3,278 matches
-
concomitent, și o in-fi-ni-tă tristețe. Pentru că toate acestea vor pieri fiind înghițite de Okeanos. Nimic mai frumos, nimic mai efemer, nimic mai trist. Moartea la Veneția e atât de frumoasă, încât poate deveni nemurire. Tot așa precum, în “Miorița”, moartea ciobanului nostru. Eugenia Bulat este o mioritică în cel mai profund sens al acestui cuvânt, prin înseși firea ei, așa precum românul nu poate fi decât ortodox, vorba lui Eminescu. Pentru că, pentru român, Dumnezeu este sublimul. Veneția, pentru a se împlini
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
avut loc la sediul Eurosport DHS, italianul Angelo Ciccone a primit tricoul galben, fiind câștigătorul probei contracronmentru, ocupantul locului doi Ioannis Tamouridis a primit tricoul alb, tricoul verde i-a fost oferit lui Angelov Hristomir, iar ocupantul locului patru Sergiu Cioban a primit tricoul roșu. Zoltan Șipoș a fost recompensat cu Tricoul Albastru, pentru cel mai bun rutier român. Rezultate prolog Duminică, 6 iunie: Albă Iulia - Teiuș - Aiud - Luduș - Târgu Mureș, 118 km Prima etapă a Turului a fost câștigată de
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
a muncit în mai multe kibutzuri și a luat parte la Războiul de Independență al Israelului în anii 1948 - 1949, Tuvya Ruebner a devenit membru al kibutzului Merhavia, în valea Yezreel (Esdraelon) aproape de localitatea Afula. A lucrat la început ca cioban, apoi în munci viticole și agricole. În anul 1944 s-a căsătorit cu prima sa soție, Ada, cu care în 1949 a avut o fetiță, Myriam. La nu mult timp după aceea, în anul 1950, a fost grav rănit, inclusiv
Tuvya Ruebner () [Corola-website/Science/315090_a_316419]
-
biologic și ecologic, păstoritul tradițional, înmulțirea ovinelor și obținerea prin ele de produse lactate, de carne și lână este un mod de exploatare ne-invaziv, ne-destructiv și ne-toxic al mediului natural. Această îndeletnicire este efectuată de păstori sau ciobani. Păstorii tradiționali trăiesc o viață nomadă păzind, cu ajutorul câinilor ciobănești, turma de oi care, în timpul verii, urcă în căutare de hrană până în regiunile de munte (vezi Transhumanță). În trecutul îndepărtat au existat popoare nomade care s-au ocupat aproape exclusiv
Păstorit () [Corola-website/Science/315168_a_316497]
-
aici, conform unei legende, consemnata de Alexandru Vlahuță în cartea sa "România pitoreasca", lacul ar fi un loc unde vulturii veneau primăvară să-și învețe puii să zboare. Numele de "Lacul fără Fund" provine dintr-o altă legendă, despre un cioban care și-a lăsat turmă de mioare, a aruncat bată în apă lacului și a plecat. După un an de peregrinari, ciobanul și-ar fi regăsit bată în apele Dunării și mistuit de dorul mioarelor și a locurilor natale, se
Lacul Vulturilor () [Corola-website/Science/315260_a_316589]
-
să-și învețe puii să zboare. Numele de "Lacul fără Fund" provine dintr-o altă legendă, despre un cioban care și-a lăsat turmă de mioare, a aruncat bată în apă lacului și a plecat. După un an de peregrinari, ciobanul și-ar fi regăsit bată în apele Dunării și mistuit de dorul mioarelor și a locurilor natale, se întoarce acasă. Traseu 1 Siriu - Satul Bontu Mare - Cătun Gură Milei - Valea Milea - Lacul Vulturilor Marcaj: triunghi roșu Durată: 5-6 ore Traseu
Lacul Vulturilor () [Corola-website/Science/315260_a_316589]
-
sud de la stația de cale ferată Culevcea. De asemenea, numai 4 km desparte localitatea de țărmul Mării Negre. De această comună depind administrativ satele Băile Burnas, Veselia-Bâlca și Zangherovca. Satul Tuzla a fost fondat la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către ciobanii moldoveni care mergeau cu turmele de oi în stepa dunăreană. Unii dintre ei s-au angajat în extragerea sării din lacurile de pe malul Mării Negre. Numele satului vine de la cuvântul turcesc „Tuz” (în traducere „sare”). Prima atestare a satului datează din
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
éducation et de récréation" în perioada 1 ianuarie - 15 decembrie 1892 și integral la sfârșitul anului 1892 de Editura Hetzel. Acțiunea romanului se petrece în majoritate în Munții Carpați din Transilvania. În satul Werst (în traducerea română Verești) din Transilvania, ciobanul Frik remarcă într-o zi că din vechea cetățuie în ruine a baronului Rodolphe de Gortz, aflată pe un pisc deasupra trecătorii Vulcan, iese un fir de fum. Cetățuia era abandonată de zeci de ani, iar localnicii credeau că acolo
Castelul din Carpați () [Corola-website/Science/320184_a_321513]
-
