7,304 matches
-
mare și pot fi excitatori, imunoreactivi la acetilcolintransferază, și inhibitori, VIP imunoreactivi. În raport cu poziția corpului neuronal, axonul se poate dirija ascendent, în sens oral, sau descendent, în sens anal, iar ramificațiile sale terminale se distribuie circumferențial și suplează o bandă circulară lată de aproximativ 2-8 mm. Neuronul excitator își distribuie axonul unui segment de 7 mm din musculatura circulară dintre care 5 mm sunt situați oral și 2 mm anal față de corpul celular, în timp ce neuronul inhibitor se distribuie numai anal pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
poate dirija ascendent, în sens oral, sau descendent, în sens anal, iar ramificațiile sale terminale se distribuie circumferențial și suplează o bandă circulară lată de aproximativ 2-8 mm. Neuronul excitator își distribuie axonul unui segment de 7 mm din musculatura circulară dintre care 5 mm sunt situați oral și 2 mm anal față de corpul celular, în timp ce neuronul inhibitor se distribuie numai anal pe o distanța de 1-6 mm. Datorită grosimii substanțiale a stratului muscular circular la inervația unui inel muscular participă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
segment de 7 mm din musculatura circulară dintre care 5 mm sunt situați oral și 2 mm anal față de corpul celular, în timp ce neuronul inhibitor se distribuie numai anal pe o distanța de 1-6 mm. Datorită grosimii substanțiale a stratului muscular circular la inervația unui inel muscular participă câteva sute de neuroni, iar dispoziția unităților motorii este concentrică (4, 9, 36, 46). Neuronii motori ai musculaturii longitudinale au localizare de asemenea mienterică și la mamiferele mici axonii lor participă la formarea plexului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Au corpul mic cu numeroase procese alungite care se interpun între ramificațiile terminale ale enteroneuronilor motori și fibrele musculare netede. În funcție de locația intraparietală, CIC se clasifică în mienterice (CICmi) situate în stratul muscular longitudinal, intramusculare (CICim) situate în grosimea stratului circular și intramusculare profunde (CICimp) situate pe fața profundă a stratului muscular circular. Deoarece CIC reprezintă ținta finală a enteroneuronilor motori excitatori sau inhibitori, membrana acestora este alcătuită din două tipuri de zone funcționale, neurale și joncționale (40). Zonele neurale au
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
terminale ale enteroneuronilor motori și fibrele musculare netede. În funcție de locația intraparietală, CIC se clasifică în mienterice (CICmi) situate în stratul muscular longitudinal, intramusculare (CICim) situate în grosimea stratului circular și intramusculare profunde (CICimp) situate pe fața profundă a stratului muscular circular. Deoarece CIC reprezintă ținta finală a enteroneuronilor motori excitatori sau inhibitori, membrana acestora este alcătuită din două tipuri de zone funcționale, neurale și joncționale (40). Zonele neurale au raport nemijlocit cu varicozitățile terminațiilor axonice ale enteroneuronilor motori și prezintă receptori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și sunt stimulați de distensie. Axonii centrali ascensionează în plexul mienteric și recrutează circumferențial un număr important de interneuroni atât ascendenți, cât și descendenți. La rândul lor, interneuronii ascendenți activează neuronii motori excitatori situați proximal care determină oral, o zonă circulară de contracție, iar interneuronii descendenți activează neuronii motori inhibitori care determină în sens anal o zonă distală de relaxare (9, 31, 36, 37). Astfel excitația se deplasează de-a lungul peretelui intestinal imediat proximal față de bolul alimentar (fig. 21). Microcircuitele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în care sunt stocate substanțele chimice necesare transmiterii mesajului nervos din teritoriul presinaptic în cel postsinaptic. Forma, densitatea și dimensiunile acestor vezicule variază în funcție de mediatorul chimic și starea funcțională a teritoriului sinaptic respectiv. De exemplu, veziculele sinaptice omogene de formă circulară cu diametrul de 500-600 Å și densitate slabă sunt locul de depozitare a acetilcolinei. Veziculele mici, dens granulate, cu diametrul de 200-300 Å conțin noradrenalină. Bazele electrochimice ale conducerii nervoase au fost stabilite de cercetările de pionierat ale lui Hodgkin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt activate de fibre adrenergice. La nivelul globilor oculari, sistemul nervos vegetativ controlează două funcții ale acestora: reglarea diametrului pupilar și focalizarea cristalinului. Stimularea simpatică determină contracția fibrelor meridionale ale irisului, care dilată pupila în timp ce stimularea parasimpatică produce contracția mușchiului circular al irisului determinând micșorarea diametrului pupilar. Componenta parasimpatică a controlului pupilar este activată în mod reflex de pătrunderea unei cantități prea mari de lumină care reduce diametrul pupilar și determină astfel scăderea luminii la nivelul retinei. La rândul său, componenta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
