3,274 matches
-
ascunse prin munți. Trei dintre acești ciobani bătrâni, trădați de cineva, plătesc cu viața lor îndrăzneala de a divulga dușmanilor secretul. Din realitatea dură a vieții, imaginea ciobanului alunecă ușor în legendă. Poetul își amintește timpul când „veneau la joc ciobanii, cu cămășile înnegrite de unt și cu baltage. Venea câteodată și unul molâu. Tare ca ursul, dar molâu și scârbit. Cânta: „Ciobănaș la oi am fost / I-lai, i-lai-la / Fetele nu mă cunosc / I-lai, i-lai-la.” Notația impresiilor este făcută
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări? Despletit ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi, de vânturi dusă, s-a topit sub zări Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de subliniat ni se pare acela care privește utilizarea simbolului mamei de cioban. Poezia lui Labiș este dominată de un presentiment tragic și înglobează în sine o problematică de origine mioritică. Invocarea mamei de cioban ne-o amintește pe aceea a mamei proprii în poemul Biografie: „Știu eu, mama și-a zis că
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de subliniat ni se pare acela care privește utilizarea simbolului mamei de cioban. Poezia lui Labiș este dominată de un presentiment tragic și înglobează în sine o problematică de origine mioritică. Invocarea mamei de cioban ne-o amintește pe aceea a mamei proprii în poemul Biografie: „Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună! Plinului pântec așa îi cânta într-o noapte cu lună. Trăsnete reci de furtună vedea cum
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
retorice și se utilizează des metafora. C. religioasă cuprinde episoade biblice, uneori apocrife, cu unele implicații filosofice, majoritatea referindu-se la nașterea lui Iisus Hristos. Caracterul sacru al c. se estompează prin asimilarea profanului, încât se ajunge la viziunea unui Dumnezeu cioban, „cu fluierul la tureac/Și cu mâna pe baltag”. Pasajele epice se înrudesc sau se confundă adeseori cu teme de baladă, legendă sau chiar basm (motivul mioritic, căsătoria fratelui cu sora ș.a.). Marea varietate melodică se datorează păstrării melodiilor arhaice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Ca funcționar în Ministerul Învățământului (între anii 1928 și 1937), a continuat să publice proză în „Dimineața”, „Convorbiri literare”, „Universul literar” și în volume. Succesul obținut cu romanul Invitația la vals (1936) îi permite să-și asume conducerea Editurii Bucur Ciobanul, unde, în special în perioada 1942-1947, va iniția un amplu program de tipărire a cărților pentru copii și tineret. Principalul furnizor de texte era D. însuși, care a rezumat biografii de oameni celebri (Dante, Gutenberg, Magellan, Mozart, Nobel ș.a.), a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
zodiacale cunoscute astăzi în ezoterism erau parte integrantă din religia creștinismului arimin a geților, numită și mitraism. În mitologia emeș avem o zicere plină de har și înțelepciune numită Moartea păstorului Dumuzi, care este o variantă foarte veche a uciderii ciobanului bun și milostiv, iubitor de animale și natură, de către niște ființe demonice. El are un vis în care vede cum copacii și trestiile din jurul lui se cutremură de groază știind că viața bunului păstor va fi curmată de aceste ființe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mit cu poezia noastră populară Miorița, dovedind unitatea spirituală a celor două culturi, chiar dacă lepre de pe la noi au scris despre baladă cu o ură fără margini, că ar fi o plăsmuire a lui Alecsandri, fiind răs-pîndită de făcător printre secretoșii ciobani mioritici ca să-și pună el un soclu măreț în faimoasa cultură ciocoiască. și așa un Manole trei fasole, cercetător de făcătură într-o cultură de maculatură a zăpsit mișelia și l-a dat pe goarnă pe lotru. Mai este și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
scriitori precum George Coșbuc, St. O. Iosif, Al. Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, D. Anghel, Octavian Goga, Emil Isac, G. Murnu, I. L. Caragiale, Elena Văcărescu, Andrei Bârseanu, Lucian Blaga, Aron Cotruș, Cincinat Pavelescu. T.p. a mai găzduit versuri de Maria Cunțan, Maria Cioban, Natalia Negru, I. U. Soricu, N. G. Rădulescu-Niger, Raul Stavri, Nicu Stejărel (Ștefan Nicolae), Iosif Stanca, Elena din Ardeal, Traian Mihai ș.a. E reprodusă povestea Dănilă Prepeleac de Ion Creangă. Proza, alcătuită din prime tipăriri ori din reproduceri, mai e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