la mătușa ei pe care o întreabă dacă mai are și alți pretendenți. Pe drumul de întoarcere o întâlnește și o cere în căsătorie, dar ea refuză. După câteva luni se răspândește vestea plecării domnișoarei Everdene din sat, ceea ce pe cioban îl face să o idealizeze și mai mult. Într-o dimineață, trezindu-se din cauza zgomotului talăngilor oilor, descoperă că turma lui fusese mânată prin gard de câinele cel tânăr până la o groapă de var în care căzuseră și muriseră toate
Departe de lumea dezlănțuită () [Corola-website/Science/321267_a_322596]
-
lungul carierei sale a primit mai multe distincții, printre care și Ordinul Lenin (1945). s-a născut într-o familie săracă de țărani în satul Garilovskaia din gubernia Vladimir a Imperiului Rus. A început să lucreze de foarte tânăr ca cioban în satul Turov, gubernia Iaroslav (1905 - 1910) și muncitor pietrar în construcții în Moscova (1910 -1915). În 1915 a fost mobilizat în armata țaristă și a luptat în Primul Război Mondial, ajungând la gradul de subofițer într-un regimente de
Vasili Blohin () [Corola-website/Science/320723_a_322052]
-
județul Satu Mare). Aici are loc în fiecare an primăvară sărbătoarea numită „Sâmbra oilor”. Sâmbra oilor este sărbătorită prin muzică și dansuri în port popular, ea are loc la Ruptul Sterpelor, adică separarea și numărarea oilor că și măsurarea laptelui de către ciobani care pornesc cu turmele spre pajiștile din munți.
Festivalul Național Sâmbra Oilor - Țara Oașului () [Corola-website/Science/321681_a_323010]
-
în numărul din 17 mai 1870 pamfletul "“Animale politice - Maimuța”", care se înscria în linia atacurilor antimonarhice ale revistei. I. L. Caragiale și-a început colaborarea la „Ghimpele” în numărul din 16 decembrie 1873, cu povestea satirică în versuri "“Șarla și ciobanii”". Începând cu numărul din 26 mai 1874, Caragiale publica "„cronica literară”", "„cronica fantastică”" și " „cronica sentimentală”", semnând Car. și Palicar. În numărul din 20 iunie 1871 al revistei Ghimpele a fost publicată și poezia de debut a lui Alexandru Macedonski
Ghimpele () [Corola-website/Science/320793_a_322122]
-
de programe folclorice, fiind cunoscută în special pentru emisiunea TV "Tezaur folcloric". S-a născut în familia unui preot, după 18 ani de la căsătoria părinților ei. Despre copilăria ei, rememora: „"Bunicul meu cânta la caval și mergea cu oile, era cioban. Pleca dimineața, venea seara, îl vedeam rar, mă lăsa dormind, mă găsea dormind. Dar găseam lângă patul meu, când mă trezeam, o crenguță cu alune, sau fructe de pădure, și știam că a trecut pe-acolo bunicul. Ziua mă jucam
Marioara Murărescu () [Corola-website/Science/320978_a_322307]
-
petrecere, ia cerința acestuia literal și, după ce apasă butonul de pornire, se urcă și el în carusel. Cum nimeni nu mai era prin preajmă să-l oprească, acesta a continuat să funcționeze până a doua zi dimineață, când a sosit ciobanul cu oile din satul învecinat. Episodul al doilea începe arătând cum, la redacția ziarului "Scînteia", principalul ziar al Partidului Comunist Român, fotografiile dictatorului Nicolae Ceaușescu sunt modificate pentru a-l face pe acesta să pară mai impunător. După o vizită
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
ca toți neștiutorii de carte, copii și adulți, să fie aduși acolo pentru lecții. La prima oră, el justifică necesitatea alfabetizării prin pericolele la care se expun cei care nu știu să citească etichetele de avertizare de pe diverse produse. Un cioban care avea stâna pe vârful unui munte refuză să se prezinte la școală, trimițându-și doar fiul să învețe să citească. Fiul, întors de la școală, îi citește tatălui tăblița de avertizare de pe stâlpul de înaltă tensiune, explicându-i că este
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
să fie atins, mai ales pe timp de ploaie și furtună și că, dacă cineva se electrocutează, el nu trebuie să fie atins direct de cei ce încearcă să-l salveze. Într-o zi cu furtună, activistul vine la stâna ciobanului să-l convingă să vină și el la școală, dar pe drum își murdărește ghetele de noroi. Ajuns la stână, el se sprijină de stâlpul de înaltă tensiune și începe să-și scuture încălțămintea. Ciobanul, văzându-l, crede că acesta
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
furtună, activistul vine la stâna ciobanului să-l convingă să vină și el la școală, dar pe drum își murdărește ghetele de noroi. Ajuns la stână, el se sprijină de stâlpul de înaltă tensiune și începe să-și scuture încălțămintea. Ciobanul, văzându-l, crede că acesta tocmai se electrocuta, și sare să-l salveze lovindu-l violent cu parul pentru a-l îndepărta de stâlp. Nota de la finalul episodului spune că, la sfârșitul anului, conform legendei, s-a raportat alfabetizarea a
