3,515 matches
-
București. Petre Brânzei (1916-1985), născut la Țibănești, profesor universitar psihiatrie, cercetător și autorul conceptului bio-psiho-social în abordarea bolnavului psihic, ceea ce avea să schimbe fundamental pe plan mondial terapeutica psihiatrică, umanizând-o prin excelență. Valentin Neagu (1917-1989), născut în comuna Buhăiești, chirurg urolog, profesor, colaborator apropiat al marelui Theodor Burghele cu care va scrie celebrele tratate de chirurgie. Nicolae N. Trifan (1923 2000), născut la Dănești, profesor universitar, autorul primului tratat de Pediatrie Socială și autorul celebrelor «Zilele Pediatriei Ieșene» care au
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Interne, apoi profesor Clinica II Medicală UMF Iași. dr. Vasile Sepeniuc, obstetrician de talie universitară, șeful secției Obstetrică-Ginecologie aproape 30 ani. dr. Eduard Bild, medic radiolog, va ajunge profesor universitar Clinica Oncologie Radiologie UMF Iași. dr. Iorgu Arnăutu, medic primar chirurg de talie universitară, doctor în științe medicale, șef secție Chirurgie-Ortopedie și director de spital și ctitorul Institutului de Chirurgie Cardio vasculară Iași. dr. Traian Mihăescu, medic primar pneumoftiziologie, profesor universitar UMF Iași, care și-a început cariera medicală la dispensarul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
rachianesteziei prin stovaină stricnină” (așa cum se practica în serviciul prof. Ernest Juvara). Între 1916 -1922 a funcționat ca medic secundar la spitalul Filantropia din București, iar între 1923-1925 ca medic secundar la Spitalul Brâncovenesc, la ambele lucrând sub îndrumarea celebrului chirurg Ernest Juvara (creatorul școlii de chirurgie de la București). În anul 1923 a devenit medic primar al Eforiei Spitalelor Civile, iar între 1926 1931 a fost medic de divizie. La 1 octombrie 1931 a fost numit medic la Divizia a VI-
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
din Bârlad. În 1997 înființează secția de numismatică a județului Vaslui, scoțând, în colaborare cu Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad, Medalia jubiliară N. N. Tonitza și, în continuare, medaliile pentru Mihai Eminescu, Ilie Ilașcu, Alexandru Ioan Cuza și altele. Din inițiativa cunoscutului chirurg și om de cultură, a fost înființată, în anul 1990, Fundația Culturală “Dr. Constantin Teodorescu”. În statutul fundației sunt inserate o serie de obiective dintre care amintim: sprijinirea culturii bârlădene, înființarea unor colecții de artă contemporană românească la Chișinău, organizarea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
elemente cu care se corelează mortalitatea și morbiditatea postoperatorie. Există numeroase studii în literatura de specialitate care subliniază ideea confor căreia intervențiile chirurgicale cu viză curativă pentru tumorile periampulare (duodenopancreatectomiile cefalice) trebuie efectuate în centre terțiare, dedicate acestei chirurgii, de către chirurgi cu experiență în domeniu [43-45]. Aceste studii demonstrează o diferență semnificativ statistică în ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea postoperatorie consecutivă acestor operații în centrele cu experiență vs. alte spitale. În scop didactic, complicațiile postoperatorii pot fi divizate în complicații generale (comune tuturor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
gastro-jejunală) secundare unei fistule pancreatice s-a propus realizarea anastomozei pancreatico-jejunale pe o ansă separată (montaj în Y à la Roux). Alegerea variantei optime trebuie să ia în calcul textura pancreasului, diametrul ductului Wirsung și, nu în ultimul rând, experiența chirurgului cu tipul de anastomoză ales. Anastomoza pancreatico-gastrică este o variantă tehnică a operației princeps (propusă de Whipple) ce a câștigat un număr considerabil de adepți datorită principalelor sale avantaje: anastomoză „tension free” datorită învecinării anatomice a celor două organe, vascularizație
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
rar în tratamentul fistulelor pancreatice, este indicat în cazul pacienților a căror stare generală se alterează progresiv, în cazul prezenței semnelor de peritonită generalizată, a insuficienței multiple de organ (abcese drenate insuficient) sau a hemoragiei tardive. Odată stabilită indicația chirurgicală, chirurgul trebuie să aleagă opțiunea optimă de tratament, ținând cont de tipul intervenției anterioare și de starea generală a pacientului. Opțiunile disponibile sunt reprezentate de: toaleta riguroasă a cavității peritoneale urmată de drenajul adecvat al colecțiilor peripancreatice; refacerea anastomozei pancreaticoenterale; conversia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
percutan/chirurgical). Stenozele biliare Stenozele biliare apărute după duodenopancreatectomia cefalică pentru cancere periampulare sunt complicații tardive, fiind consecința recidivelor tumorale locale sau anastomozelor bilio-digestive defectuos realizate (ce se complică în faza imediată postoperatorie cu fistulă anastomotică). Problema majoră cu care chirurgul se confruntă este diagnosticul diferențial dintre o stenoză malignă și una benignă, în condițiile în care, datorită montajului bilio-digestiv, biopsia preoperatorie (pe cale endoscopică) este practic imposibilă. Se poate tenta drenajul percutan transparieto-hepatic (ghidat ecografic) cu aspirarea de bilă și examen