reproduceri, mai e ilustrată de V. Alecsandri, Petre Ispirescu, Carmen Sylva, Mihail Sadoveanu (Năluca), Al. Vlahuță (Țara. Poporul), B. Delavrancea, Ion Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Ioan Slavici, Jean Bart, Al. Cazaban, Zaharia Bârsan, Romulus Cioflec, Constanța Hodoș, Al. Ciura, Maria Cioban, Ion Gorun, Silvia Barcianu ș.a. Memorialistica și notele de călătorie sunt semnate de Ioan Slavici, G. Coșbuc, I. Russu-Șirianu, N. Dunăreanu, Iuliu U. Ioanovici, Al. T. Dumitrescu, N. Simulescu, I. T. Mera ș.a. Teatru scriu Petru Rusu, Emanoil Suciu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
fanfară. Cortina încet." Cu această imagine în față, mă întreb la ce se referă titlul " Mare farsor, mari gogomani", cui este adresat îndemnul " Ca rol fu mare mititelul! Hai, gogomani, la jubileu!" și la cine se referă fabula Șarla și ciobanii unde personajul canin e "ca toți cîinii nemțești, / Cînd, leșinați de foame, doresc să-i miluiești"? Compunerea-omagiu datorată lui Caragiale a avut ecouri în presă: "Publicul a rămas rece la această travestire a istoriei" considerată "vifleim național" dar autorul se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
imitîndu-i "sistemul" prin semnătura pe o scrisoare ce i-o expedia din stațiunea Travemunde: Delabaltica. Rangurile nu-l impresionează pe noul botezător, ba din contra am putea spune: Carol devine prin derivare succesivă Charles și apoi Șarla (în Șarla și ciobanii), Macedonski pentru pretențiile sale nobiliare Contele Geniadevsky, Aamsky sau Macabronsky, semnatar al volumului Primele gîngîneli ale puiului mamei... (citește Prima verba), Duiliu Zamfirescu din aceleași motive Zuiliu Damfirescu (cu varianta Damfiresco) sau Duilă (uneori Bucă), V. Alecsandri e dulcele bard
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Neamț. Deosebit de interesante sunt datele oferite de „tăblița”16 alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o mare mobilitate a populației, mai ales în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești 17. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești, 2 veniți
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
comunităților sătești, drept „ oamnei fără căpătâi”, pentru că nu aveau casă și nici un trai statornic. Căpătăierii au fost menționați pentru prima oară într-o statistică din 1826, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
capacitățile ei profesionale, ci și din dragoste) de comandantul aerodromului, până ce, într-o situație neobișnuită, ea își dovedește competența; un țăran care a ucis pentru pământ se întoarce după cincisprezece ani de ocnă și își regăsește nevasta și copilul; un cioban de munte devine miner și e treptat lămurit de necesitatea luptei de clasă (contextul e cel al războiului, iar viziunea e tributară propagandei comuniste postbelice); o femeie dezaxată încearcă seducerea unui eminent compozitor, subiectul fiind tratat romanțios, cu elemente de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
din basme dezleagă legăturile pământești și leagă viețile oamenilor: "Casa Morții era foarte mare și c-o mulțime de cuie în care erau atârnate câte un ghem; unele mari, altele mijlocii și unele de tot mici. Ce-s astea? întrebă ciobanul pe Moarte. Acestea sunt ghemele cu firul vieții fiecărui om. Când s-a mântuit firul, traiul omului s-a sfârșit și eu mă duc de-i ieu sufletul." 104 Casa-arhetip și spațiul mitic al casei construiesc o alteritate a umanului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dintr-un merișor de aur și născu o fată. Când se făcu mare, împăratul dede sfoară în țară că o va mărita numai după acela care-i va ghici semnele ei de pe trup. Printre ceilalți pețitori se înfățișă și un cioban, care zice: "Preamărite împărate și împărăteasă, fata măriilor voastre are soarele în piept, luna în spate și doi luceferi în cei doi umeri.""148 În imaginarul tradițional, legătura ontologică dintre ființa umană și ființa universală este prezentată, în literatura populară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai primitoare, legea ei fiind, de fapt, legea destinului: "Casa Morții era foarte mare și c-o mulțime de cuie în care erau atârnate câte un ghem: unele mari, altele mijlocii și unele de tot mici. Ce-s astea? întrebă ciobanul pe Moarte. Astea sunt ghemele cu firul vieții fiecărui om. Când s-a mântuit firul, traiul omului s-a sfârșit și eu mă duc de-i ieu sufletul."245 Creația populară din Bucovina, privită în devenirea sa, de la nucleul constant