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
unui clasicism al istoriei muzicii ardelene. Prima sa compoziție care a rezistat timpului, a fost „Romanța pentru vioară și pian”, lansată în anul 1899. În aceeași perioadă a compus și „Serenada pentru cor bărbătesc”. În anii următori a compus cântecele „Ciobanul” pentru cor mixt, „Mândruța” pentru orchestră și cor mixt, „Flori de nufăr” pentru cor mixt pe versuri de Alecsandri, „Imn religios” pentru cor bărbatesc. Toate aceste compoziții au fost incluse în programul unor concerte. În timp ce a studiat la Berlin a
Augustin Bena () [Corola-website/Science/321405_a_322734]
-
pentru cele pregătite, îl pălmuiește. Baciul îl blestemă și Codreanu piere în codru fără ca mândra să-l jelească. O altă baladă, "Rafila", prezintă fata de la țară care într-o zi de primăvară, culegând flori, le sărută și dându-i-le ciobanului Nițu, îi spune că dacă ele s-or vesteji, îi vor veni pețitori. Acesta, din dorința de a nu o pierde, îi răspunde: În aceste balade, culese de E. Hodoș, se foloseste repetiția, hiperbola, pronumele relativ-interogativ. În ceea ce privește versificația, este caracteristică
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
în XV care joacă pe postul de taloner ("hooker"). Acum este antrenorul înaintașilor echipei naționale a României. Este considerat drept unul dintre cei mai buni taloneri din rugby-ul românesc. S-a născut în Vânători, Iași, unde tatăl său era cioban. S-a apucat de rugby la liceul tehnic de căi ferate din Pașcani. Și-a început carierei de jucător la CS Universitatea Cluj, înainte de a pleca în Franța la Stade Rouennais, în Fédérale 3, unde a devenit campion al Franței
Marius Tincu () [Corola-website/Science/324505_a_325834]
-
limbă de lemn și la stereotipisme ieftine.” Totuși, dacă unele situații nu pot fi dovedite prin menționarea în cronici sau în alte documente istorice, aceasta nu înseamnă că ele nu ar fi plauzibile. Unele aspecte pitorești cum ar fi participarea ciobanilor de pe Muntele Rarău la bătălie pot părea fanteziste, dar este greu de înțeles victoria oștii lui Ștefan împotriva turcilor fără ajutorul oamenilor simpli stimulați de credința strămoșească. Cu toate aceste aspecte expuse mai sus, jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
Vaticanului a anunțat că cel de-al treilea secret probabil nu va fi arătat niciodată a fost scris cu următoarele cuvinte: „.. este foarte probabil că scrisoarea în care sora Lucia a scris despre secretul mărturisit de Fecioara Maria celor trei ciobani din Cova da Iria nu va fi niciodată deschisă.” Textul celui de-al treilea secret comunicat de Vatican nu conține cuvinte atribuite Fecioarei Maria. În același comunicat de presă al Vaticanului din 1960 menționat mai sus se menționează că „Sora
Cele trei secrete de la Fátima () [Corola-website/Science/326449_a_327778]
-
întemeiat un sat nou denumit Poiana Micului (în , în ). Conform legendei, muntenii fuseseră repartizați de comisia din Cernăuți într-o zonă premontană aflată în mijlocul codrilor. Ei au găsit o mică poiană pe care se afla o stână care aparținea unui cioban român pe nume Micu. Proveniți dintr-o zonă muntoasă, polonezii au defrișat terenurile și-au construit case și s-au ocupat cu exploatarea lemnului, creșterea animalelor și cultivarea pământului. După construirea locuințelor, au ridicat și o capelă pentru rugăciune. Lunar
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
filmului), iar o parte din scene nu sunt suficient de puternice. Criticul literar și de film Angelo Mitchievici a susținut că unul dintre personajele acestui film este peisajul românesc transilvănean, un spațiu mioritic format din dealuri și văi străbătute de ciobani cu turme de oi și din păduri care freamătă nostalgic. Această natură nu este însă idilică precum în peisajele grigoresciene, ci împrăștie un aer amenințător și vuiește surd de sunete chinuitoare, devenind scena unei tragedii. Chipul lui Katalin Varga se
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
prin Hosman. Aceste incursiuni a indus teroare în rândurile populației băștinașe, fapt ce a determinat o scădere demografică accentuată, astfel încât în anul 1500, Hosmanul, component al Scaunului Nocrich, era repopulat cu 15 gospodării la care documentele vremii menționează și un cioban și un dascăl. Mărturie în acest sens stă portalul bisericii care menționează: Această repopulare a determinat în numai 32 de ani, în 1532, ca numărul gospodăriilor să crească la 41. O dată cu revolta curuților din anul 1703 - 1711 numărul gospodăriilor s-
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]