longitudinală și capilare de 2-3 ori mai numeroase, comparativ cu rețeaua alveolară. În submucoasă se găsesc glande bronșice de tip sero-mucos, de 1 mm lungime, ale căror canale de excreție pot ajunge până în stratul muscular. Aceste canale au o dispoziție circulară în bronhii și spiralată în bronhiole și pot produce, prin contracția lor, plisarea mucoasei și închiderea lumenului. Bronhiolele respiratorii și canalele alveolare constituie un teritoriu de tranziție spre alveole. Epiteliul este de tip cubic, iar între celulele epiteliale apar intercalate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
6 ori mai scăzut comparativ cu cel din circulația sistemică. La calibru egal, vasele circulației pulmonare au pereții de două ori mai subțiri și mai distensibili. Spre deosebire de structura peretelui aortei, care are media formată din lamele de fibre elastice dispuse circular, concentric, realizând o structură ordonată, în peretele arterelor pulmonare fibrele sunt scurte, discontinue, dând un aspect de masă amorfă. Fibrele musculare care se găsesc la acest nivel se inseră în spirală pe fibrele elastice. Numărul lor este foarte redus. Astfel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
favorizând eliminarea sa și expectorația, în tuse. Pentru următoarele 2-3 generații de ramificații, cartilajul este neregulat, stratul muscular este mai bine reprezentat, iar glandele bronșice, care vor deveni mult mai rare în bronhiile mici, acum sunt numeroase. Dispoziția oblică și circulară a fibrelor musculare și sensibilitatea la diferiți factori endo- și exogeni oferă posibilitatea unor variații de calibru, cu atât mai importante, cu cât țesutul cartilaginos este mai redus. Bronhiolele cu diametrul sub 1 mm nu au inel cartilaginos, nu au
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivelul căilor aeriene normale. II.3.11. BRONHOMOTRICITATEA ȘI REGLAREA EI Spre deosebire de căile respiratorii traheo-bronșice prevăzute cu inele cartilaginoase incomplete, bronhiolele cu diametrul mai mic de 1,5 mm prezintă sub mucoasă un strat de fibre musculare netede, dispuse circular și acoperite de fibre elastice și de țesut conjunctiv adventiceal de susținere. Tonusul bazal al fibrelor musculare depinde de echilibrul realizat între factorii nervoși și umorali care tind să contracte sau să relaxeze musculatura bronșiolară. Aceasta se găsește sub controlul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
unitară, reprezentată de următoarele straturi: a) Mucoasa este formată din epiteliu, lamina propria și muscularis mucosae; lamina propria conține fibre de colagen și elastice, diferite tipuri de glande, noduli limfatici și capilare. Muscularis mucosae este reprezentată de fibre musculare netede circulare, ale căror contracții formează pliuri ale mucoasei și care, în zonele cu vilozități, împing sângele și limfa cu substanțele absorbite din lumenul intestinal. b) Submucoasa conține un strat tisular bogat în fibre elastice și de colagen, cu frecvente vase de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
plexuri viscerale situate în pereții întregului tub digestiv. Conectați prin filete amielinice de tip C secundare și terțiare distribuite sub formă de plexuri ganglionare la efectorii musculari și glandulari locali, acești neuroni sunt dispuși atât între stratul muscular longitudinal și circular în cazul plexului mienteric (Auerbach), cât și în teritoriul submucos în cazul plexului Meissner (fig. 104). Primul exercită controlul primar asupra motilității digestive, iar cel de al doilea participă la autoreglarea fluxului sanguin local, sensibilității mucoasei digestive și activității secretorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
continuă să se contracte spontan demonstrează că tractusul gastrointestinal posedă în însăși structura sa elementele necesare activității contractile ritmice. Chiar în repaus și pe nemâncate, stomacul prezintă un tonus și o anumită presiune intragastrică datorită contracției permanente a fibrelor musculare circulare (8-10 cm apă), care sunt mai ridicate la nivelul fundului și porțiunii sale verticale. În afara bulei gazoase subdiafragmatice, partea inferioară a stomacului retractată, dă organului un aspect în virgulă sau pâlnie. Alimentele masticate, ajunse la cardia în jeturi sacadate, îndepărtează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Fenomenele de digestie și absorbție care au loc la nivel intestinal se particularizează morfologic și funcțional la nivelul celor două segmente intestinale. Din punct de vedere structural, intestinul subțire prezintă o serie de diferențieri anatomice. Astfel, între stratul muscular intern circular și cel extern longitudinal există o serie de punți ce realizează legături funcționale asociate cu prezența unor puncte de fuziune membranară intercelulară, conferind straturilor musculare caracter de sincițiu. La rândul său, mucoasa intestinului subțire prezintă o mare suprafața activă (250-300
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