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
minute. Legători sau cataplasme la piept cu plămădeală din flori de cocoșei, cu rachiu de tescovină, de frunze de mesteacăn În rachiu ori cu fiertură de urzici crăiești. Oblojeli cu fiertură din levănțică, coajă de salcie, de schin, unguraș, traista ciobanului, petale de trandafir. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie de flori de tei, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara, la culcare, pentru favorizarea transpirației. Infuzie de flori de soc, 1-2 lingurițe la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie de iarba mâței, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie de vetrice, o linguriță la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Infuzie cu traista ciobanului, o linguriță la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Infuzie cu roiniță, o lingură la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Infuzie de verbină, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
un litru de apă, care se fierbe până ce lichidul scade la jumătate. Se strecoară și se adaugă o linguriță cu ulei de mentă și o cană cu miere. Se ia câte o linguriță la fiecare 2 ore. Ceai din traista ciobanului, o linguriță la o ceașcă de apă clocotită. Se strecoară și se beau 2-4 cești pe zi. Ceai din frunze de ulm roșu, o lingură la o cană. Se beau 4-5 căni pe zi, fracționat, Înainte de mesele principale și una
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu buruiana de friguri, până ce bășică pielea, cu floare galbenă, floarea broaștei, leuștenul broaștei, coajă de nucă verde, otrățel, piciorul cocoșului, rostopască, scânteiuță, traista țigăncii sau cu usturoi pisat. Ceaiuri din coajă de salcie, cu petale de trandafir, cu traista ciobanului, de arin, arnică, de flori galbene, buruiană de friguri, coada iepei, coada racului, coada șoricelului, corn, dumbăț, floarea doamnei, volbură, lostoparniță, mutătoare, odolean, oleandru, ostrățel, pelin, potroacă, puturoasă, rostopască, troscot, țintaură, untul pământului, trifoiște, spini verzi, holeră, sânzâiene. Rachiu plămădit
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
numite În popor și "atac, bătaie de inimă, boală de inimă, boală grabnică, socote și chiar deochi") pot fi "calmate" și prin: Ceaiuri din buruiană grabnică și frecții pe tot corpul cu untdelemn. Ceai din fructe de ienupăr, angelică, traista ciobanului, isop. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști În cură internă: Infuzie de talpa gâștei, o linguriță la cană. Se consumă 2 căni pe zi. Macerat de talpa gâștei, 20 g de plantă În alcool de 70ș, timp de 7-8 zile
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zi, dimineața, pe nemâncate. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie din frunze, flori și fructe de păducel, o linguriță la 200 ml de apă, care se fierbe 15 minute. Se consumă fracționat, În cursul unei zile. Infuzie cu traista ciobanului, o linguriță la 200 ml de apă În clocot. Se beau 2 căni pe zi. Macerat de vâsc (de măr, păr, mesteacăn, stejar sau brad; În nici un caz din vâsc de salcie, deoarece este toxic), 2 lingurițe la 250 ml
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și În tărâțe, În coaja boabelor de grâu care conțin cele mai multe fibre. Ceaiuri de afin (frunze și fructe), de anghinare, frunze de nuc, din frunze, flori și fructe de păducel, frunze și rădăcini de păpădie sau de pătlagină, de traista ciobanului și de vâsc ( În special de măr și de păr). Aceste ceaiuri au fost confirmate științific, mai apoi, ca fiind antisclerotice. Consum de usturoi (cel puțin 2-3 căței pe zi), de suc de ceapă, varză, soia, roșii, praz, floarea soarelui
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cantitate Într o zi. Pulbere de vâsc, 1-8 vârfuri de cuțit pe zi, cu apă și ceai. Infuzie din frunze, flori și fructe de păducel, o linguriță la o cană, care se bea Într-o zi. Infuzie concentrată de traista ciobanului, 2 3 linguri la 200 ml de apă. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie de traista ciobanului și coada calului, o linguriță de amestec În părți egale, la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Pentru scăderea colesterolului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]