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
a îmbogățit patrimoniul național, ce este peren în medicină și efemerul care a rămas istorie. Se cristalizează astăzi, la început de secol XXI, o nouă dimensiune tehnico-științifică, deontologic umană și social economică a actului chirurgical. Evidențiem de asemenea (alături de alți chirurgi și medico-istorici contemporani) funcția inseparabilă, obligatorie și permanentă a urgenței în orice serviciu chirurgical pentru că, chirurgia are în ea „gena” urgenței. Mai mult decât atât, putem afirma cu siguranța unei aserțiuni de mare actualitate: un medic nu poate să știe
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Numirea aceasta nu este întâmplătoare și nici o simplă prezență de imagine. Profesorul Minovici i -a solicitat funcția aceasta în Comitet, în calitate de Secretar general (funcție cu virtuți de inițiativă și prerogative de execuție), dr. Petre Topa, cunoscând că era un reputat chirurg și ortoped, un bun organizator; era director al Spitalului de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale. Pe larg vom prezenta activitatea acestei personalități în capitolul consacrat contribuției Asigurărilor Sociale la asistența urgențelor chirurgicale în București. Mai remarcăm
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
nevoie de intervenții chirurgicale imediate la cap, torace, abdomen sau membre,mortalitatea era aproape 70-80%. Se dovedea că ajutorul chirurgical în cazurile de urgență dădea rezultate cu atât mai bune cu cât era realizat mai repede și executat de un chirurg specializat. Asistența spitalicească bucureșteană nu putea satisface în întregime acest deziderat. Spitalele existente aveau servicii relativ bune de chirurgie, nu aveau însă linii permanente de gardă, nu aveau un serviciu de urgență și un program adecvat, nu puteau primi la
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
De altfel conducerea spitalului a întocmit și o listă de onoare, a celor mai distinși profesori și specialiști în scopul de a fi chemați la consulturi de specialitate sau poate chiar de a efectua unele intervenții de specialitate mai complicate. Chirurgi ai Capitalei și profesori ai Facultății de Medicină, s- au înscris în tabelul celor care, benevol, acceptau să răspundă când vor fi chemați urgent la un consult de către chirurgul de gardă al spitalului. Directorul medical al spitalului, prof. dr. Iacobovici
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
poate chiar de a efectua unele intervenții de specialitate mai complicate. Chirurgi ai Capitalei și profesori ai Facultății de Medicină, s- au înscris în tabelul celor care, benevol, acceptau să răspundă când vor fi chemați urgent la un consult de către chirurgul de gardă al spitalului. Directorul medical al spitalului, prof. dr. Iacobovici și-a format echipa sprijinindu-se pe cea mai mare parte a colaboratorilor săi de la Clinica de chirurgie și ortopedie a Spitalului Brîncovenesc dar chemând în colaborare și alți
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
gardă al spitalului. Directorul medical al spitalului, prof. dr. Iacobovici și-a format echipa sprijinindu-se pe cea mai mare parte a colaboratorilor săi de la Clinica de chirurgie și ortopedie a Spitalului Brîncovenesc dar chemând în colaborare și alți tineri chirurgi sau personalități deja afirmate ale medicinei bucureștene. Aici au făcut gărzi sau au lucrat perioade mai scurte, în dorința de a sprijini activitatea spitalului și de a se perfecționa ca chirurgi, mulți tineri medici - interni, care au devenit personalități ce
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Spitalului Brîncovenesc dar chemând în colaborare și alți tineri chirurgi sau personalități deja afirmate ale medicinei bucureștene. Aici au făcut gărzi sau au lucrat perioade mai scurte, în dorința de a sprijini activitatea spitalului și de a se perfecționa ca chirurgi, mulți tineri medici - interni, care au devenit personalități ce au ilustrat servicii județene ca dr. C. Andreoiu sau făuritori de ramuri ale chirurgiei ca D. Bagdasar, C. Arseni. Activitatea Spitalului în această primă etapă (1933-1941) reprezintă și o mare experiență
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de bombardamentul aerian german. Spitalul își găsește adăpost, ca urmare a efortului directorului său de atunci dr. Firică, în localul Sanatoriului „Dr. A. Antoniu”, situat în strada Arhitect Ion Mincu, nr. 7, clădire rechiziționată și dată în folosință Ministerului Sănătății. Chirurgii de la Urgență sunt prezenți cu comunicări la Societatea de chirurgie, cu articole publicate în Revista de Chirurgie, sau, comunicând observațiile și concluziile științifice la Congrese naționale și internaționale de chirurgie. Comunicând sau publicând rezultatele activității lor, concluziile respective deveneau publice