chimul în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților și propagă chimul dincolo de colon. Comportamentul contractil al intestinului subțire. Cel mai frecvent tip de mișcare a intestinului subțire este segmentarea. Aceasta se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular. Când segmentele contractate se relaxează, segmentele vecine se contractă. Segmentarea are loc la o frecvență similară cu cea a undelor lente ale intestinului subțire. Frecvența contracțiilor segmentare nu este constantă, un grup de contracții segmentare fiind urmate de o perioadă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contact cu suprafața mucoasei. La nivelul jejunului, activitatea contractilă are loc sub forma unor contracții puternice (numite contracții ritm-minut), separate de intervale în care contracțiile sunt slabe sau absente. Undele peristaltice reprezintă contracții progresive ale diverselor sectoare de mușchi neted circular. Contracțiile se propagă de-a lungul tractului gastro-intestinal în sens aboral. Comportamentul contracții al intestinului subțire se declanșează după ingestia alimentară, când apar contracții puternice separate de perioade de liniște. Acest tip de activitate contractilă se numește complex motor migrator
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
condițiile denervării extrinseci vago-simpatice. Undele peristaltice sunt declanșate îndeosebi de plexurile Auerbach, ai căror receptori se găsesc în mucoasă. Reflexul mienteric peristaltic este asigurat pe o cale nervoasă continuă pentru fibrele longitudinale și una discontinuă, întreruptă de sinapsă, pentru fibrele circulare. Activitatea în totalitate a plexurilor intramurale este în final unitară, ele integrând aferentele senzitive parietale de la nivelul plexului submucos Meissner cu neuronii eferenți ai plexului mucos Auerbach. Stimularea motricității intestinale în absența inervației extrinseci este determinată mecanic (distensie, atingerea mucoasei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
între ele. Fiind mai scurte decât lungimea totală a intestinului gros, colonul apare format din pungi succesive, numite haustre. La nivelul sigmoidului și rectului, teniile difuzează, formând un strat muscular continuu. Canalul anal este prevăzut cu două sfinctere: unul intern, circular, neted și unul extern, striat, ce-l înconjură pe primul. Funcția principală a colonului proximal este cea de depozit al constituenților inutilizabili pentru organism din chimul intestinal și de absorbție hidroelectrolitică și vitaminică, iar cea a colonului distal de tranzit
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
amestecă bolul intestinal în principal la nivelul cecului și colonului proximal; - contracțiile de tip II sunt mai desfășurate și mai energice; ele se propagă de o parte și de alta a punctului de unde iau naștere, sunt expresie a activității fibrelor circulare și dezvoltă o presiune de 10-20 cmH2O. Rolul lor este de a intimiza conținutul intestinal cu mucoasa intestinală, favorizând absorbția apei; - contracțiile de tip III constau în variații lente ale tonusului muscular, pe care se grefează contracțiile de tip I
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
3-4 ori pe zi). Unde antiperistaltice slabe se pot întâlni mai ales la nivelul regiunii ileo-cecale. Mișcările segmentare sunt constituite din unde de tipurile I și II, apărând echidistant între ele, la fiecare 2,5 cm. Sunt realizate de fibrele circulare și au caracter staționar, iar, când prezintă intensitate mare, pot obstrua aproape complet lumenul intestinal. Frecvența acestor mișcări este de 2-4 contracții/min și se asociază cu contracția teniilor. Ele realizează amestecarea conținutului intestinal, deplasarea lui pe distanțe scurte în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Frecvența acestor mișcări este de 2-4 contracții/min și se asociază cu contracția teniilor. Ele realizează amestecarea conținutului intestinal, deplasarea lui pe distanțe scurte în ambele sensuri și favorizarea absorbției. Mișcările peristaltice ale intestinului gros constau din contracții ale musculaturii circulare, care se deplasează aboral, propulsând conținutul colonului spre rect. Contracțiile sunt precedate de relaxări, încât mișcările au aspectul de valuri. Frecvența este scăzută comparativ cu cele din intestinul subțire, și anume 3-12 contracții pe minut, ritmul contracțiilor crescând în sensul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de transport în masă ale colonului împing conținutul intestinului gros distal în rect, este inițiat reflexul defecației, în care o importanță deosebită prezintă activitatea sfincterului anal intern și a celui extern. Sfincterul anal intern, involuntar, este un mușchi neted, dispus circular în peretele intern al anusului, ce se găsește relaxat atunci când colonul este destins. Sfincterul anal extern menținut, de asemenea, permanent în contracție tonică este constituit din fibre striate, voluntare. El este localizat în jurul sfincterului neted și parțial distal de acesta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celular. Efectul obișnuit al VIP pe musculatura gastro-intestinală este relaxarea. Diminuează forța de contracție a mușchiului neted antral, a sfincterului inferior esofagian și relaxează partea superioară a stomacului. La nivelul intestinului, VIP stimulează contracția fibrelor longitudinale și inhibă contracția fibrelor circulare. În producerea efectelor pe tractul digestiv, un rol important se pare că îl joacă neuronii și fibrele VIP-ergice. Alte efecte ale VIP constau în: controlul fluxului sanguin cerebral, reglarea funcțiilor hipotalamo-hipofizare și eliberarea hormonilor hipofizari (prolactină, somatotrop, LH). Cantități importante
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]