat a complicat și mai tare lucrurile, În măsura În care acest partid ocupa, În multe privințe, o poziție intermediară Între Convenție și P.D.S.R. (astfel, În problema caselor, a Încercat să-i Împace și pe proprietari, și pe chiriași, Înclinând totuși spre chiriași, În timp ce Convenția a susținut În primul rând drepturile proprietarilor). Petre Roman a evoluat, incontestabil, din 1990, atunci când Îl „demascase“ pe Coposu și se declara partizanul „democrației originale“. El a ajuns să reprezinte un partid de tip
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Partidul Democrat a complicat și mai tare lucrurile, În măsura În care acest partid ocupa, În multe privințe, o poziție intermediară Între Convenție și P.D.S.R. (astfel, În problema caselor, a Încercat să-i Împace și pe proprietari, și pe chiriași, Înclinând totuși spre chiriași, În timp ce Convenția a susținut În primul rând drepturile proprietarilor). Petre Roman a evoluat, incontestabil, din 1990, atunci când Îl „demascase“ pe Coposu și se declara partizanul „democrației originale“. El a ajuns să reprezinte un partid de tip social-democrat, dominat de oameni
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la o mică șezătoare seara. Venea În tovărășia lui Dragoslav, cu sticluța de rom, ceai și zahăr, lucruri care ne lipseau pe atunci. El fiind și cu aprovizionarea!! La șezătoare luam parte eu, mama, Dl. Ciurea, Dl. Dragoslav și un chiriaș al nostru, casier la gară, Dionisie Heul, cu frate președinte de tribunal și mai târziu la Iași (Dionisie, n.n.) ajuns inspector general C.F.R. (pe) Moldova. Acesta ne cânta frumos din flaut. Ceilalți doi, ne citeau istorioare de Sadoveanu și din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Însă n-am putut scăpa, mă amenința că ne va suprima, pe mine și pe el. Probabil că a intervenit destinul! Doctorul Spitalului, Galois, francez din Lyon, a cărui asistentă am fost, a fost naș. După căsătorie, Costescu Îi propune chiriașului Heul să se mute, care a și plecat la Iași, unde, În urma calităților lui excepționale, a ajuns la o treaptă mare. Cuvintele lui la plecare au fost: „Dacă știam că va lua pe Costescu, mai bine Îndrăzneam să o cer
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Condițiile de locuit la unchiul Aurel nu erau dintre cele mai comode nici pentru mine, nici pentru familia lui: unchiul, tanti Ana și Viorica, elevă. Într-un ansamblu de clădiri situat pe Calea Victoriei nr. 200, lângă biserica Italiană, al cărui chiriaș principal era cumnatul unchiului Aurel, cornistul Orchestrei Filarmonice, Gheorghe (Ghiță) Dimitriu, era o cămăruță nelocuită, care pentru o sumă relativ redusă ne putea fi pusă la dispoziție: mie, unei rude de-a lor, Nistor, student la Silvicultură, atunci În cadrul Universității
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
-o. Acum sunt Împăcată. Dumnezeu să vă țină fericiți”. N-a fost ușor, dar am reușit. La puțin timp după cumpărare am Început discuțiile pentru schița program de renovare, care au durat Însă foarte mult, ing. Pompilian considerându-ne adesea chiriași și nu coproprietari. Fiind o clădire cu un aspect mai deosebit, la Întocmirea planului de renovare am Întâmpinat unele dificultăți și la secția de sistematizare și lucrările propriu-zise au Început numai În primăvara anului 1976, prin Întreprinderea de Gospodărie Locativă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
accesul la casa lui Hemingway, dar au descoperit drumul către subsolul acesteia, unde Papa își păstra "rezerva etilică" și au început "sa consume". Un fotograf elvețian, Luc Chessex, sosit la Finca pentru a realiza fotografii, a fost "invitat" de noii chiriași în subsol și cum era sfârșitul anului, a tot consumat intre 30 decembrie 1961 și 4 ianuarie 1962, fiind "extras" în stare de inconștiență! Mai trecea pe la Finca doar Ana Tsar, cea care avea grijă de pisici. Apărea zilnic pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
hotărât imediat să fiu eu, împreună cu nevasta, desigur, pentru că de curând devenisem, vezi Doamne, și cap de familie. Căzând repede la învoială cu dom nul Matei, l-am avertizat că mai mult ca sigur vor veni după mine și alți chiriași, gândindu-mă, bineînțeles, la frații de suferință de la Gazeta literară. Și într-adevăr, la scurtă vreme după mutarea noastră, s-au instalat, în camera din dreapta, Nichita și Velea, încă becheri pe-atunci, iar în cea din stânga familistul ca și mine
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
l-au așteptat, că într-o scenă de film. După patru ani de detenție era nerăbdător să se revadă cu cărțile, prietenele sale. A și pus întrebarea: „Unde e biblioteca mea ?” Când a aflat că în biroul lui fuseseră băgați chiriași, s-a întristat și mai mult și i-au fost auzite vorbele: „A, de-acum pot să mor !” Aflând că biblioteca îi fusese, totuși, confiscată, durerea lui a fost maximă. Tot restul vieții sale a fost o permanentă suferință. Conștient
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945. Politică partidului său, pe care il și conduce, întotdeauna a fost ostilă reconstituirii dreptului de proprietate și dintotdeauna a dorit limitarea serioasă a volumului restituirilor și despăgubirilor acordate foștilor chiriași în propriile case. Concomitent, el, care se opune restituirilor (fapt pentru care poporul român cheltuiește milioane de euro, condamnat să achite acele amenzi hotărâte de Tribunalul de la Haga), tocmai el se împroprietărește cu o vilă fosta naționalizata ilegal, furând dreptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
conform actelor, vila din Av. Petre Cretu nr. 60, proprietatea mamei sale, pentru suma de 650 milioane lei. (De unde oare o fi având atâția bani? Sau a fost o vânzare fictiva?) Că proprietara de drept, a evacuat pe cei trei chiriași, a renovat vila, pe care o locuiește singură. Nu poate fi nici un dubiu, actul acesta de vânzare între mama-fiica este un fals, orchestrat de cei doi vicleni, tatăl și fiul, M. și A. Nastase. Unii sunt tentați să creadă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]