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în viziunea și experiența școlii lui Iacobovici, șocul traumatic este definit ca un complex simptomatic caracterizat prin încetinirea progresivă a funcțiilor organismului, fenomen apărut în urma unui traumatism puternic. Practica chirurgiei de urgență și spiritul de observație, i-a adus pe chirurgi în fața acestui fenomen ce însoțește traumatismul. Atenți la modul de exprimare clinică și fiziopatologică, medicii încep să deslușească mai bine acest „blestem” al chirurgiei de urgență. Tocmai această experiență de la Urgență - remarca profesorul Iacobovici - ne-a învățat în primul rând
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de colaps sau șoc, și au optat în final, pentru cel din urmă, care de altfel a și intrat, ca atare, în literatura națională și internațională de specialitate. Șocul ocupă un loc central și în preocupările teoretice și practice ale chirurgilor bucureșteni - și nu numai ale lor, subliniindu-se totdeauna, caracterul de mare urgență în care sancțiunea terapeutică se impune într-un interval de timp foarte scurt. Cu două-trei secole înainte, chirurgii constataseră că, fie în timp de pace sau de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
loc central și în preocupările teoretice și practice ale chirurgilor bucureșteni - și nu numai ale lor, subliniindu-se totdeauna, caracterul de mare urgență în care sancțiunea terapeutică se impune într-un interval de timp foarte scurt. Cu două-trei secole înainte, chirurgii constataseră că, fie în timp de pace sau de război, decesul răniților nu putea fi totdeauna explicat prin gravitatea leziunilor și mult timp nu au putut explica „misterul” acestei stări; moartea nu putea fi explicată în mod satisfăcător doar prin
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
același tablou simptomatic ca și o hemoragie masivă. Singura diferență este în reținerea masei sangvine, și ca atare, aceasta nu este pierdută definitiv de organism, rămânând de a găsi mijlocul de a fi repusă în circulație. Conduita terapeutică este specială. Chirurgii convin asupra unui tratament profilactic al șocului. Măsurile se bazează pe cunoașterea factorilor cauzali - fizici și chimici care înlesnesc apariția șocului. Orice accidentat să fie transportat cât mai repede posibil, suprimându-i frigul și oboseala, și punându-l la adăpostul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Pentru a asigura Salvării o bună funcționalitate și eficiență medicală, a chemat și numit pe dr. Petre Topa ca Secretar general în conducerea acesteia. Era o funcție executivă în Societatea de Salvare. Este anul 1940. Dr. Petre Topa era un chirurg ortoped de prestigiu. Profesorul Minovici l-a convins și pe acel titan al chirurgiei românești, profesorul Iacobovici, să sporească până la limită, eforturile sale și să participe, pe lângă funcția ce o avea de director medical al Spitalului de Urgență - și în
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Asigurărilor Sociale. Biroul adunării a fost alcătuit din personalități medicale: Președinte Prof. dr. Besnea Ștefan (cunoscută personalitate a învățământului medical bucureștean) și vicepreședinți Prof. dr. Traian Nasta (director al Institutului de chirurgie „Polizu” și dr. Ștefan Bâlcu - reputat medic primar chirurg, la Spitalul de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie Floreasca. Scopul - precizat în statut - era ca Asociația să studieze și să ofere soluții în orice problemă care interesa profesionalitatea corpului medico-farmaceutic din Asigurările Sociale - să armonizeze interesele profesionale cu cele
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
numește preparator al clinicii (1912) și apoi, asistent. Această perioadă de instruire a fost hotărâtoare pentru dr. Traian Nasta; cunoștințele și tehnica ce și le-a însușit profesând pe lângă acest strălucit maestru fiindu- i îndreptar în întreaga lui carieră de chirurg. Tot în acest timp (începând din 1912), activează ca medic chirurg consultant și apoi medic primar la Asigurările Sociale. Participă la Primul Război Mondial (în calitate de medic chirurg), iar în 1919 își reia activitatea de chirurg principal al Casei Centrale a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
instruire a fost hotărâtoare pentru dr. Traian Nasta; cunoștințele și tehnica ce și le-a însușit profesând pe lângă acest strălucit maestru fiindu- i îndreptar în întreaga lui carieră de chirurg. Tot în acest timp (începând din 1912), activează ca medic chirurg consultant și apoi medic primar la Asigurările Sociale. Participă la Primul Război Mondial (în calitate de medic chirurg), iar în 1919 își reia activitatea de chirurg principal al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. Specializat în boli de gât, nas și urechi la
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
profesând pe lângă acest strălucit maestru fiindu- i îndreptar în întreaga lui carieră de chirurg. Tot în acest timp (începând din 1912), activează ca medic chirurg consultant și apoi medic primar la Asigurările Sociale. Participă la Primul Război Mondial (în calitate de medic chirurg), iar în 1919 își reia activitatea de chirurg principal al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. Specializat în boli de gât, nas și urechi la Berlin (1921), devine Conferențiar suplinitor la Facultatea de medicină București în 1925, apoi Conferențiar definitiv în
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]